Consiliul Conferinţelor Episcopale din Europa (CCEE) a organizat la Bucureşti, în perioada 17 - 21 aprilie, întâlnirea anuală a preşedinţilor Conferinţelor episcopilor catolici din sud-estul Europei, cu ocazia căreia episcopii au discutat situaţia Catedralei Sf. Iosif, în contextul împlinirii a 60 de ani de la declararea acesteia ca monument de arhitectură prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 661/1955.
Referindu-se la situaţia Catedralei, într-o declaraţie publică, episcopii catolici au subliniat că "ataşamentul actual al primarului general din Bucureşti faţă de cauza unui particular, cum este societatea cu asociat unic ce deţine clădirea nu este condamnabilă în sine, însă aceasta îmbracă haina unui condamnabil abuz al administraţiei din momentul în care urmăreşte să lase fără efecte o decizie a instanţei".
"Suntem convinşi că şi Catedrala romano-catolică Sf. Iosif aparţine nu numai cultului romano-catolic ci întregii comunităţi, fiind parte a tradiţiei religioase, istoriei, culturii şi valorii de expresie a popoarelor unite ale Europei, astfel încât trebuie să i se redea în cel mai scurt timp protecţia necesară şi să fie pusă în valoare prin înlăturarea clădirii gigantice", au declarat reprezentanţii Bisericii Catolice din Albania, Bosnia şi Herţegovina, Grecia, Bulgaria şi România şi Mons. Duarte da Cunha, secretar general al CCEE.
Redăm mai joi declaraţia semnată de Eminenţa Sa Cardinalul Vinko Puljic - Preşedintele Conferinţei Episcopilor din Bosnia-Herţegovina, Excelenţa Sa Mons. Angelo Massafra - Preşedintele Conferinţei Episcopilor din Albania şi Vice-Preşedinte al CCEE, Excelenţa Sa Mons. Fragkískos Papamanólis - Preşedintele Conferinţei Episcopilor din Grecia, Excelenţa Sa Mons. Christo Proykov - Preşedintele Conferinţei Episcopilor din Bulgaria, Excelenţa Sa Mons. Ioan Robu - Preşedintele Conferinţei Episcopilor din România, Mons. Duarte da Cunha - Secretar General al CCEE.
"Într-un stat democratic puterile acestuia trebuie să îşi acorde reciproc respectul şi importanţa cuvenite, rolul justiţiei neputând fi contestat de puterea executivă. În aceste condiţii, orizontul de aşteptare al comunităţii catolice din Bucureşti este acela de a vedea puse în executare deciziile judecătoreşti prin care autorităţile executive ale statului român au fost obligate să înlăture efectele negative ale autorizării ilegale a clădirii Cathedral Plaza, fără a precupeţi niciun efort, nici de natură financiară şi nici de altă natură, acordând astfel preţuirea necesară într-o societate democratică atât justiţiei cât şi respectabilei comunităţi romano-catolice.
Ataşamentul actual al primarului general din Bucureşti faţă de cauza unui particular, cum este societatea cu asociat unic ce deţine clădirea nu este condamnabilă în sine, însă aceasta îmbracă haina unui condamnabil abuz al administraţiei din momentul în care urmăreşte să lase fără efecte o decizie a instanţei prin care este obligat să ia toate măsurile necesare în vederea refacerii cadrului preexistent construirii şi să pună în valoare adevărata bijuterie arhitecturală a zonei - Catedrala romano-catolică "Sf. Iosif".
Ne dorim ca astfel de autorizări de clădiri în spaţiul proxim al monumentelor istorice având şi calitatea de lăcaşe de cult să nu se mai repete în România şi nici să nu apară în statele membrilor semnatari ai declaraţiei.
Într-o societate civilizată, apartenenţa la o grupare de state, cum este Uniunea Europeană, creează sentimentul că valorile arhitecturale şi de cult, indiferent de cultele căruia îi aparţin, sunt bunuri ale întregii comunităţi. Aceste valori trebuie transmise generaţiilor viitoare, nealterate şi protejate de acţiunea agresivă a unor factori externi, chiar exponenţi ai progresului, care îşi pot găsi expresia plenară în alte zone decât zonele de protecţie ale monumentelor istorice.
Suntem astfel convinşi că şi Catedrala romano-catolică "Sf. Iosif" aparţine nu numai cultului romano-catolic ci întregii comunităţi, fiind parte a tradiţiei religioase, istoriei, culturii şi valorii de expresie a popoarelor unite ale Europei, astfel încât trebuie să i se redea în cel mai scurt timp protecţia necesară şi să fie pusă în valoare prin înlăturarea clădirii gigantice, recrearea zonei verzi anterioare, existente la data declarării catedralei ca monument istoric şi punerea acesteia în valoare ca bun al întregii comunităţi.
În acest context, eroarea administraţiei care nu a luat în discuţie toate elementele necesare aprecierii legalităţii şi oportunităţii realizării unui turn în imediata apropiere a monumentelor istorice, în special a Catedralei "Sf. Iosif", nu trebuie să fie pusă pe umerii acesteia prin menţinerea construcţiei megalomanice, ci trebuie asumată de cei ce au greşit, iar administraţia să găsească soluţiile necesare pentru înlăturarea prejudiciilor create (inclusiv indemnizarea corespunzătoare a proprietarului imobilului în caz de expropriere).
Facem un apel pe această cale la Primarul general al Municipiului Bucureşti, dl. Sorin Oprescu, la Guvernul României, condus de dl. Victor Ponta şi la toate autorităţile administraţiei care au competenţe în acest domeniu, să treacă la măsuri imediate şi efective pentru refacerea cadrului iniţial al Catedralei ca monument istoric declarat acum 60 de ani, chiar dacă această acţiune presupune măsuri drastice, cum este desfiinţarea unei construcţii costisitoare, având în vedere faptul că interesul public al conservării monumentelor istorice de valoare naţională şi universală prevalează faţă de interesele pecuniare".
