"Avem «calitatea» să irosim momentele importante"

Reporter: Noul sistem de impozitare a clădirilor a fost implementat începând cu anul 2016. Ce modificări au apărut între timp la normele iniţiale?

Adrian Vascu: Deşi au existat câteva tentative de modificare a Codului Fiscal în ceea ce priveşte impozitul pe clădiri, schimbările au fost minore. Principala modificare a fost completarea definiţiei clădirii, în sensul că au fost incluse ca fiind impozabile şi turnurile de susţinere ale turbinelor eoliene. Măsura, care a avut ca principal scop strângerea de venituri suplimentare de către primăriile pe raza cărora există asemenea active, a generat multe discuţii şi controverse legate de modul în care se calculează valoarea impozabilă, respectiv dacă aceasta include şi valoarea fundaţiilor, platformelor etc. pe care sunt edificate aceste turnuri. Abordarea a fost neunitară şi sper ca Ministerul de Finanţe să fi găsit un răspuns comun la diversele întrebări care i-au fost adresate, astfel încât acest subiect să fi fost tratat unitar până la sfârşitul lunii martie, când este finalul perioadei de depunere a rapoartelor de evaluare.

O altă modificare, rezultată din practică, a provenit din faptul că multe autorităţi locale au aplicat inflaţia ca efect asupra impozitului pe clădiri, conform art. 490 din Codul fis­cal, la valoarea de bază de 1000 lei/mp din algoritmul prevăzut de Codul fiscal la art. 457. Astfel, pentru clădirile rezidenţiale aparţinând persoanelor juridice evaluatorii au avut în vedere în rapoartele de evaluare valorile din hotărârile de consilii locale, unde a fost cazul, acolo unde acestea au modificat algoritmul din art. 457.

Reporter: S-a încheiat deci un ciclu de trei ani de aplicare a noului Cod Fiscal. Ce presupune acest lucru în termeni de predictibilitate, pentru contribuabili şi pentru autorităţi, dar şi pentru evaluatori?

Adrian Vascu: Într-adevăr, în acest an a fost reluat ciclul de trei ani de estimare a valorilor impozabile pentru persoanele juridice. Reamintesc că, pentru persoanele fizice, acest ciclu între două evaluări, care conduce la menţinerea cotelor de impozitare, este de cinci ani, deci se va relua în anul 2021.

Însemnătatea acestui ciclu de trei ani la persoanele juridice este mare pentru că dă posibilitatea unei analize şi verificări a valorilor impozabile anterioare şi de testare a metodologiei de calcul. De asemenea, a fost perioada în care au putut fi depistate eventualele erori din evaluările anterioare. Cred că acest nou ciclu de trei ani, început în 2019, va fi extrem de important pentru o analiză predictibilă a ceea ce înseamnă valorile impozabile ale clădirilor aparţinând persoanelor juridice şi, poate, în perioada următoare se va materializa o propunere corectă, de a uniformiza perioada de actualizare a valorilor impozabile la 5 ani între persoanele fizice şi persoanele juridice. După 31 martie va urma o perioadă de statistici importante privitoare la efectele ultimelor evaluări. Ce am sesizat în acest an este faptul că majorarea salariilor, dar şi a cheltuielilor în general la autorităţile locale a determinat pe alocuri şi creşterea cotelor de impozitare. Dacă acest lucru se face şi se va face pentru a finanţa proiecte locale transparente cu interes pentru cetăţeni, atunci va fi un demers lăudabil care sparge gheaţa după mulţi ani în care autorităţile locale nu s-au atins de impozitele pe clădiri pentru a nu "deranja" electoratul. Dacă însă creşterea de impozite se va face exclusiv pentru unele acoperiri salariale, care nu au efect în productivitatea salariaţilor respectivi, atunci am mai creat încă o gaură neagră.

Reporter: Lipsa consultărilor prealabile OUG 114 a stârnit o adevărată furtună în mediul economic româ­nesc şi nu numai. O consideraţi o măsură oportună?

Adrian Vascu: Începutul de an a fost într-adevăr tumultuos, cu discuţiile interminabile în jurul acestei ordonanţe, care din capul locului a căpătat chiar de la iniţiatori un nume de can-can: "taxa pe lăcomie". Nu îmi amintesc multe asemenea taxe în istoria noastră postrevoluţionară, care să fi apărut gata "botezate" de legiuitor, ceea ce mă face să cred mai mult în caracterul ei electoral decât în substanţa ei economică.

A apărut şi o nouă vedetă - ROBOR -, despre care se ştia mai puţin până în prezent, dar care a devenit dintr-o dată extrem de prezent la ştiri. Nimic rău până aici, doar că indiferent care a fost mecanismul din spatele prevederilor OUG 114/2018, efectele nu sunt deloc benefice asupra mediului de afaceri şi asupra antreprenoriatului românesc. "Atacul" la multinaţionale, la bănci şi în definitiv la "patronii" români este unul care poate că are o conotaţie electorală pozitivă într-o anumită parte a electoratului, dar care lasă urme grele în ceea ce priveşte mediul economic pe termen mediu şi lung.

Lipsa consultării este un neajuns formal într-o democraţie, dar dacă ar fi ieşit un lucru benefic mediului economic, s-ar fi estompat comentariile. Până una-alta, au crescut preţurile, a crescut inflaţia, a crescut cursul de schimb şi nici ratele dobânzilor nu sunt prietenoase.

Pornind de la acestea, ne putem întreba dacă mult trâmbiţata criză imobiliară va veni sau a venit deja. Opinia mea este că chiar dacă nu s-au replicat premizele anului 2008 şi că cererea de locuinţe a rămas ridicată, şi dorinţa la fel, măsurile de genul celor luate prin OUG 114, precum şi propovăduirea generalizată a crizei vor conduce la mişcări care vor putea fi numite chiar aşa: criză. Multe dintre cauze însă provin din interior. Iar dacă nu reuşim să strângem rândurile încercând să minimizăm cauzele externe şi ne mai facem şi noi rele cu mâna noastră, este clar că aveam toate premizele în aceşti doi ani electorali să tulburăm un echilibru şi aşa destul de fragil.

Reporter: Aproape jumătate din timpul alocat ţării noastre la şefia Consiliului UE s-a scurs. Am reuşit să profităm, în sensul pozitiv, de aceas­tă poziţie şi să putem spune că Româ­nia a câştigat ceva din această experienţă?

Adrian Vascu: România, cu siguranţă, este mai expusă ca imagine odată ce a preluat preşedinţia rotativă. Mai contează şi cu ce oameni şi cum ne facem treaba. Un lucru este clar - că facem, că nu facem, cele şase luni trec. Europa nu pierde mare lucru. Noi, în schimb, riscăm să nu câştigăm cât am fi putut, din această postură. Cred că şi anul Centenar l-am irosit fără a marca într-un mod semnificativ acel moment. Avem această "calitate" de a irosi momente importante sau mai degrabă de a nu le fructifica.

Reporter: Având în vedere că tocmai aţi dezvoltat business-ul şi aţi pătruns pe piaţa din Republica Moldova, spuneţi-ne ce oportunităţi aţi identificat acolo pentru antreprenorii români, eventualii investitori, şi ce caracteristici ale pieţei de acolo aţi identificat.

Adrian Vascu: Republica Moldova are categoric paticularităţile ei pentru investitorii români. Faptul că vorbim aceeaşi limbă şi că avem o istorie comună este un mare avantaj. Există, însă, o diferenţă mare de mentalitate şi chiar de gândire. Oportuităţile din Republica Moldova pot fi analizate pe multe industrii. Un avantaj îl reprezintă poziţionarea comercială favorabilă atât faţă de Europa, cât şi faţă de Comunitatea Statelor Independente de la răsărit. Un alt aspect cu valenţe şi pozitive şi negative îl reprezintă forţa de muncă. Partea bună este că există oameni bine pregătiţi, cu un nivel de salarizare mai redus decât în România, la acelaşi nivel de servicii oferit. Punctul slab îl reprezintă faptul că mare parte din populaţia Republicii Moldova este plecată în străinătate şi nu intenţionează să se întoarcă. Am remarcat însă că există şi a rămas încă în ţară o generaţie tânără foarte bine pregătită şi cu o atitudine extrem de benefică faţă de companiile pentru care lucrează. Domeniul evaluării în care noi activăm prin Veridio Advisory de la Chişinău este unul în care încercăm să avem un aport de experienţă alături de colegii noştri din Republica Moldova, astfel încât să fim cu un pas în faţa investitorilor şi a cerinţelor lor în ceea ce priveşte serviciile de evaluare care nu au avut încă o cerere semnificativă pe piaţa locală. Faptul că în Moldova există din 2002 şi 2003 o legislaţie a evaluării care nu a existat în România arată că principiile profesiei au avut în vedere reguli europene şi internaţionale şi reprezintă o bază pe care şi organizatoric şi legis­lativ se poate construi în viitor o profesie modernă. Prezenţa noastră acolo urmăreşte să sprijine creşterea pieţei de evaluare locale şi nu să pună presiune pe piaţa existentă.

Reporter: Cu ce provocări vă confruntaţi la nivel profesional şi ce proiecte personale aveţi în plan?

Adrian Vascu: Provocările sunt la fiecare pas, altfel nu simţi că trăieşti. Cred că principala provocare în acest moment este legată de oa­meni şi constă în păstrarea unui echilibru şi în înţelegerea diverselor aşteptări şi reacţii, care uneori sunt diferite faţă de cum am crede noi că ar trebui să fie. Atât la nivel de echipă, cât şi la nivel de parteneri de profesie, şi nu în ultimul rând de viaţă a cetăţii există modificări date de viteza tot mai mare cu care curge timpul, marcată vizibil de repere provenite în mod special din evoluţia tehnologiei.

Proiectele personale, ca la fiecare dintre noi, sunt acele lucruri care ne umplu sufletul de bucurie şi ne dau energia necesară să răzbim cu tot ce avem de făcut. Sunt preocupat să citesc şi să înţeleg de unde venim şi unde mergem. Am continuat cu enorma bucurie proiectele muzicale, la scara mea de profesionist între amatori şi acum, când va răspund la aceste întrebări, am finalizat al doilea disc. În aceeaşi idee, am descoperit în aceste zile "Spotify", pe care îl consider unul dintre exemplele reper privind plusul de valoare pe care evoluţia tehnologiei îl aduce vieţii noastre. Şi mai am un proiect, care poate sună eufemistic, dar mi-aş dori tare mult ca fiecare dintre noi să ne simţim bine acolo unde ne aflăm. Vă daţi seama ce forţă şi ce sinergii se vor crea după aceea? Asta da provocare!

Reporter: Mulţumesc!