Cum a împărţit România în două modificarea Codului Fiscal din decembrie 2020

Suntem la sfârşitul lunii martie, dată (n.r. la care a fost scris articolul care coincide cu primul termen de plată a impozitelor pe clădiri pentru anul în curs. Termenul nu a fost prorogat, la fel ca anul trecut, aşa că toţi cei care au avut de declarat noile valori impozabile pe bază de raport de evaluare ar fi trebuit să o facă până acum.

Printre aceştia se află în mod cert persoanele fizice care deţin clădiri nerezidenţiale şi care au solicitat raport de evaluare în urmă cu 5 ani.

O parte dintre persoanele juridice au fost şi ele interesate de evitarea cotelor de impozitare majorate, dar modificările legislative de la sfârşitul anului 2020 efectuate prin Legea 296 au creat confuzie prin efectul greu de înţeles al modului de interpretare al acestora. Cu alte cuvinte, legea nu a fost aplicată unitar de toate primăriile din România. Unele au ales să aplice într-un fel, altele în altul.

Faptul că acest lucru a fost posibil, este evident deja. Întrebările mele sunt: au fost ambele abordări corecte? Se putea şi aşa, şi aşa? Dacă da, de ce mai avem nevoie de lege, dacă fiecare inerpretează cum vrea şi orice interpretare este considerată corectă?

Pe scurt, faptele au fost următoarele:

1.Până la modificarea Codului Fiscal promulgată de preşedintele României în data de 18 decembrie 2020 persoanele juridice realizau raport de evaluare a clădirilor în vederea impozitării, o dată la 3 ani.

2.Prin Legea 296 s-a aprobat ca perioada după care cota de impozitare să devină "penalizatoare" să fie de 5 ani şi în cazul persoanelor juridice, similar cu prevederea existentă deja pentru persoanele fizice.

3.Efectul acestei prevederi era extrem de important, pentru că firmele care îşi realizaseră ultima evaluare în trimestrul 1 din 2018 şi care, mergând pe regula veche urmau să solicite realizarea de rapoarte de evaluare la începutul anului 2021, aveau posibilitatea ca după noua lege să amâne evaluarea pentru anul 2023.

4.Folosind motive ţinând exclusiv de interpretarea unor articole din Codul Fiscal, la sfârşitul anului 2020, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei publică pe site-ul propriu un tabel prin care anunţă că articolul cu privire la evaluarea o dată la 5 ani pentru persoanele juridice va intra în vigoare la 1 iulie 2021 şi nu la 1 ianuarie 2021, odată cu întreaga lege (vezi extras din tabelul publicat de mlpda).

5.Pe baza acestei informaţii, singura oficială la sfârşitul anului 2020, se putea înţelege atât de către contribuabili, cât şi de către autorităţile locale şi de către evaluatori, faptul că pentru anul 2021 nu s-a schimbat nimic faţă de anii anteriori, urmând ca noile reguli să intre în vigoare, practic, din anul 2022. De ce din anul 2022? Pentru că termenul de realizare a rapoartelor de evaluare fiind de regulă primul trimestru al anului, chiar dacă articolul de mai sus intră în vigoare la 1 iulie 2021, practic regula se aplică de la începutul anului următor.

6.Altfel spus, la data apariţiei acestui tabel, firmele care şi-au făcut ultima evaluare pentru impozitare la începutul anului 2018 puteau să amâne pentru 2023. Firmele care au realizat ultima evaluare în anul 2019 nu vor mai fi supuse unor cote majorate în anul 2022, ci acest lucru se va întâmpla doar dacă nu vor realiza raportul de evaluare în anul 2024. Şamd.

7.La începutul anului 2021, însă, deşi începuse perioada de depunere a rapoartelor de evaluare, o parte dintre primăriile din România nu au fost de acord cu interpretarea dată de Ministerul Dezvoltării şi au transmis puncte de vedere către Ministerul de Finanţe în acest sens.

8.În urma acestor sesizări, Ministerul de Finanţe, prin Departamentul Juridic, a emis un punct de vedere elaborat, pe care l-a transmis Ministerului Dezvoltării şi conform căruia, Legea 296 intra integral în vigoare la trei zile de la promulgare, adică la 1 ianuarie 2021, ceea ce, evident, anula punctul de vedere emis anterior şi publicat în tabelul pe care l-am prezentat în extrasul de mai sus.

9.Acest punct de vedere, a ajuns şi la multe dintre primăriile din România, care însă nu au avut o abordare unitară în aplicarea prevederilor sale. Astfel, unele primării nu au fost de acord cu opinia Ministerului de Finanţe, continuând să solicite contribuabililor depunerea rapoartelor de evaluare. Mai mult decât atât, au adresat întrebări Curţii de Conturi privitor la această speţă, dar de la care nu au primit răspunsuri până la acest moment.

10. S-a încercat, de fapt, obţinerea unei opinii din partea Curţii de Conturi, considerată un arbitru potrivit (pentru că printre atribuţiile sale se află şi verificarea primăriilor privind modul de aplicare a legii) pentru a clarifica data intrării în vigoare a articolului cu pricina.

11. În paralel, ca urmare a punctului de vedere primit de la Ministerul de Finanţe, la sfârşitul lunii ianuarie 2021, pe site-ul Ministerului Dezvoltării a apărut acest comunicat:

12.Odată cu acest comunicat s-au aliniat practic cele două ministere şi au căzut de acord, în timpul jocului, e adevarăt, că data intrării în vigoare este 1 ianuarie 2021, deci cei care ar fi "trebuit" să depună rapoarte de evaluare aşa cum prevedea legea veche, puteau amâna acest lucru până în anul 2023.

Cu toate cele de mai sus, legea nu a fost aplicată unitar. Au mai existat primării în România care şi după aceste ultime comunicate au considerat că intrarea în vigoare este data de 1 iulie 2021 şi au emis decizii cu cote de impozitare majorate şi care vor fi aplicate firmelor care nu vor depune rapoarte de evaluare.

În concluzie, treaba a rămas nicicum, şi este îngrijorător cum o lege poate fi atât de "interpretată" şi poate fi aplicată oricum. Nu caut vinovaţii care pot fi găsiţi pe întreg lanţul evenimentelor. De la cei care au scris legea, au aprobat-o, au promulgat-o, până la cei care o aplică cum vor.

Până la urmă cine a avut dreptate, cum este corect? Pentru că nu pot accepta ideea că ambele variante vor fi considerate corecte.

Din câte cunosc, marea majoritate a primăriilor au "acceptat" varianta intrării în vigoare în trei zile de la promulgare, deci nu s-au aplicat cotele penalizatoare celor care au realizat ultima evaluare cu trei ani în urmă. Dar în cazul acelor primării care au impus evaluări anul aces­ta şi vor aplica o cotă majorată, va răspunde cineva pentru cheltuielile implicate de acest demers pentru firme, atâta vreme cât puteau să amâne decizia evaluării până peste 2 ani?

De prea multe ori suntem împărţiţi pe "maluri diferite" ca opinii pro şi contra, pe diverse teme ale vieţii, culminând cu disputele generate de pandemia prin care trecem. Măcar în domeniul legislativ să ne amintim că "unde-i lege nu-i tocmeală" şi toţi cei implicaţi să îşi facă treaba cum trebuie, să nu mai ajungem în situaţia ca noi, cetăţenii, să ne târguim pentru când şi cum se aplică o lege.