Designerii de mobilă capătă un rol tot mai important pe piaţa noastră
Mobilier / 05 noiembrie 2015
Rolul designerilor pe piaţa românească a mobilei a devenit, în ultimii ani, tot mai important, obiectele de mobilier fiind din ce în ce mai moderne şi mai colorate.
Preşedinţii asociaţiilor de profil remarcă acest lucru şi apreciază dorinţa tinerilor de a se evidenţia pe acest segment.
Aurica Sereny, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România (APMR), ne-a spus că percepţia generală a designerilor s-a schimbat şi că aceştia au devenit mai conştienţi de potenţialul pe care îl prezintă pentru cariera lor participarea la diverse competiţii.
În acest sens, asociaţia organizează anual Concursul naţional de design, în septembrie având loc cea de-a 13-a ediţie, în cadrul Târgului Internaţional de Mobilă BIFE-SIM.
"Existenţa unui concurs naţional le stimulează designerilor creativitatea şi dorinţa de afirmare şi îi încurajează să aspire tot mai sus", este de părere doamna Sereny.
Potrivit domniei sale, proiectele înscrise anul acesta în concurs au fost apreciate de membrii comisiei datorită nivelului calitativ ridicat, cromaticii abordate, îmbinării inedite a materialelor ecologice folosite - lemn, sticlă, metal, plastic şi, nu în ultimul rând, utilităţii practice şi respectării principiilor ergonomice.
Referitor la partea de stiluri şi tendinţe, în piaţă există o serie de semnale că producătorii de mobilă sunt susţinuţi de arhitecţi, ne-a spus, la rândul său, Iuliu Moldoveanu, preşedintele Asociaţiei Clubul Român de Mobilă (ACRM), precizând: "Cei care sunt trend-seteri în acest moment ne ajută foarte mult în ceea ce înseamnă conturare de culori, ambientări interioare etc. Ne bucură că au înţeles partea de flux tehnologic pe care companiile de profil o au şi şi-au dat seama şi de potenţial. Arhitecţii ne ajută şi pe noi la partea de îmbinare a acestor culori".
Specialiştii din domeniu apreciază că tendinţele pe piaţa de profil sunt exprimate prin folosirea materialelor organice, prin integrarea tradiţiilor în modernitate, prin utilizarea contrastului între materiale naturale folosite de-a lungul timpului, precum lemnul masiv şi materiale moderne cum ar fi metalul, materialele composite şi alte elemente "ce aduc culoare şi viaţă şi evidenţiază contrastul între lumină şi umbră". O tendinţă a pieţei este realizarea mobilierului dinamic.
Specialiştii din domeniu apreciază: "Acea tendinţă pe care o simţeam cumva acum trei ani şi-a căutat un drum anul trecut, iar acum s-a exprimat destul de puternic. M-aş bucura ca această tendinţă să se ducă spre un stil sau să dea un caracter de originalitate şi de identitate. Dacă producătorii nu înţeleg acea putere şi acea cerinţă de a realiza întocmai modelul creat conceptual, se crează un minus de valoare, dar când cele două elemente - dezvoltarea conceptuală şi realizarea practică - se întrepătrund şi se înţeleg una pe alta se creează plusvaloare".
Potrivit acestora, în România se conturează câteva centre puternice în designul de mobilier - Bucureşti, Iaşi, Cluj, Braşov. Între aceste centre nu trebuie să fie o luptă, ci o colaborare, astfel încât fiecare să înveţe de la celălalt ce are mai bun de oferit, mai opinează specialiştii citaţi.
Avem un deficit important de specialişti în producerea mobilei
Producătorii de mobilă se plâng că nu mai există specialişti în domeniu, mai ales meşteri care să ştie să lucreze lemnul pentru confecţionarea obiectelor de mobilier, tinerii nefiind dispuşi să înveţe.
În acest context, asociaţiile din piaţa mobilei, împreună cu autorităţile locale, camerele de comerţ şi firmele de profil trebuie să aibă ca preocupare principală introducerea sistemului dual de învăţământ - susţinut de firme şi de centrele de educaţie, opinează Aurica Sereny, care ne-a declarat: "Avem probleme cu dotarea liceelor, plus probleme legislative care nu permit ca şcolile să folosească echipamentele din fabrici pentru pregătirea personalului mediu şi a specialiştilor. Sistemul dual presupune implicarea deopotrivă a firmelor şi a şcolilor şi, pentru acest lucru, ne trebuie legislaţie adecvată şi susţinere".
Doamna Sereny ne-a spus că sectorul imobiliar a crescut, precizând că anul trecut a fost primul când pe piaţa internă consumul de mobilă s-a stabilizat, înregistrând o uşoară creştere. "2015 este un an mult mai bun pentru piaţa românească de mobilă", apreciază domnia sa, precizând că exportul merge în continuare foarte bine. Până în prezent, piaţa românească a mobilei a crescut cu circa 10%, potrivit preşedintelui APMR, care subliniază că, întotdeauna, vânzările din domeniu cresc în cea de-a doua parte a anului.
Cristian Sava, student: "În meseria de designer, trebuie să ai multe idei şi să nu-ţi fie teamă să le pui în practică"
Cristian Sava, student la facultatea de inginerie, a fost unul dintre participanţii la concursul de design din septembrie. Dornic să se afirme pe acest segment de piaţă, Cristian ne-a povestit: "APMR a organizat Concursul de design în două etape - etapa de creaţie şi etapa de proiect. La etapa de creaţie vine fiecare concurent cu un proiect inventat de el şi în cea de-a doua etapă proiectul se pune în practică. Aici, în cadrul târgului, prin APMR, sunt expuse toate prototipurile de mobilier. Este locul unde se poate întâlni beneficiarul cu producătorul de mobilă, iar noi ne putem întâlni cu firme dispuse să investească în ceea ce facem. Ambele etape se premiează".
Designul de mobilă este ceva nou la noi, subliniază studentul la inginerie, apreciind că noi nu am investit, ca ţară, în industria mobilei: "Acum s-au dezvoltat multe firme care produc mobilă şi este nevoie de designeri. Cred că această meserie este de viitor, pentru că omul întotdeauna vrea ceva cu care să iasă în evidenţă, iar designerul este cel care poate să îi ofere ceea ce doreşte. Este o meserie foarte frumoasă, în care trebuie să ai multe idei şi să nu-ţi fie teamă să le pui în practică. Materialele cele mai folosite şi în afara ţării noastre sunt lemnul şi metalul sau combinaţia dintre acestea două. Noi, ca tineri, suntem dispuşi să creăm ceva nou".
Elena, o altă concurentă la concursul de design care a avut loc în cadrul BIFE-SIM, ne-a spus că, în elaborarea proiectului său, a pornit cu ideea "să nu chinuiască" lemnul: "Am început de la un proiect şcolar în care era nevoie de 80% lemn şi restul alte materiale. Am realizat o măsuţă. M-am gândit să nu chinuiesc lemnul şi să arăt cum renaşte mai puternic şi mai frumos din al patrulea picior de metal.
Partea de lemn este tăiată în cadrul unei firme, restul fiind îmbinat acasă, iar partea de metal este făcută manual, de mine. Au fost necesare patru zile doar să pun sârma la picior, câte cinci ore pe zi".
O astfel de masă ar putea să stea într-o sufragerie, dar poate fi folosită foarte bine în cafenele, pe o tematică mai de toamnă, este de părere Elena. Ea s-a gândit că măsuţa sa ar putea costa, ca prototip, în jur de 650 de euro, dar, dacă ar fabrica acest produs pentru mai multe companii, preţul ar coborî până la circa 300 de euro.
