PAUL RACOVIŢĂ, INSPECTORATUL DE STAT ÎN CONSTRUCŢII:"Construcţiile rezidenţiale, cele mai predispuse la încălcarea autorizaţiilor"

"Neregulile constatate, la acelaşi nivel ca în 2008, când se construia mai mult"

"Avem o iniţiativă pentru actualizarea legii privind calitatea în construcţii"

Reporter: Câte controale a efectuat Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC) în 2014 şi câte contravenţii au fost aplicate pentru nerespectarea calităţii construcţiilor?

Paul Racoviţă: Controlul de stat al calităţii în construcţii este exercitat de către ISC în toate etapele de concepere, proiectare, execuţie, exploatare, postutilizare a construcţiilor. În urma activităţilor de control sunt stabilite măsuri cu caracter preventiv-corectiv, a căror finalizare este urmărită de instituţia noastră.

ISC are, astfel, misiunea să desfăşoare controlul de stat al întregului sistem al calităţii, dar şi controlul statului privitor la domeniile urbanismului şi al disciplinei în construcţii.

După primele trei trimestre ale anului 2014, Inspectoratul a efectuat 39.038 activităţi de control în domeniile sale de activitate. 14.724 de controale au fost în domeniul calităţii în construcţii, urbanismului, autorizării lucrărilor de construcţii şi al sesizărilor (18.269 de deficienţe constatate, 17.590 de măsuri dispuse, 841 de contravenţii constatate, în valoare de 1.086.130 lei); 2.272 de controale în domeniul pieţei produselor pentru construcţii, autorizării laboratoarelor de analize şi încercări şi al diriginţilor de şantier (1.499 de deficienţe constatate, 1.748 de măsuri dispuse, 7 contravenţii constatate, în valoare de 19,60 mii lei) 22.042 de controale efectuate în domeniul avizării lucrărilor publice şi al acordurilor (aproximativ 26% dintre documentaţiile depuse pentru acorduri au fost respinse).

Reporter: Care este valoarea totală a amenzilor aplicate anul trecut de ISC? Neregulile constatate în calitatea construcţiilor au crescut sau au scăzut din 2008 şi până în prezent?

Paul Racoviţă: Faţă de perioada anului 2008, când existau mai multe proiecte de construcţii, neregulile constatate s-au păstrat la aceleaşi valori. Atât timp cât sistemul calităţii, cu toate componentele sale, instituit prin Legea nr. 10/1995, este aplicat fiecărei construcţii sau lucrări de construire, neconformităţile care pot apărea în etapele de construire sunt identificate şi trasate corespunzător.

Este importantă, aşadar, colaborarea dintre ISC şi autorităţile administraţiilor publice locale, desemnate imperativ de lege să elaboreze politicile la nivel local privind dezvoltarea urbanistică a unităţilor administrativ-teritoriale şi să supravegheze la respectarea autorizaţiilor de construire. La fel de importantă, pentru diminuarea neregulilor, este activitatea fiecărei componente a sistemului calităţii şi a tuturor factorilor implicaţi în activităţile de construire (investitori, diriginţi de şantier, proiectanţi, verificatori de proiecte, executanţi, responsabili tehnici cu execuţia, experţi tehnici, laboratoare de analize şi încercări în construcţii, producători de materiale şi produse pentru construcţii etc.).

Principalele deficienţe, neconformităţi şi nereguli constatate cu ocazia efectuării activităţilor de control se referă la lipsa ori la nerespectarea autorizaţiei de construire (sectorul cel mai predispus în acest sens fiind reprezentat de segmentul construcţiilor rezidenţiale), nerespectarea proiectelor tehnice şi a detaliilor de execuţie, la încălcarea prevederilor reglementărilor tehnice, neurmărirea executării corecte a lucrărilor prin diriginţi de şantier, lipsa manualului calităţii sau a planului calităţii. La acestea se adaugă neefectuarea lucrărilor de întreţinere sau reparaţii şi a urmăririi în timp a construcţiilor, autorizaţii de construire emise cu încălcarea dispoziţiilor legale sau a documentaţiilor de urbanism, introducerea pe piaţă a produselor fără atestarea conformităţii acestora, aplicarea necorespunzătoare a marcajului CE, declaraţii de conformitate/ performanţă neconforme etc.

Unele neclarităţi ale legislaţiei în domeniu, care nu precizează obligaţiile şi răspunderile tuturor celor ce activează pe piaţa construcţiilor, precum şi lipsa unei educaţii în acest sens a beneficiarilor persoane fizice sunt două aspecte importante, care favorizează încălcarea legislaţiei.

Principalele măsuri dispuse, corective şi/sau punitive, au în vedere sesizarea organelor de urmărire penală pentru faptele care costituie infracţiuni, oprirea lucrărilor, refacerea lucrărilor, expertizarea lucrărilor, consolidarea sau desfiinţarea lucrărilor, neautorizarea continuării lucrărilor ajunse în faze determinate, interzicerea utilizării construcţiilor, propuneri de suspendare/retragere/anulare a certificatelor de atestare a experţilor tehnici, verificatorilor de proiecte şi responsabililor tehnici cu execuţia, suspendarea sau anularea autorizaţiilor diriginţilor de şantier etc.

Reporter: În piaţă circulă multe zvonuri că noile imobile de locuit, construite în perioada de boom, dar şi după debutul crizei, vor avea probleme la un cutremur mare. Cum comentaţi?

Paul Racoviţă: Calitatea construcţiilor este totalitatea performanţelor de comportare a acestora în exploatare, în scopul satisfacerii, pe întreaga durată de existenţă, a exigenţelor utilizatorilor şi colectivităţilor. La obţinerea calităţii în construcţii îşi aduc contribuţia toţi factorii implicaţi în etapele de concepere, realizare, exploatare şi postutilizare a construcţiilor, fiecare în funcţie de domeniul de activitate şi responsabilităţile sale specifice.

Indiferent de forma de finanţare sau de perioada în care a fost edificată, nicio construcţie nu este dată în exploatare fără a i se efectua în prealabil recepţia la terminarea lucrărilor, iar prin procesul verbal de recepţie se preia lucrarea de către investitor şi se certifică faptul că executantul a îndeplinit prevederile proiectului şi pe cele ale contractului de execuţie - inclusiv (şi în primul rând) cerinţa esenţială privind rezistenţa mecanică şi stabilitatea -, construcţia fiind aptă să fie folosită conform destinaţiei sale.

Reporter: Sunt sau nu diferenţe între exigenţele de realizare a structurii de rezistenţă a imobilelor din perioada dinainte de 1989 şi cele aplicate în prezent? Vă rog să detaliaţi.

Paul Racoviţă: Reglementările tehnice (normative) care stau la baza proiectării şi realizării unei construcţii se schimbă în timp şi se îmbunătăţesc odată cu evoluţia de cunoaştere din domeniu. Normativul pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor, indicativ P 100, a fost modificat în 1977, pe baza analizei concluziilor efectelor cutremurului din acel an, apoi după 1990, pentru ca, în prezent, după alinierea la standardele europene, să se transforme în Cod de proiectare seismică P100/2013. Reglementările tehnice, cum este şi cazul Normativului P100, au înăsprit condiţiile care trebuie îndeplinite de către edificii, reducând astfel influenţa abaterilor. Acest demers de îmbunătăţire a normelor privind proiectarea şi executarea construcţiilor are drept scop realizarea unor construcţii care, în cazul unui seism, să se comporte cât mai bine, iar degradările şi pagubele să fie minime.

Reporter: Cum verifică ISC în teren că structura de rezistenţă a unui imobil este executată conform standardelor în vigoare?

Paul Racoviţă: În cadrul controalelor desfăşurate pe şantier, inspectorii ISC verifică existenţa Procesului verbal de recepţie a structurii de rezistenţă, semnat de proiectant. De asemenea, Inspectoratul analizează, în toate stadiile de execuţie, concordanţa dintre prevederile proiectului şi situaţia de fapt de pe şantier şi se asigură că sunt respectate cerinţele Normativului pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de instalaţii aferente construcţiilor, indicativ C 56.

Reporter: Bucureştiul încă nu a rezolvat problema imobilelor cu clasa I de risc seismic. Ce atribuţii are ISC în domeniu şi cum puteţi sprijini autorităţile în programul de consolidări, care se derulează extrem de greu?

Paul Racoviţă: Potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994, republicată, şi Normelor metodologice de aplicare a acesteia aprobate prin H.G. nr. 1364/2001, atribuţiile privind identificarea şi inventarierea construcţiilor care prezintă risc seismic, precum şi monitorizarea acţiunilor de intervenţie privind reducerea riscului seismic al acestora, cuprinzând expertizarea tehnică, proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţie, revin consiliilor judeţene şi locale.

Aşa cum se cunoaşte, problemele în desfăşurarea programului de consolidări ale imobilelor vechi, încadrate în clasa I de risc seismic, decurg din lipsa fondurilor şi necesitatea obţinerii acordurilor de la toţi proprietarii etc. Multe imobile de acest fel sunt şi monumente istorice, iar intervenţiile asupra acestora se fac numai pe baza şi cu respectarea avizelor emise de Ministerul Culturii şi Cultelor.

Inspectoratul Regional în Construcţii Bucureşti Ilfov a desfăşurat, în perioada ianuarie 2010 - iunie 2011, controale la un număr de 111 clădiri expertizate tehnic şi încadrate în clasa I de risc seismic sau clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public, încheind 111 procese-verbale de control - urmărirea comportării în timp a construcţiilor şi 18 procese-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor.

Reporter: Care sunt măsurile pe care le propuneţi pentru încurajarea investiţiilor viitoare în construcţii de calitate?

Paul Racoviţă: Încurajăm respectarea prevederilor legale, de către toţi factorii implicaţi, pe toată durata de existenţă a construcţiei, în etapele de concepere, realizare, exploatare şi postutilizare a acesteia. ISC nu poate şi nu are dreptul să se substituie niciunuia dintre aceşti factori. Instituţia noastră se străduieşte să desfăşoare, în limita posibilităţilor, controlul calităţii construcţiilor, însă verificarea nemijlocită şi efectivă a tuturor construcţiilor de către inspectori este, practic, imposibilă.

De asemenea, dorim să combatem cazurile deosebite de nerespectare a legislaţiei în domeniu, în vederea diminuării fenomenului de indisciplină în autorizarea şi executarea lucrărilor de construcţii, precum şi pentru prevenirea accidentelor şi asigurarea calităţii construcţiilor. În ideea eficientizării activităţii, strâns legat de principiile managementului calităţii, în ultimul an, instituţia noastră a elaborat şi a promovat spre aprobare Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, o serie de proceduri operaţionale (de lucru) privind efectuarea diverselor tipuri de controale şi de activităţi în cadrul controlului de stat. De asemenea, încercăm să promovăm modele de bună practică în domeniu.

Reporter: Care sunt obiectivele şi priorităţile Inspectoratului de Stat în Construcţii pentru acest an?

Paul Racoviţă: În acest an, este prioritară implicarea instituţiei în programele naţionale privind construcţia de locuinţe sociale, creşterea performanţei energetice la blocurile de locuinţe, reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, a staţiilor de tratare a apei potabile şi staţiilor de epurare a apelor uzate în localităţile cu o populaţie de până la 50.000 de locuitori. Alte programe importante sunt reabilitarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică (37 de obiective), dar şi cel privind Dezvoltarea Locală.

ISC are ca obiectiv şi urmărirea prioritară a obiectivelor finanţate de CNADNR, în urma unui acord între instituţie şi Ministerul Transporturilor, precum şi a altor programe derulate de autorităţile publice. De asemenea, a semnat un protocol cu Institutul Naţional al Patrimoniului din cadrul Ministerului Culturii, în vederea unei abordări unitare faţă de îndeplinirea atribuţiilor stabilite prin lege.

Printre obiectivele Inspectoratului de Stat în Construcţii se numără şi armonizarea legislaţiei naţionale din domeniul construcţiilor cu legislaţia europeană, în domeniul de competenţă în care se exercită controlul.

ISC are, de asemenea, în derulare, o iniţiativă legislativă privind actualizarea prevederilor Legii 10/1995 privind calitatea în construcţii, precum şi o propunere legislativă legată de definirea concretă a atribuţiilor ce revin instituţiei pe linie de situaţii de urgenţă.

Mai avem în vedere intervenţia operativă în toate cazurile producerii unor accidente tehnice la construcţii aflate în exploatare sau în execuţie, pentru impunerea măsurilor de limitare a utilizării construcţiilor care pot constitui un pericol la adresa cetăţenilor, pentru izolarea zonelor afectate şi expertizarea tehnică a construcţiilor, în vederea stabilirii deciziei de intervenţie.

De asemenea, ISC vrea să redimensioneze numărul de inspectori din structurile teritoriale de control, pe domenii şi specialităţi de control şi în raport cu obiectivele de construcţii aflate în evidenţa acestora. Trebuie să restructurăm activitatea de control de execuţie, prin reducerea numărului de controale în faze determinante, astfel încât acestea să nu depăşească 20-25% din totalul activităţilor de control programate. Participarea reprezentanţilor ISC la controlul calităţii lucrărilor ajunse în faze determinante va fi făcută prin sondaj, în funcţie de categoria de importanţă a obiectivului de investiţii, executantul având, totuşi, obligaţia să transmită inspectoratului convocările la fazele determinante prevăzute în Programul de control în faze determinante avizat.

În plus, vrem să îmbunătăţim gradul de colectare a cotelor, în contextul revenirii la sistemul de autofinanţare, precum şi să folosim eficient resursele umane şi materiale.

Reporter: Vă mulţumesc!