Primăriile bucureştene continuă în forţă reabilitarea blocurilor

Primăriile bucureştene continuă în forţă reabilitarea blocurilor, alocând şi în acest an resurse financiare importante pentru acest program, care a devenit obligatoriu în contextul adoptării legii eficienţei energetice.

Reprezentanţii Primăriei Sectorului 1 ne-au spus că instituţia a susţine, în acest an, reabilitarea termică a încă 150 de blocuri din această zonă administrativă, în aceleaşi condiţii ca şi până acum - gratuit pentru cetăţeni. Licitaţia pentru reabilitarea imobilelor din acest an este programată în data de 6 aprilie.

În Sectorul 1, media costurilor de reabilitare termică este de 60 euro/metru pătrat, nivel care se înscrie în media naţională stabilită de Ministerul Dezvoltării (55 euro/metrul pătrat + TVA aferent lucrărilor de bază, adică 68,2 euro/metrul pătrat - inclusiv TVA). Potrivit datelor care ne-au fost furnizate de primărie, acest cost diferă de la un imobil la altul, în funcţie de tipul blocului (materialele folosite la construirea imobilului, regimul de înalţime, tipul de acoperiş, tipul de sistem de încălzire), anul construcţiei, suprafaţa desfăşurată a imobilului etc.

Conducerea Primăriei Sectorului 1 ne-a declarat: "Pentru finalizarea cât mai rapidă a programului de reabilitare termică, primăria a semnat, la sfârşitul lunii iulie 2014, un nou acord de împrumut cu Banca Europeană de Investiţii (BEI), în valoare de 136,5 milioane de euro. La acest împrumut se mai adaugă fonduri de la bugetul local. Suntem prima administraţie locală din ţară care a preluat integral costurile ce reveneau asociaţiilor de proprietari pentru reabilitarea termică a blocurilor".

De la debutul programului "Iarna poate fi ca vara!" şi până în prezent, Primăria Sectorului 1 a finalizat reabilitarea termică a 820 de blocuri din această zonă administrativă. Astfel, peste 80% din blocurile Sectorului 1 eligibile de a intra în acest program sunt performante energetic, susţine sursa citată.

Administraţia locală şi-a propus ca, până la sfârşitul anului 2016, să finalizeze anveloparea tuturor blocurilor eligibile pentru acest tip de finanţare. Astfel, Sectorul 1 va deveni prima comunitate din ţară cu toate blocurile eficiente energetic.

Potrivit Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor, administraţiile locale pot introduce în programul de anvelopare numai blocurile care sunt construite între anii 1950 şi 1990 şi în care există asociaţie de proprietari legal constituită.

Programul de anvelopare "Iarna va fi ca vara!" este considerat de edilii sectorului 1 ca una dintre cele mai eficiente investiţii pe timp de criză, întrucât stimulează piaţa construcţiilor, creşte economiile cetăţenilor prin scăderea costurilor de întreţinere a locuinţei şi reduce risipa de resursă energetică.

În acest an, Primăria Sectorului 2 are alocată pentru reabilitarea termică suma de 434.957.000 lei. Astfel, 385.543.000 lei sunt repartizate pentru începerea lucrărilor de reabilitarea termică la 597 blocuri, iar 49.414.000 lei sunt destinate continuării lucrărilor la 162 de blocuri începute anul trecut şi intrate în conservare pe timpul iernii.

Reprezentanţii primăriei ne-au spus că licitaţiile publice pentru reabilitarea termică a blocurilor care vor intra în execuţie în anul 2015 au început la sfârşitul anului 2013, iar contractele subsecvente aferente acordurilor-cadru se încheie etapizat, în funcţie de anul înscrierii asociaţiei în programul de reabilitare termică, până la sfârşitul trimestrului III 2015.

Ei susţin că, până în prezent, Primăria Sectorului 2 a reabilitat termic un număr de 362 blocuri, pentru care a investit suma de 378.757.624 lei.

Costul mediu pe mp pentru reabilitarea termică a blocurilor, obţinut în urma licitaţiilor publice, este de 150 lei (circa 34 euro/mp) .

Pentru programul de reabilitare termică a blocurilor, Primăria Sectorului 4 a estimat, pentru acest an, un buget de 135.000.000 lei. Sursele de finanţare sunt dintr-un împrumut BEI şi de la bugetul local, ne-au menţionat oficialii primăriei, care au adăugat că în 2015 sunt planificate pentru reabilitare 155 de blocuri. Licitaţiile pentru reabilitarea imobilelor din 2015 erau în curs de derulare la finele lunii martie.

Până la începutul acestui an, Primăria Sectorului 4 a reabilitat 144 de imobile cu aproximativ 150 milioane lei.

În Sectorul 6, pentru anul 2015, a fost alocat buget, în continuare pentru 32 de blocuri la care au fost demarate lucrări în toamna anului trecut, în sumă de 2.426.000 lei. Restul fondurilor necesare provin din împrumuturi interne şi externe.

Reprezentanţii Primăriei Sectorului 6 ne-au declarat că în acest an vor fi finalizate lucrările la cele 32 de blocuri începute în 2014 şi, în funcţie de disponibilităţile financiare ale instituţiei, se va interveni şi la alte imobile aflate pe lista de prioritate. "Licitaţiile pentru reabilitarea imobilelor vor fi lansate atunci când vom avea buget pentru acest tip de lucrări", conform sursei citate.

Până la începutul acestui an, primăria a realizat reabilitarea termică a unui număr de 244 de blocuri, pentru care a investit aproximativ 550 de milioane de lei. Costul mediu pe mp obţinut este de 75-80 de euro, conform sursei citate.

Planul Naţional de Acţiune în domeniul Eficienţei Energetice, aprobat în martie

Clădirile constituie un element central al politicii Guvernului privind eficienţa energetică, având în vedere că la, nivel naţional, consumul de energie în sectorul locuinţelor şi sectorul terţiar (birouri, spaţii comerciale şi alte clădiri nerezidenţiale) reprezintă împreună 45% din consumul total de energie.

Potrivit Planului Naţional de Acţiune în domeniul Eficienţei Energetice, adoptat în martie de Guvern şi publicat în Monitorul Oficial, îmbunătăţirea eficienţei energetice a fondului existent de clădiri este esenţială, nu doar pentru atingerea obiectivelor naţionale referitoare la economisirea de energie pe termen mediu, ci şi pentru a îndeplini obiectivele pe termen lung ale strategiei privind schimbările climatice şi trecerea la o economie competitivă, cu emisii scăzute de dioxid de carbon, până în anul 2050.

În ţara noastră, suprafaţa construită este de 493.000.000 mp, 86% din aceasta fiind reprezentată de clădiri rezidenţiale. Din cele 8,1 milioane de unităţi locative, locuinţele unifamiliale sunt dominante, reprezentând 61% din acestea. Aproape 47,5% din totalul locuinţelor sunt situate în zonele rurale, unde 95% din unităţile locative sunt locuinţe individuale (unifamiliale).

Strategia precizează că, în zonele urbane, 72% din unităţile locative sunt situate în blocuri de locuinţe (care au în medie circa 40 de apartamente pe bloc). Peste 60% din blocurile de locuinţe au regim de înălţime P+4 etaje, iar 16% au P+10 etaje.

Ţara noastră are un patrimoniu important de clădiri realizate, preponderent, în perioada 1960-1990, cu grad redus de izolare termică - consecinţă a faptului că, înainte de criza energetică din 1973, nu au existat reglementări privind protecţia termică a cădirilor şi a elementelor perimetrale de închidere şi care nu mai sunt adecvate scopului pentru care au fost construite. Consumul de energie finală la aceste clădiri variază între 150 şi 400 kWh/mp/an. Şi clădirile construite în primii ani după 1990 au performanţe energetice scăzute (150-350 kWh/mp/an), dar s-au îmbunătăţit performanţele energetice la clădiri construite după anul 2000 (120 - 230 kWh/mp/an).

În cazul clădirilor nerezidenţiale, consumul de energie finală variază între 120 şi 400 kWh/mp/an, în funcţie de categoria clădirii (birouri, educaţie, cultură, sănătate, turism, comerţ, etc).

Având în vedere această situaţie, autorităţile au întocmit o strategie pentru mobilizarea investiţiilor în renovarea fondului de clădiri rezidenţiale şi comerciale, atât publice, cât şi private, existente la nivel naţional. Strategia propune o abordare, în etape, pentru mobilizarea investiţiilor privind renovarea, pe termen lung, a clădirilor existente, atât rezidenţiale, cât şi comerciale, atât publice cât şi private.

Documentul stipulează: "Este de remarcat faptul că aceasta este o provocare majoră şi un angajament la fel de important, deoarece: se pot crea locuri de muncă, de care este nevoie acum şi în deceniile care vor urma; se pot îmbunătăţi condiţiile de locuire din clădiri şi spaţiile de lucru; se poate reduce dependenţa de furnizorii externi de energie; se pot utiliza în mod optim resursele naturale şi capitalul uman bine pregătit, iar în acest context se poate oferi un fond de clădiri modern şi eficient din punct de vedere energetic, adecvat secolului XXI şi anilor care vor urma. Astfel, o reducere substanţială a consumului de energie în clădiri poate fi considerată realizabilă, în etape, doar printr-o combinaţie a măsurilor de eficienţă energetică şi implementarea utilizării resurselor de energie regenerabilă în şi pe clădiri".

Etapele-cheie, succesive, identificate şi propuse pentru renovarea fondului naţional de clădiri, sunt stabilirea condiţiilor prin care renovările majore pot deveni o ţintă în decurs de 5 ani; dezvoltarea tehnologică, în ceea ce priveşte renovarea clădirilor, care poate oferi mijloacele pentru atingerea unei reduceri substanţiale a consumului de energie şi atingerea nivelului de clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero din sursele clasice, în decurs de aproximativ 15 ani; renovarea aprofundată a clădirilor în decurs de 15 de ani.

Clădiri cu consum aproape zero de energie

Planul Naţional defineşte şi configurează energetic clădirea de tip NZEB (cu consum de energie aproape egal cu zero). Acest tip de imobil este caracterizat de consum redus de energie provenită din surse convenţionale şi utilizează surse regenerabile.

Atât în cazul clădirilor noi, cât şi al celor existente incluse în programe naţionale şi locale de modernizare energetică, autorităţile urmăresc ca soluţiile tehnice adoptate să satisfacă cerinţele minime din punct de vedere al costurilor, determinate în concordanţă cu prevederile regulamentelor europene în domeniu.

Sursele de energie vizate sunt cele cuprinse în sistemul de alimentare centralizată cu căldură, care furnizează energie clădirii respective (hidroenergetice, solare, cogenerare de înaltă eficienţă, geotermale, eoliene etc.), dar şi cele individuale, la nivelul proprietăţii care include clădirea (solare termice, solare electrice, pompe de căldură, eoliene, biomasă, pile de combustie, etc.).

Economii de energie de circa 544.000 tep în perioada 2014 -2020

În perioada 2014-2020, autorităţile susţin că vor continua Programul naţional multianual privind creşterea performanţei energetice la blocurile de locuinţe construite în perioada 1950-1990, precum şi a locuinţelor individuale. Având în vedere experienţa obţinută în perioada 2011-2012, când pe total ţară au fost introduse la finanţare lucrări la blocuri totalizând circa 55.000 apartamente pe an, sunt estimate economii de energie de circa 544.000 tep (tone echivalent petrol) în perioada 2014 -2020.

Ţinând seama că o locuinţă unifamilială consumă în medie cu 24% mai multă energie pe mp comparativ cu un apartament din blocurile de locuinţe, planul naţional impune reabilitarea termică susţinută şi la locuinţe unifamiliale, astfel ca în perioada 2014-2020 să se obţină o economie de energie de 0,356 milioane tep.

Printre măsuri sunt prevăzute înlocuirea dotărilor (aparate electrocasnice, sisteme de iluminat, etc) din clădirile rezidenţiale cu unele cu performanţe energetice ridicate ce contribuie la economii de energie de 0,462 milioane tep în perioada 2014-2020, realizarea auditului energetic şi managementului energetic în sectorul rezidenţial, care va contribui la o economie de energie de 0,07 milioane tep în perioada 20014-2010.

Din suprafaţa totală a clădirilor nerezidenţiale, de 67.200.000 mp, circa 27.000.000 mp reprezintă suprafaţa clădirilor aparţinând administraţiei publice locale. În ceea ce priveşte performanţa energetică a clădirilor existente, Planul Naţional precizează valoarea consumului de energie finală la 200-350 kWh/mp/an la categoria de clădiri educaţie, cultură şi 200-400 kWh/mp/an la categoria cădirilor din sănătate. La acest capitol, programul de reabilitare termică are în vedere realizarea unor economii medii anuale de circa 11.600 tep.

În conformitate cu Directiva europeană din domeniu, pentru atingerea obiectivului pe care ni l-am asumat pentru reducerea consumului de energie, ar fi necesară obţinerea unor economii de energie în fiecare an, de la 1 ianuarie 2014 până la 31 decembrie 2020, de 1,5% din volumul vânzărilor anuale de energie către consumatorii finali ale tuturor distribuitorilor de energie sau ale tuturor furnizorilor de energie, calculat ca medie pe perioada de trei ani anterioară datei de 1 ianuarie 2013. Astfel, economia de energie cumulată pe perioada 2014-2020 pentru atingerea ţintei angajate ar trebui să fie de 7.347,9 mii tep.

Surse de finanţare

Ministerul Fondurilor Europene are în vedere realizarea, în perioada 2014-2020, a obiectivelor tematice legate de creşterea eficienţei energetice din cadrul Programului Operaţional Infrastructura Mare şi Programului Operaţional Regional.

Programul Operaţional Infrastructura Mare pentru perioada 2014-2020 (Fondul European de Dezvoltare Regională-FEDR, Fond de Coeziune-FC) are ca obiective tematice promovarea sistemelor de transport durabile şi eliminarea blocajelor din infrastructura reţelelor majore, protecţia mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor, promovarea adaptării la schimbări climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor, sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon în toate sectoarele.

Acest program cuprinde 9 axe prioritare (AP), dintre care cele care vor finanţa investiţii de creştere a eficienţei energetice sunt AP3 - Dezvoltarea unui sistem de transport sigur şi prietenos cu mediu; AP 7 - Energie sigură şi curată pentru o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon; AP 8 - Sisteme inteligente şi sustenabile de transport a energiei electrice şi gazelor naturale; AP 9 - Dezvoltarea infrastructurii urbane în Bucureşti - Ilfov.

În cadrul AP 7 se vor finanţa următoarele investiţii: realizarea şi modernizarea capacităţilor de producţie a energiei electrice şi termice în centrale pe biomasă şi a energei termice în centrale geotermale; consolidarea reţelelor de distribuţie a energiei electrice în scopul preluării energiei produse din resurse regenerabile, în condiţii de siguranţă a funcţionării sistemului energetic, realizarea de centrale electrice de cogenerare de înaltă eficienţă, pentru consum propriu, implementarea distribuţiei inteligente pentru consumatorii rezidenţiali de energie electrică, monitorizarea consumului de energie la nivelul unor platforme industriale prin contoare inteligente. Beneficiarii eligibili ai acestor axe prioritare vor fi autorităţile publice locale, operatorii de distribuţie a energiei electrice, Transelectrica SA, Transgaz, societăţi comerciale din sectorul industrial, companii private.

Programul Operaţional Regional pentru perioada 2014-2020 are 9 obiective tematice (OT), din care cele care se referă la creşterea eficienţei energetice sunt OT4 - Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon; OT 6 - Protecţia mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor. În cadrul OT4 există axele prioritare AP 3 (Eficienţă energetică în clădiri publice) şi AP 4 (Dezvoltare durabilă).

În cadrul AP4 (buget alocat 2,654 miliarde de euro) se au în vedere activităţi precum eficienţa energetică a clădirilor rezidenţiale, inclusiv măsuri de consolidare a acestora; investiţii în iluminat public; măsuri pentru transport urban (căi de rulare, piste de biciclişti/achiziţionarea mijloacelor de transport ecologic/electrice etc).