NICUŞOR DAN:"Sunt încrezător că acest guvern poate să pună ordine în segmentul construcţiilor"
Legea / 09 martie 2016
Soluţiile pentru dezvoltarea urbană a Capitalei trebuie să pornească de la fluidizarea circuitului actelor administrative şi de la eficienţa în cheltuirea banului public, ne-a spus Nicuşor Dan, preşedintele Uniunii Salvaţi Bucureştiul.
Domnia sa ne-a explicat, în cadrul unui interviu, că trebuie să corelăm strategia de parcări subterane cu strategia de trafic şi să avem un acord între proiectele cuprinse în Planul Integrat de Mobilitate Urbană. Totodată, Nicuşor Dan consideră că reprezentanţii municipalităţii trebuie să îşi îndrepte eforturile către finalizarea Centurii şi în direcţia securizării spaţiilor verzi din Capitală.
Interviu cu domnul Nicuşor Dan, preşedintele Uniunii Salvaţi Bucureştiul
Reporter: Aţi subliniat, recent, că avem nevoie în Bucureşti de un mod în care să facem administraţie publică. În viziunea dumneavoas-tră, ce modele internaţionale am putea să preluăm?
Nicuşor Dan: Nu există mari diferenţe între modul în care se face administraţie publică la noi şi în alte ţări, dar noi avem de rezolvat nişte probleme grosiere. Trebuie să rezolvăm problema circuitului actelor administrative, problema eficienţei în cheltuirea banului public şi, după aceea, lucrurile converg pe soluţiile de dezvoltare urbană. Trebuie să descurajăm traversarea oraşului şi să promovăm centura de ocolire. Mai avem de lucru până să ajungem să vorbim de lucruri de nuanţă.
Reporter: Ce propuneri aveţi privind Planul Integrat de Dezvoltare Urbană a Capitalei?
Nicuşor Dan: Planul porneşte de la o idee foarte generoasă, aceea de a lega prin trasee pietonale şi de biciclete anumite locuri ale Bucureştiului şi, în acest fel, se doreşte revigorarea anumitor zone, astfel încât oraşul să devină mai atractiv. În ceea ce priveşte realizarea practică, cred că nu s-a vorbit foarte mult de soluţii şi o dezbatere şi în mediul profesional, şi în societatea civilă ar fi necesară. Dar, în ansamblu, trebuie să corelăm strategia de parcări subterane cu strategia de trafic. Acum avem şi acel Plan Integrat de Mobilitate, iar toate proiectele trebuie să fie într-un acord.
Reporter: Care sunt zonele din Bucureşti care au nevoie de o reamenajare urbanistică urgentă, în opinia dumneavoastră?
Nicuşor Dan: Cred că, pentru început, trebuie să stabilizăm unele lucruri. Trebuie să ne întreptăm eforturile către finalizarea centurii, să securizăm spaţiile verzi pe care le avem acum şi să facem cadastru ca să ştim de unde plecăm. Evident că există soluţii punctuale. De exemplu, cetăţenii din Prelungirea Ghencea au identificat nişte sere abandonate şi au propus autorităţilor să le transforme într-un parc. Acolo, dacă terenul ar fi al Primăriei, investiţia ar fi minimă şi am avea foarte repede un parc. Înainte să aruncăm cu banii, trebuie să ştim foarte bine pe ce ne bazăm, care sunt terenurile de care dispunem.
Reporter: Aţi propus înfiinţarea unui Monitor Oficial al Construcţiilor. S-au făcut progrese în acest sens?
Nicuşor Dan: Nu s-a făcut niciun progres pentru susţinerea acestei idei. Am avut relaţii extrem de bune cu Ministerul Culturii pentru rezolvarea unor probleme de sis-tem. Nu am avut încă o discuţie cu Ministerul Dezvoltării, respectiv cu Cancelaria Primului Ministru, dar sunt încrezător în acest guvern că poate să pună ordine în segmentul de construcţii.
Reporter: Aveţi multe procese în instanţă pe probleme de urbanism. Care mai este situaţia acestora?
Nicuşor Dan: Nu există diferenţe mari între sectoarele din Capitală în ceea ce priveşte legalitatea autorizaţiilor. Nelegalităţi sunt peste tot. În opinia mea, pentru autorizaţiile care nu sunt evidente, cum ar fi montarea unui panou publicitar, schimbarea acoperişului sau amenajări interioare, acolo lucrurile sunt simple. Dar pentru celelalte, care comportă extinderi, cred că jumătate dintre autorizaţii sunt ilegale. Numărul acestor autorizaţii a rămas relativ la acelaşi nivel, în 2015 faţă de 2014, întrucât instituţia de control nu funcţionează. Noi semnalăm problemele la Inspectoratul de Stat în Construcţii, dar ei nu iau nicio măsură.
Reporter: Ce se mai întâmplă cu programul de consolidare a clădirilor cu risc seismic?
Nicuşor Dan: Am fost la o dezbatere recentă pe acest subiect şi am înţeles că există şi o preocupare la nivelul Guvernului pentru un program coerent. Pentru moment sunt în situaţia de analiză legislativă şi administrativă.
Reporter: Spuneaţi că ar trebui să existe o bază de date în care să fie evidenţiate "clădirile cu bulină". Există alte date în afară de cele de pe site-ul Primăriei Bucureşti?
Nicuşor Dan: Nu, doar acelea. Bineînţeles că trebuie să existe o astfel de bază, pentru că sunt foarte multe clădiri cu risc seismic ce nu au fost niciodată expertizate. De curând am aflat că, în circa 26 de ani, Primăria a reuşit să consolideze 18 astfel de clădiri. Am văzut reprezentanţi ai Primăriei care s-au plâns că nu le permite legislaţia să facă aceste reabilitări, dar niciun primar nu a ieşit să spună ce modificări trebuie să aducem la lege ca să facem consolidările necesare, în ultimii 20 de ani. Din câte ştiu eu, există o problemă cu persoanele care locuiesc în clădirile cu bulină şi care nu doresc să le părăsească pentru că le e teamă să îşi piardă locuinţa. Primăria are o problemă că, neavând cadastrul corelat cu cartea funciară, uneori nici nu are habar cine locuieşte acolo şi nu găseşte proprietarii. Sper să nu ajungem la o situaţie neplăcută. Dacă va veni un cutremur ca acela din 1977 şi vom avea aceleaşi clădiri cu 50 de ani mai vechi, nu vom vorbi doar de câteva mii de victime.
Reporter: Cum vedeţi rezolvarea problemelor de pe Bulevardul Pipera, unde întârzie lucrările şi traficul este foarte dificil?
Nicuşor Dan: Există mai multe probleme. Una ar fi faptul că, în interiorul inelului de centură, nu este normal ca oamenii să se fi dus să locuiască în Baloteşti sau în Ştefăneşti, când noi încă avem disponibilitatea spaţiilor de locuire în Bucureşti, dar acest lucru a venit din faptul că nu am avut cu adevărat o strategie de dezvoltare a oraşului. Primăria cumpără terenul, pune reţele, revinde, dă drumul la construire şi atunci, rulând aceiaşi bani, dezvoltă oraşul în limite eficiente. Tot traficul de tranzit care este realizat pe toate ieşirile din Bucureşti nu este sănătos pentru oraş, pentru că nu avem nici măcar nişte linii de tren către aceste localităţi din împrejurimi. Este complicat. O altă problemă ar fi că împărţirea Pipera - Voluntari este total artificială şi, în opinia mea, Bucureştiul ar trebui să înglobeze tot ce este până în Centură, ca să avem o dezvoltare unitară. Faptul că a devenit o problemă şi ceea ce se întâmplă dincolo de centură este rezultatul lipsei studiilor. Ar trebui să începem elaborarea studiilor pentru o zonă metropolitană. Nu poţi să iei decizii arbitrare pentru că nu avem date optime. Din păcate, nu se pot face foarte multe pentru Bulevardul Pipera, pentru că este o lucrare pe care o autoritate locală o adminis-trează din banii ei.
Reporter: Cum apreciaţi eforturile primăriilor de sector pentru transparentizarea activităţii, în condiţiile în care aţi cerut audit general la fiecare dintre ele şi la Primăria Generală?
Nicuşor Dan: Au început să pună pe site anumite contracte... Erau trei lucruri de făcut. Mai întâi, trebuia să avem cu toţii acces la contractele publice, dar acest lucru nu s-a întâmplat. În al doilea rând, primăriile de sector ar fi trebuit să încheie contracte cu firme de audit care să le evalueze cheltuielile. Nici pe departe nu s-a întâmplat, iar mai apoi Agenţia Naţională de Integritate trebuia să verifice averile directorilor. Încă aşteptăm un răspuns de la ANI în acest sens.
Reporter: Cum apreciaţi activitatea primarului general interimar Răzvan Sava?
Nicuşor Dan: Cred că face parte din aceeaşi gaşcă de politicieni cu care ne-am obişnuit. Pentru mine este relevant că a pus în dezbatere 60 de PUZ-uri înainte de Crăciun, unele dintre ele fiind scandaloase şi respinse cu 4-5 ani în urmă. Nu cred că domnul Sava este altceva decât un om din sistemul care a fost şi până acum.
Reporter: Mulţumesc!
În proiectul de buget pentru 2016, Primăria Capitalei estimează venituri totale de 4,1 miliarde de lei, potrivit documentului publicat pe site-ul instituţiei. Din totalul veniturilor, trei miliarde de lei reprezintă bugetul total de cheltuieli şi investiţii ale direcţiilor din subordinea Primăriei Capitalei, în timp ce 1,1 miliarde de lei reprezintă bugetul total de cheltuieli şi investiţii ale unităţilor din subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti .
Din cele 1,2 miliarde de lei prevăzute pentru investiţii, sume importante sunt prevăzute pentru programe de consolidare a clădirilor cu risc seismic (164 milioane lei), finalizarea proiectelor pentru care Primăria Capitalei a pierdut finanţare externă (121,6 milioane lei), modernizarea şi extinderea unor artere de circulaţie, studii pentru realizarea unor parcări, modernizarea şi extinderea unor reţele de utilităţi, continuarea unor proiecte de investiţii (821 milioane lei). De asemenea, vor fi alocate sume pentru exproprieri şi alte obiective de investiţii în valoare de aproximativ 100 milioane de lei.