CLAUDIU GEORGESCU, APMCR:"Piaţa produselor pentru construcţii va creşte cu 5-7%"

Reporter: Cum estimaţi că va evolua piaţa autohtonă de materiale de construcţii în acest an faţă de 2014 şi care sunt factorii care o influenţează?

Claudiu Georgescu: După ultimele cifre publicate, atât din bugetul de stat, cât şi din fondurile europene, împreună cu investiţiile private, sunt semne că piaţa produselor pentru construcţii va creşte cu 5-7%. Factori pozitivi de influeţă pot fi consideraţi, alături de contextul de revenire a economiilor europene, şi planul Junker, dar şi creşterea economică naţională. Factori negativi pot fi preţurile energiei, unde avem în acest moment o conjunctură de preţ favorabilă, precum şi condiţiile geopolitice regionale .

Reporter: Din ce zone estimaţi că va veni cererea de materiale de construcţii în acest an?

Claudiu Georgescu: Avem în plan puţini kilometri de autostradă de finalizat în acest an. Mai pot fi începute câteva lucrări, dar baza în domeniul cheltuirii banului public prin construcţii vor fi lucrările edilitare.

Construcţiile noi de locuinţe vor aparţine clar mediului privat, cele 3.000 de locuinţe ANL reprezentând o contribuţie minoră în piaţă. Se mai pot pune la socoteală spaţiile de birouri, spaţiile comerciale şi cele logistice, dar valoarea acestora nu poate depăşi investiţiile de stat.

Mai rămâne piaţa de renovăriIor şi reparaţiilor capitale, în care sunt incluse şi lucrările de anvelopare termică a blocurilor, şi unde, de-a lungul timpului, au fost sume egale cam cu 25% din valoarea construcţiilor din anul respectiv.

Reporter: Ce tipuri materiale de construcţii exportă producătorii autohtoni şi în ce state? Există potenţial de creştere a exporturilor de materiale?

Claudiu Georgescu: Din păcate, exportul de produse pentru construcţii este net întrecut de importul de asemenea materiale, valorile din acest domeniu fiind de ordinul sutelor de milioane de euro.

Exportăm pe pieţele limitrofe - Bulgaria, Ungaria, Serbia, Moldova, Ucraina - produse cum ar fi BCA, mortare uscate, unele blocuri ceramice, ceramică sanitară, polistiren. Produsul care pare a fi vedeta ultimilor ani la export sunt ferestrele termoizolante. Acestea ajung în Franţa, Italia, Belgia, Germania.

Mai sunt încă prezente pe piaţa exporturilor structurile din lemn. Acestea sunt îndreptate spre Franţa şi Germania .

Reporter: Ce impact credeţi că va avea intrarea pe piaţa autohtonă de ciment a CRH, prin achiziţia fabricilor Lafarge? Ce înseamnă această tranzacţie pentru piaţa europeană?

Claudiu Georgescu: Impactul pe piaţa noastră de ciment nu va fi unul major, întrucât aceasta este "aşezată". Unele reaşezări vor fi în piaţa de prefabricate, având în vedere că CHR are deja două firme producătoare de prefabricate în România. Pentru piaţa europeană este o reechilibrare locală, fiindcă noul conglomerat Lafarge - Holcim este lider de necontestat.

Reporter: Şi piaţa de bricolaj a cunoscut tranzacţii efervescente în ultimul an. Ce trend vom avea în 2015 din acest punct de vedere?

Claudiu Georgescu: Piaţa de bricolaj acţionează în regim post-criză. Normal că retragerea unor jucători şi cumpărarea altora reaşează peisajul local al bricolajului. Se anunţă în continuare planuri de deschidere a noi magazine, deci avem tendinţă de creştere. Important este că în top sunt companii locale, care au demonstrat că au învăţat rapid lecţia bricolajului.

Reporter: Piaţa construcţiilor din ţara noastră are potenţial enorm de dezvoltare, atât la nivelul infrastructurii rutiere, al reabilitării termice a locuinţelor, cât şi la nivelul construcţiei de case şi apartamente noi. Cum credeţi că putem valorifica acest potenţial, rămas neexploatat în ultimii ani?

Claudiu Georgescu: Foarte simplu! Companii care să uite de procentele "dedicate" şi salarii la nivel similar celor europene. Nu trebuie uitată recalificarea personalului. De asemenea, durata studiilor de fezabilitate trebuie redusă substanţial. Totul se leagă de elaborarea unui plan de dezvoltare sustenabil la nivel naţional, plan care să ofere creştere economică în condiţiile utilizării intensive a resurselor locale. Aceasta este, însă, treaba politicienilor.

Reporter: Master Planul de Transport a fost, recent, actualizat de autorităţi, cu propuneri preluate de la mediul de afaceri. Cum comentaţi noua variantă şi ce şanse de implementare efectivă sunt?

Claudiu Georgescu: La câte actualizări au fost, nimic nu ne face să credem că aceasta este varianta finală, mai ales că ea va trebui să treacă "testul Bruxelles". Chiar dacă Guvernul îşi asumă răspunderea, nu este sigur că va trece în Parlament. Aşa că la această oră se poate discuta despre o "never ending story".

Reporter: Cum comentaţi costurile autostrăzilor prinse în Master Plan?

Claudiu Georgescu: Nu sunt un specialist în drumuri, dar dau crezare statisticilor care arată că avem costurile la nivel european şi peste, în condiţiile în care avem diferenţe de salarii net în favoarea noastră. Cauzele sunt multiple şi pot fi curmate într-un singur fel: privatizarea CNADNR şi listarea ei la Bursă. Transparenţa asigurată în acest fel va aduce un plus în mecanismul construirii reţelei de infrastructură.

Reporter: 2015 este ultimul an în care mai putem cheltui fonduri europene din alocările 2007-2013. Vom reuşi să absorbim 80%, aşa cum şi-a propus ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici?

Claudiu Georgescu: Domnul ministru are dreptul să fie optimist, dar birocraţia imensă dezvoltată la toate nivelurile de lucru în acest domeniu va împiedica sigur acest ambiţios obiectiv. Mai adăugăm şi unele anchete ale OLAF-lui şi vedem că am pierdut o şansă de dezvoltare. Vinovaţii sunt mulţi şi cunoscuţi!

Reporter: Anul trecut, au crescut construcţiile inginereşti cu 21%, lucrările pentru clădiri rezidenţiale cu 32,6% şi lucrările pentru imobile nerezidenţiale cu 16,6%, dar am avut un recul puternic al investiţiilor publice. Cum comentaţi? Acest trend va continua şi în 2015?

Claudiu Georgescu: Creşterile de anul trecut sunt raportate la 2013, care a fost un an şi mai slab. Dar sunt şi elemente care indică o creştere pe toate domeniile şi să sperăm că, de această dată, Comisia Naţională de Prognoză va avea dreptate în evaluările ei pe 2015.

Reporter: Vă mulţumesc!