"Imaginaţia arhitectului şi contul clientului din bancă stabilesc trendul"

Interviu cu domnul Claudiu Georgescu, preşedintele APMCR

Reporter: Care a fost evoluţia pieţei materialelor de construcţii, anul trecut?

Claudiu Georgescu: Anul 2016 a continuat în mod firesc tendinţele anului precedent, cu realizări pozitive pe ansamblu, dar nu conform aşteptărilor de la începutul anului şi mai ales din primul trimestru. S-a ajuns, astfel, la sfârşitul anului, la o creştere pe ansamblul industriei construcţiilor modestă, aşa de modestă încât dacă se ţine seama de abaterile statistice s-ar putea să fie chiar uşor negativă. În concordanţă, şi domeniul materialelor a mers în acelaşi ritm. Cu dezechilibrele clare, pentru că sectorul imobiliar a stat mai bine, iar materialele pentru infrastructura mare au fost modeste. Se constată în piaţă o concentrare şi o întărire a marilor companii de materiale, companii ce anul trecut au avut creşteri în jurul valorii de 10%.

Reporter: Care sunt problematicile domeniului şi care ar fi soluţiile pentru rezolvarea lor?

Claudiu Georgescu: Problematicile domeniului ţin de mai multe aspecte. Primul şi cel mai important ar fi predictibilitatea. Şi când spun acest lucru mă refer mai ales la domeniul politicilor de stat privind dezvoltarea regională şi locală, definirea clară a conceptelor urbanistice, a politicilor de mediu şi a condiţiilor de locuit, precum şi la situaţia socio-profesională şi numerică a populaţiei. De asemenea, trebuie văzute, discutate şi legiferate noile trenduri privind parametrii ce se impun pentru localităţile moderne (clădiri, reţele inteligente etc.), precum şi măsurile fiscale ce se impun pentru demararea de urgenţă a acestor proiecte. Soluţiile ţin de voinţa politică în primul rând, întrucât ne găsim într-o situaţie fericită, când sunt bani pe piaţă la dobânzi mici. O a doua masură ar fi deblocarea accesului la fondurile europene şi reducerea birocraţiei la utilizarea lor. Dacă administriţia acestor fonduri va continua să privească aplicanţii ca pe potenţiali "rău intenţionaţi" şi va cere zeci de documente inutile tocmai pentru a se asigura de corectitudinea lor, iar în unele cazuri pentru a se masca incompetenţa unor functionari, vom avea probleme. A treia problemă care se întrevede va fi persoanalul calificat şi mai ales lipsa lui, dar aici se pare că s-a tras semnalul de alarmă şi se aşteaptă măsuri.

Reporter: În contextul în care evoluţia pieţei imobiliare se reflectă în activitatea producătorilor de materiale de construcţii, care a fost trendul sectorului imobiliar în ultima perioadă şi ce perspective are acesta, în opinia dumneavoastră?

Claudiu Georgescu: Anul 2016 a mers pe un trend imobiliar foarte bun, mai ales construcţia de locuinţe, în creştere faţă de anul anterior, dar neatingând încă valorile din 2007-2008. A cresut şi segmentul spaţiilor de birouri şi cel comercial, iar construcţiile inginereşti, mai ales spaţiile logistice, au fost şi ele pe un trend ascendant. Tot ce am enumerat a fost realizat în mare măsură cu capital privat, cifrele pieţei imobiliare, tranzacţiile indicând o creştere sustenabilă. La celălalt pol, cu câteva sute de locuinţe prin ANL, cu km în minus de autostradă şi cu zeci de studii plătite degeaba statului român nu ne putem lăuda cu investiţii vizibile şi utile. Nu mai vorbim de celelalte elemente de infrastructură - căi ferate, poduri, aeroporturi, transport aerian - pentru că ne creşte tensiunea când ne întrebăm, în calitate de contribuabili, unde se duc banii din acest sac fără fund care este Ministerul Transporturilor?

Reporter: Considerati că vom asista din nou la o bulă imobiliară, ţinând cont că au fost demarate numeroase şantiere de clădiri de birouri/ rezidenţiale?

Claudiu Georgescu: Ca în orice perioadă de creştere, este clar că există un trend speculativ. Problema este ce jucători vor să intre sau să iasă din piaţa românească, fiindcă marile afaceri dau trendul, urmate de micile tranzacţii. În orice caz, terenurile de tot felul vor fi în atenţia jucătorilor pieţei, la care se adaugă construcţiile cu potential de venit peste medie. Fiind bani în piaţă, aşa cum am mai subliniat, tendinţa este să se investească în lucruri cu valoare crescătoare în timp.

Reporter: Cum estimaţi că vor evolua preţurile pe piaţa construcţiilor, în acest an?

Claudiu Georgescu: Creşterea va fi sigură, mai ales că se scumpeşte forţa de muncă, energia va creşte şi ea, mai ales petrolul, produsele pentru construcţii vor adăuga şi ele câteva procente la preţ. Este de urmărit dacă prognoza domnului Isărescu de numai 1,7% - inflaţie în acest an - se va realiza, fiindcă o creştere mai mare va duce economia românească într-un ciclu de tip "dinţi de fierăstru".

Reporter: Cât de mult contează preţul în opţiunile clienţilor?

Claudiu Georgescu: Pentru investitori, preţul produsului finit este esenţial - să fie cât mai mic -, pentru a putea valoriza la maxim produsul. Pentru persoanele fizice, intervin şi criterii socio-profesionale, criterii ce fac ca preţul să intre într-un mix de factori. Pentru investiţiile publice, niciun epitet nu are sens.

Reporter: Ce tipuri de materiale de construcţii sunt cel mai căutate?

Claudiu Georgescu: Betonul rămâne cel mai folosit material, iar pentru domeniile imobiliare private cărămida şi BCA-ul sunt eternii competitori. Sistemele termoizolante au devenit ceva obligatoriu pe piaţa locuinţelor, iar pentru spaţiile de birouri - sticla şi metalul formează un parteneriat permanent.

Reporter: Care sunt tendinţele pe piaţa de profil (materie primă utilizată, culori, eficienţă, preţ...)?

Claudiu Georgescu: Tendinţele pieţei ţin de factorul preţ final. Utilizarea materialelor se face în funcţie de destinaţia construcţiei şi dacă ar fi respectate în totalitate regulile urbanistice nu am avea culori fistichii între două turnuri de sticlă sau alte minuni ale lumii contemporane. În ziua de astăzi, imaginaţia arhitectului, uneori cam debordantă şi contul clientului din bancă stabilesc trendul!

Reporter: În ce măsură consumatorii trec la materiale de construcţii eficiente energetic?

Claudiu Georgescu: Consumatorii au început să fie educaţi şi să solicite locuinţe eficiente energetic. Din păcate, nivelul financiar al majorităţii populaţiei nu permite să folosim materiale de ultimă oră, care au preţuri ridicate. Paradoxul face că un material termoizolant, cu cât este mai eficient, cu atât este mai scump. La acestă oră, liderul pieţei este incontestabil termosistemul cu polistiren, urmat, pentru situaţii speciale, la blocurile mai înalte, de termosistemul cu vată mineral-bazaltică. Din păcate, polistirenul se produce în România cu materie primă integral importată, iar vată minerală există în capacitate foarte redusă la Ploiesţi, restul fiind din import. Dacă evaluăm acestă situaţie, care se menţine de câţiva ani şi care va mai dura şi de acum înainte timp de mai mulţi ani, întrucât România mai are de termoizolat milioane de apartamente şi case, ne intrebăm de ce statul roman nu stimulează acest domeniu serios. Spun asta pentru că programul Casa Verde referitor la termoizolarea cu materiale naturale a fost conceput pe o bază greşită (la această oră toată Europa nu ar putea produce ceea ce are nevoie România pentru termoizolare cu aceste materiale naturale).

Reporter: Cum apreciaţi strategiile şi proiectele legislative de anul trecut referitoare la eficienţa energetică, la Programul Prima Casă, la imobilele ANL?

Claudiu Georgescu: Fără cap şi fără a se gândi o strategie unitară în piaţă! După opinia mea, ANL (n.r. Agenţia Naţională pentru Locuinţe) nici nu ar trebui să existe în piaţa imobiliară, la fel nici celebra companie CNI (n.r. Compania Naţională de Investiţii), cea care face construcţii la preţ de "1001 de nopţi", ele distorsionând piaţa imobiliară. Mai mult, am avut la sfârşitul anului o minune, de genul "statul face concurenţă statului", prin infiinţarea unei companii de construcţii a Primăriei municipiului Bucureşti - companie despre care sper să am prilejul să revin, fiindcă ceva nu este "curat în Danemarca", prin statutul acelei companii. Prima Casă, după ce a rulat sume imense prin tranzacţiile cu locuinţe vechi, începe să evolueze spre ceea ce ar fi normal - locuinţe noi -, dar valorile prognozate de finanţare prevăd o stingere a programului în viitorii ani. Acest program, care era o idee generoasă pentru o societate săracă şi care ar fi putut să dea un suflu nou industriei construcţiilor şi să menţină personalul calificat în ţară, a devenit un mecanism financiar, din care au avut de câştigat fără niciun fel de risc băncile şi diversele fonduri de garantare şi contragarantare. Păstrăm în memorie şi scandalurile ultimilor ani legate de aceste subiecte.

Reporter: Care este apetitul investitorilor de a-şi dezvolta afaceri pe piaţa noastră imobiliara?

Claudiu Georgescu: Atâta vreme cât situaţia internă va fi una stabilă şi predictibilă, România va fi un pol de atragere a investiţiilor imobiliare, deoarece atât de mult de construit aici ca să atingem standardele reale de civilizaţie, încât nu ne imaginăm. Mai avem de ţinut seama totuşi şi de situaţia externă, destul de tesionată în acest moment la frontierele UE şi NATO.

Reporter: Care sunt obiectivele APMCR pentru anul în curs?

Claudiu Georgescu: Împlinind douăzeci de ani de activitate, APMCR a dat dovadă de necesitatea ei în piaţa produselor pentru construcţii şi va încerca să dezvolte în continuare aceleaşi coordonate ale activităţii pentru membrii săi şi pentru realizarea interesului general. Niciodată Asociaţia nu va face rabat de la principiile ei atunci când va fi vorba de calitatea produselor de construcţii, fiindcă siguranţa vieţii oamenilor depinde şi de această calitate.

Reporter: Cum apreciaţi noul Guvern?

Claudiu Georgescu: La puţin timp după instalare nu pot să spun decât că realizarea integrală a programului de guvernare ar fi o mare realizare. În rest, vorba românului: "Văzând şi Făcând !"

Reporter: Mulţumesc!