ÎN POFIDA ADOPTĂRII LEGII CONFISCĂRII DEPOZITELOR,"Investitorii nu-şi vor retrage capitalurile, ci din contră"

Interviu cu Laurenţiu Plosceanu, preşedintele ARACO

Reporter: Care a fost evoluţia pieţei construcţiilor, anul trecut?

Laurenţiu Plosceanu: Din datele disponibile până acum pe primele 11 luni şi din estimările pentru decembrie, prognoza arată o creştere valorică a sectorului cu circa 10%. Creşterea în sine nu este substanţială, pentru că ea se raportează la valorile foarte reduse din ultimii trei ani (circa 9 miliarde euro). Chiar şi aşa, sunt de remarcat evoluţiile pozitive din zona rezidenţială, unde cert a fost un dezgheţ. Însă, potenţialul valoric din proiectele de infrastructură rutieră, căi ferate, edilitare şi energie nu a fost confirmat la nivelul aşteptărilor.

Reporter: Care este apetitul investitorilor pentru dezvoltarea afacerilor pe piaţă noastră imobiliară?

Laurenţiu Plosceanu: Anul trecut a fost marcat de o reanimare a apetitului investiţional privat, tendinţă pe care o prognozăm şi pentru anul în curs. Acesta va fi în directă legătură cu modul în care va decurge situaţia legată de Legea dării în plată sau cu eventuala relocare a unor investiţii turceşti din spaţiul rusesc. Nu trebuie să omitem şi faptul că 2016 are două runde de alegeri, locale şi generale. Dacă, de obicei, în anii electorali, volumul de construcţii cunoaşte o creştere conjuncturală, nu estimăm că acest an va confirma această regulă nescrisă.

Există, totuşi, argumentele unei relative stabilităţi politico-economice în România, alături de prognozele de creştere a principalilor creditori internaţionali.

Reporter: În ce mod colaborează investitorii cu băncile?

Laurenţiu Plosceanu: Finalul anului trecut a fost tulburat de faptul că principalele bănci care operează în ţară au decis limitarea drastică a expunerilor pe sectorul de construcţii.

Aşteptăm să vedem cum vor decide acestea să opereze în planul creditelor imobiliare, în contextul discuţiilor prelungite pe proiectul legii dării în plată şi în contextul promovării în lunile următoare a pachetului legislativ privind achiziţiile publice.

Reporter: Cum sunt sau cum vor fi influenţaţi investitorii de Legea rezoluţiei bancare, ce presupune inclusiv confiscarea depozitelor negarantate? Se gândesc mai mult înainte de a investi? Îşi retrag capitalurile?

Laurenţiu Plosceanu: Nu estimăm o retragere de capitaluri, ci din contră! Cu siguranţă, deciziile vor fi mai elaborate, în funcţie de flexibilitatea sau, mai precis, inflexibilitatea ofertelor de creditare bancară.

Reporter: Ce mari constructori activează acum pe piaţă noastră?

Laurenţiu Plosceanu: Dinamica prognozată a investiţiilor până în 2020 şi potenţialul de creştere a pieţei de construcţii rămân un magnet pentru societăţile de construcţii româneşti, europene sau internaţionale.

Dintre operatorii naţionali putem menţiona Hidroconstrucţia SAĂ, BogArt, Aedificia SA, ACI Cluj, Con A Sibiu, Energomontaj SA, Iasicon SA, Grupul Iridex, Grupul Erbaşu, Octagon, Recon SA Craiova, Erpia SA, Conest SA Iaşi, IMSAT SA, TIAB SA şi lista poate continua.

Dintre prezenţele europene putem preciza Strabag, Astaldi, Skanska, FCC, Aktor, Vinci, Bouygues, Bilfinger Berger etc.

Complementar sunt şi contractori internaţionali care activează sau încearcă să activeze, cum sunt Enka, CCCC din China sau grupul Maman.

Reporter: Care sunt problematicile domeniului?

Laurenţiu Plosceanu: În ultimii ani, societăţile de construcţii s-au confruntat cu efectele negative ale mai multor aspecte, printre care se numără:

- Abuzurile curente ale entităţilor achizitoare şi ale entităţilor de control;

- Incoerenţa şi întârzierea adoptării Master Planului General de Transport;

- Faptul că sectorul de construcţii a fost, în mare măsură, ostatic al mediului politic;

- Întârzierea reimplementării condiţiilor contractuale FIDIC în legislaţia internă;

- Întârzierile semnificative în ceea ce priveşte plata creanţelor;

- Problemelor curente cu care se confruntă proiectele finanţate din programele sectoriale comunitare;

- Neasumarea unor decizii legate de prioritizarea proiectelor de investiţii în derulare;

- Insolvenţa unor beneficiari tradiţionali ai societăţilor de construcţii;

- Presiunea consistentă a regimului fiscal aplicat societăţilor;

- Nepromovarea unui act normativ care să reglementeze certificarea obligatorie a operatorilor din construcţii;

- Fluxurile crescute de muncitori migranţi către vestul şi nordul UE.

Reporter: Ce opinii aveţi despre pachetul de legi privind achiziţiile publice şi despre lunga procedura de adoptare?

Laurenţiu Plosceanu: Reformarea cadrului legislativ pe tema achiziţiilor publice este o necesitate acută, iar Directiva CE adoptată acum 2 ani este parte a soluţiei, aceasta recomandând înlocuirea paradigmei preţului cel mai scăzut cu paradigma ofertei economice cea mai avantajoasă.

Suntem în consultări cu ANAP (Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice) şi MFE (Ministerul Fondurilor Europene) pe aceste proiecte de legi şi insistăm pentru o reglementare clară a modului în care criteriul ofertei economice cea mai avantajoasă va fi detaliat în lege şi în normele de aplicare.

Insistăm, de asemenea, pentru reimplementarea în cadrul legal naţional a condiţiilor contractuale FIDIC, în forma convenită anul trecut de MFE, ARACO şi ARIC (Asociaţia Română a Inginerilor Consultanţi).

Problematica certificării obligatorii a competenţelor tehnice şi umane ale societăţilor de construcţii rămâne obligatorie pe agenda noastră.

Reporter: Cum estimaţi că vor evolua preţurile pe piaţa construcţiilor, în acest an?

Laurenţiu Plosceanu: Este foarte dificil de făcut estimări în acest sens, având în vedere complexul de factori determinanţi care operează în amonte.

Discutăm, evident, de preţul barilului de petrol, de preţul resurselor energetice, de preţurile şi capacităţile de producţie pentru produsele bazate pe polietilenă, de ofertele bancare de creditare, de operaţionalizarea unei bănci de investiţii pentru România, de evoluţiile politice şi militare din sud- estul Europei.

Reporter: Care sunt obiectivele ARACO pentru acest an?

Laurenţiu Plosceanu: În acest context marcat de turbulenţe semnificative, principalele tendinţe strategice executive asumate pentru 2016, a căror prioritizare va trebui reglată dinamic, se pot defini după cum urmează:

- Lobby regional, naţional şi internaţional pentru generare de fluxuri financiare aferente proiectelor de construcţii;

- Continuarea dialogului cu autorităţile naţionale centrale şi locale, precum şi cu FMI, CE şi Banca Mondială din perspectiva relansării investiţiilor pe fondul unei noi legislaţii a achiziţiilor publice;

- Colaborarea cu ANAP şi MFP pentru finalizarea pachetului legislativ privind achiziţiile publice, precum şi a legis-laţiei secundare aferente;

- Promovarea reglementărilor privind obligativitatea certificării capabilităţii societăţilor de construcţii care activează în România;

- Monitorizarea dinamică a realizării Master Planului General de Transport;

- Promovarea unor soluţii operative de continuare a executării lucrărilor aferente contractelor din POS Mediu odată cu fazarea acestora;

- Promovarea unor programe de reabilitare a structurilor înalte critice, programe de consolidare la risc seismic, programe de desazbestizare etc;

- Reluarea discuţiilor pentru îmbunătăţirea Legii calităţii în construcţii;

- Promovarea unui act normativ privind gestionarea deşeurilor rezultate în urma activităţii de construcţii, corelat cu proiectul de Directivă UE în domeniu;

- Discutarea cu ARB (Asociaţia Română a Băncilor) a unor soluţii de flexibilizare a serviciilor bancare pentru societăţile de construcţii;

- Sprijinirea membrilor care vor să activeze pe pieţe externe.

Este evident un insucces faptul că ponderea în PIB a sectorului de construcţii a căzut de la 10% la 6% şi, din această perspectivă, solicităm consultări şi decizii care să corecteze această situaţie din partea autorităţilor de stat centrale sau locale. Noi nu cerem subvenţii, ci investiţii obligatorii care să repoziţioneze ţara în contextul european.

De aceea, suntem în postura să oferim soluţii tehnice şi economice în urma cărora tot mediul economic ar avea de câştigat. Alături de cetăţenii acestei ţări, inclusiv cei ai generaţiilor viitoare.

Reporter: Mulţumesc!