Buzăul, selectat în M100, platforma UE pentru neutralitate climatică

(Interviu cu Constantin Toma, primarul municipiului Buzău)

Reporter: Ce înseamnă un oraş "smart" verde? Unde se află, în prezent, municipiul Buzău din acest punct de vedere ?

Constantin Toma: Un oraş verde şi smart este un mediu urban care foloseşte soluţii tehnologice şi strategii sustenabile pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii, a reduce impactul asupra mediului şi a creşte eficienţa resurselor. Aceste oraşe combină practicile ecologice cu infrastructura digitală avansată, promovând o dezvoltare care protejează mediul, economiseşte resurse şi îmbunătăţeşte bunăstarea cetăţenilor. Un oraş verde prioritizează sustenabilitatea şi protecţia mediului în dezvoltarea şi gestionarea sa. Aceste oraşe au drept scop reducerea amprentei de carbon, îmbunătăţirea calităţii aerului, economisirea resurselor naturale şi crearea unui mediu sănătos pentru locuitori.

Municipiul Buzău, în calitate de aplicant pentru programul M100 (Mirror Mission Cities Hub Români), cât şi de semnatar al Conveţiei Primarilor îşi confirmă angajamentul de a atinge neutralitatea climatică până în 2035, ceea ce implică obţinerea unui nivel net-zero al emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul ţintă. Noi, ca oraş, ne-am stabilit un obiectiv oficial de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) cu 55% până în 2030, folosind anul 2015 ca referinţă, când emisiile totale de CO2 au fost de 304.287 de tone. Acest obiectiv de reducere, stabilit în Planul de Acţiune pentru Energie Durabilă (PAED), se concentrează pe sectoare cheie, inclusiv eficienţa energetică a clădirilor, transportul şi gestionarea deşeurilor. Eforturile în eficienţa energetică a clădirilor includ modernizarea izolaţiilor, optimizarea consumului de energie şi promovarea surselor de energie regenerabilă, precum sistemele fotovoltaice.

În sectorul transporturilor, emisiile sunt reduse prin promovarea vehiculelor electrice, îmbunătăţirea transportului public şi implementarea unor sisteme inteligente de gestionare a traficului.

Ca rezultat, emisiile au scăzut deja de la 61.863 de tone în 2015 la 59.084 de tone în 2019. Îmbunătăţirile în gestionarea deşeurilor reduc, de asemenea, emisiile de metan (CH4) din gropile de gunoi, iar tranziţia către iluminatul public eficient din punct de vedere energetic contribuie la reducerea emisiilor.

Reporter: Ce înseamnă includerea Buzăului în M100? Ce fel de proiecte pot să fie finanţate şi cum se va face împărţirea banilor între cele zece oraşe câştigătoare?

Constantin Toma: Aspiratia Municipiului Buzău este să devină un oraş neutru din punct de vedere climatic până în 2035, creând un mediu urban atât de atractiv şi competitiv încât să devină un adevărat "ORAŞ MAGNET" pentru locuitorii săi, investitori şi turişti.

Pentru a accelera tranziţia către neutralitatea climatică şi a atinge o reducere de 80% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2035, cu un obiectiv intermediar de reducere cu 55% până în 2030 (conform Planului Local de Acţiune Climatică), Buzău îşi va concentra eforturile asupra următoarelor viziuni sectoriale şi măsuri cheie pentru fiecare direcţie strategică:

-Transport Urban Durabil: Buzău îşi va extinde sistemul de transport public verde prin creşterea flotei de autobuze electrice şi îmbunătăţirea reţelelor de transport public în întreaga zonă urbană. Sursele de energie regenerabilă vor fi implementate pentru staţiile de încărcare, iar eforturi vor fi făcute pentru a instala noi staţii de încărcare pentru vehiculele electrice destinate locuitorilor.

- Gestionarea Circulară a Deşeurilor şi Apelor Uzate: Buzău va înfiinţa un Centru de Colectare Voluntară pentru a deservi zona urbană, care va include facilităţi de sortare a deşeurilor mixte şi a resturilor mari de construcţii. Reţeaua existentă de insule ecologice digitalizate va fi extinsă, iar costurile de tratare a apei uzate vor fi reduse prin eliminarea parţială a tehnologiilor de tratare biologică, asigurând circularitatea apei uzate şi a apei de ploaie (IAZUL MORILOR).

-Revitalizarea Spaţiilor Publice şi Investiţii în Infrastructura Verde: Revitalizarea spaţiilor verzi şi a zonelor publice va fi o prioritate. Aceste spaţii vor fi integrate într-o reţea urbană verde-albastră prin soluţii durabile, îmbunătăţind calitatea aerului şi reducând insulele de căldură urbană. Municipalitatea plănuieşte să creeze păduri urbane şi centuri verzi pentru a îmbunătăţi calitatea aerului.

-Rezilienţa Energetică Unificată: Investiţiile în infrastructura energetică vor facilita tranziţia către surse de energie regenerabilă. Soluţiile de stocare a energiei vor fi implementate pentru a integra energia regenerabilă în reţeaua urbană, asigurând securitatea energetică şi reducând dependenţa de combustibili fosili. Până în 2035, jumătate din proiectele de reabilitare a clădirilor multifamiliale vor include surse regenerabile pentru a acoperi 30% din nevoile de energie.

-Clădiri Eficiente Energetic şi Cartiere Verzi Pozitive: Buzău va iniţia construcţia de locuinţe eficiente energetic pentru tineri, la standarde nZEB, începând cu 24 de unităţi şi extinzând acest proiect pilot. Oraşul va continua programul ambiţios de eficienţă energetică.

Pentru a atinge aceste obiective, Buzău va adopta un model de guvernanţă integrată. Digitalizarea va fi esenţială, cu investiţii în infrastructura IT şi soluţii smart city pentru o gestionare eficientă a resurselor. Educaţia şi conştientizarea publicului vor sprijini tranziţia prin campanii şi programe care încurajează comportamente durabile şi participarea comunităţii. Educaţia şi conştientizarea publicului vor fi cruciale pentru succesul acestei tranziţii. Campanii de informare şi programe educaţionale vor promova adoptarea comportamentelor sustenabile în rândul populaţiei şi vor asigura participarea activă a comunităţii în transformarea oraşului. Astfel, prin măsuri bine coordonate şi o colaborare strânsă între toţi factorii implicaţi, Buzău va reuşi să devină un model de sustenabilitate urbană până în 2035, oferind un mediu sănătos şi vibrant pentru toţi locuitorii săi. Concret, vor fi finanţate proiecte care să contribuie la atingerea acestor obiective. Pasul următor este realizarea Planului de Acţiuni şi aprobarea Contractului de Neutralitate Climatică pentru Municipiul Buzău care va dezvolta atât proiecte concrete, măsuri şi acţiuni în vederea implementării lor, surse de bugetare cât şi indicatori cuantificabili în vederea atingerii ţintei propuse prin aplicaţia M100.

Reporter: Care credeţi că au fost elementele (viziunea/ strategia) care au dus la câştigarea acestui premiu pentru municipiul Buzău? Şi aici ma refer la proiectele deja implementate care au convins juriul că Buzău va putea atrage în continuare fonduri pentru transformarea într-un oraş "smart" verde.

Constantin Toma: Chiar dacă nu cunoaştem viziunea celorlalte oraşe care au depus aplicaţii în vederea includerii lor în M100, cred că punctul forte al municipiului Buzău este economia circulară care îi facilitează tranziţia către neutralitatea climatică. Acesta include o abordare integrată din punct de vedere al infrastructurii, resurselor naturale, al tehnologiilor verzi şi inovative, o abordare nouă şi, nu în ultimul rând, colaborarea locală. Juriul internaţional care a evaluat aplicaţiile a analizat pe lângă acţiunile concrete realizate de oraşe şi o viziune de viitor, o abordare realistă şi, foarte important, asumarea unor ţinte de reducerea concretă a emisiilor, capacitatea de a implementa proiecte cât şi modul în care oraşele inţeleg durabilitatea şi neutralitatea climatică. Încă din anul 2016 Municipiul Buzău a implementat o serie de proiecte relevante privind eficienţa energetică şi scăderea emisiilor şi aici aş putea să enumăr proiectele de eficienţă energetică clădiri rezidenţiale şi clădiri publice. În total vorbim de 20 de clădiri rezidenţiale şi 3 clădiri publice, iar reducerea emisiilor în aceste clădiri, conform auditului energetic, este în medie de 54%. Avem, de asemenea, proiecte de eficienţă energetică şi consolidare la risc seism în implementare pentru 46 de clădiri rezidenţiale şi 6 clădiri publice pentru care reducerea emisiilor după implementare conform auditului energetic este în medie de 58%.

Pe de altă parte, toate clădirile noi realizate în cadrul proiectelor implementate prin PNRR vor fi cladiri Nzeb (aproape zero emisii) şi Zeb (zero emisii) cu utilizarea minimă a combustibilului fosil sau fără utilizarea conbustibililor folisi în cazul Campusului pentru Învăţământ Dual.

Prin proiectele integrate privind modernizarea transportului public (achiziţionarea de autobuze şi microbuze electrice, sistem de management de trafic şi de flotă, centre intermodale de transport, microbilitate prin utilizarea unei flote de 500 de biciclete municipal, benzi mediane dedicate transportului în comun, s-a realizat comutarea unei părţi din transportul cu maşina proprie la transportul în comun) se preconizează o scădere a nivelului emisiilor din transport faţă de anul de referinţă 2015 cu 50%.

Municipiul Buzau are în implementare proiecte privind realizarea unui sistem de 38 staţii de încărcare pentru vehicule electrice, proiecte finanţate prin AFM şi PNRR. Staţiile de încărcare pentru vehicule electrice sunt esenţiale pentru reducerea emisiilor şi pentru tranziţia către un transport sustenabil. Ele sprijină adoptarea vehiculelor electrice, reduc poluarea, promovează energia regenerabilă şi contribuie la crearea unor oraşe mai verzi şi mai eficiente energetic. Pe măsură ce această infrastructură se extinde, impactul său pozitiv asupra mediului şi economiei va creşte semnificativ.

Pentru iluminatul public, Municipiul Buzău a realizat sau are în implementare trei proiecte importante cu finanţare de la bugetul local şi prin Agenţia Fondului pentru mediu. Prin reabilitarea sistemului de iluminat public s-a urmărit creşterea eficienţei energetice a sistemului şi în acelaşi timp asigurarea parametrilor luminotehnici impuşi prin standardele în vigoare, pentru fiecare stradă, funcţie de clasa drumului respectiv. Au fost înlocuite până în acest moment aproximativ 70% din corpurile de iluminat cu unele cu surse LED, eficiente energetic, dimmabile şi cu o durată de viaţă mult mai mare. În acelaşi timp a fost implementată, la nivelul municipiului telegestiunea sistemului de iluminat public. Sistemul de telegestiune permite reducerea suplimentară a consumului de energie, prin posibilitatea reducerii fluxului luminos (şi a energiei consumate) în intervale orare dorite şi prin programarea riguroasă a orelor de funcţionare.

Municipiul Buzau a depus şi un proiect privind realizarea unei capacităţi pentru "PRODU­CEREA DE ENERGIE VERDE PRIN CONSTRUIREA UNUI PARC DE PANOURI FOTOVOLTAICE ÎN MUNICIPIUL BUZĂU" de 3,531 [MWp] care acoperă necesarul de consum al oraşului.

Municipiul Buzau a semnat un contract de împădurire a unei suprafeţe de 13.6 ha cu finanţare din PNRR.

Reporter: Aveţi deja proiecte cu care aţi putea atrage fonduri din cei un miliard de euro puşi la bătaie? Care ar fi acestea? Dacă ne puteţi impactul lor asupra comunităţii.

Constantin Toma: Municipiul Buzău are în portofoliul său proiecte în pregătire sau finalizate în vederea depunerii spre finanţare pentru atingerea obiectivelor de neutralitate climatică. Toate aceste proiecte, fie că sunt în zona de utilizarea eficientă a resurselor, infrastructura verde albastră, eficienţă energetică clădiri rezidenţiale, clădiri publice zero emisii, regenerare urbană, mobilitate urbană, economie circulară, smart city vor ajuta la atingerea obiectivelor sale, respectiv reducerea emisiilor de carbon din clădiri şi transport, îmbunătăţirea eficienţei energetice şi reducerea consumului de energie, reducerea efectului de insulă de căldură urbană, gestionarea eficientă a apei , minimizarea deşeurilor şi captarea valorii lor energetice,crearea de microclimate şi biodiversitate precum şi reducerea amprentei ecologice a oraşelor prin resurse naturale şi promovarea sănătăţii şi bunăstării comunităţii. Impactul imediat al proiectelor de neutralitate climatică asupra comunitătii este profund şi diversificat.

Reporter: Buzăul urmăreşte o dezvoltare într-un mod sustenabil, fiind şi primul oraş care a aprobat o strategie privind economia circulară şi, în acest context, aş vrea să ne spuneţi ce ar trebui să facă primăriile din ţară pentru a avea cât mai multe localităţi smart verzi.

Constantin Toma: Economia circulară joacă un rol esenţial în atingerea neutralităţii climatice a unui oraş, contribuind la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) şi la utilizarea mai eficientă a resurselor. Într-un model economic liniar tradiţional, materialele sunt extrase, utilizate şi apoi aruncate ca deşeuri, generând cantităţi mari de emisii şi consumând resurse finite. Economia circulară, în schimb, promovează reutilizarea, repararea, reciclarea şi valorificarea resurselor pe termen lung, cu scopul de a minimiza deşeurile şi de a reduce necesarul de materiale şi energie.

Prin aplicarea principiilor economiei circulare, oraşele nu doar că îşi pot reduce amprenta de carbon, dar pot şi stimula economia locală, îmbunătăţi calitatea vieţii şi implica comunitatea în atingerea obiectivelor de neutralitate climatică. Adaptarea acestor măsuri necesită colaborare între administraţiile locale, mediul privat şi cetăţeni, dar impactul lor pe termen lung asupra sustenabilităţii şi calităţii vieţii este de necontestat.

Reporter: Cât de mult se munceşte pentru scrierea, depunerea şi implementarea unui astfel de proiect? Ce piedici pot apărea?

Constantin Toma: Este foarte important să existe o echipă care să colaboreze atât la nivelul scrierii aplicaţiei, cât mai ales la nivelul implementării ulterioare a proiectului. Această capacitate a fost evaluată de către juriul M100 şi a fost un factor important în decizia acestuia.

Deşi Municipiul Buzău are o echipă mică de oameni implicaţi în scrierea de aplicaţii şi proiecte, aceasta, prin colaborare atât cu departamentele tehnice ale primăriei cât şi cu experţi şi specialişti, a reuşit cu succes să aibă rezultate deosebite. Un factor definitoriu este implementarea principiilor managementului Kaizen în administraţia publică care s-a dovedit principalul instrument al schimbării în mai bine şi al succesului nostru în a implementa proiecte. Echipa noastră are abilităţi solide în dezvoltarea şi implementarea de proiecte şi cunoştinţe legate de soluţii digitale şi smart city, alături de o capacitate inovatoare de a aplica cunoştinţele în practică şi de a genera idei noi.

Prin implementarea sistememului de management Kaizen s-a reuşit în scurt timp:

1.Consolidarea competenţelor în planificarea investiţiilor şi în monitorizare, raportare şi verificare: Acestea sunt esenţiale pentru asigurarea transparenţei şi eficienţei în implementarea şi finanţarea proiectelor.

2.Îmbunătăţirea abilităţilor de anticipare şi planificare: Aceste competenţe sunt utile pentru a evalua impactul acţiunilor de reducere a emisiilor şi pentru adaptarea la condiţiile în schimbare, anticipând nevoile viitoare ale oraşului.

3.Dezvoltarea competenţelor în comunicare şi analiză de date: Comunicarea este esenţială pentru a implica toţi factorii de decizie şi comunitatea, iar analiza datelor oferă informaţii pentru decizii mai bune.

4.Cunoştinţe detaliate despre neutralitatea climatică şi finanţarea climatică: Acestea ar oferi o bază mai solidă în legătură cu tehnicile de reducere a emisiilor şi mecanismele financiare disponibile.

5.Capacitatea de a implementa soluţii de Cercetare şi Inovare şi adaptabilitatea: Implementarea tehnologiilor şi soluţiilor inovatoare este esenţială pentru atingerea obiectivelor de neutralitate, iar adaptabilitatea ajută în gestionarea schimbărilor.

Cu aceste îmbunătăţiri, echipa are capacitatea unei abordari strategice şi integrate în gestionarea neutralităţii climatice la nivel urban.

Piedicile care pot aparea în implementarea unor astfel de proiecte sunt multe:

1. Constrângerile financiare şi accesul limitat la finanţare

- Costurile iniţiale ridicate ale tehnologiilor verzi, cum ar fi infrastructura de energie regenerabilă, transportul public electric şi reabilitarea termică a clădirilor, pot fi descurajante pentru multe oraşe.

- Accesul la fonduri poate fi limitat pentru oraşele mai mici sau cu bugete restrânse, în special dacă lipsesc mecanisme financiare dedicate sau dacă acestea nu pot atrage investiţii private.

2. Barierele tehnice şi lipsa infrastructurii adecvate

- Oraşele vechi se confruntă cu infrastructuri învechite, care necesită costuri mari de modernizare pentru a susţine proiecte precum energia regenerabilă sau transportul electric.

- Accesul limitat la tehnologii verzi şi soluţii digitale poate fi o piedică, mai ales în oraşele care nu dispun de expertiză tehnică avansată sau care nu au personal calificat.

3. Complexitatea reglementărilor şi birocraţia excesivă

- Reglementările complexe şi procesele birocratice pot încetini implementarea proiectelor, mai ales dacă este necesară aprobarea din partea mai multor instituţii locale şi naţionale.

- În unele cazuri, legislaţia învechită sau lipsa unor reglementări adaptate la noile realităţi poate bloca utilizarea tehnologiilor inovatoare sau soluţiilor de energie regenerabilă.

4. Rezistenţa socială şi lipsa de conştientizare a publicului

- Rezistenţa la schimbare din partea cetăţenilor poate apărea atunci când aceştia nu sunt informaţi suficient despre beneficiile proiectelor de neutralitate climatică sau când măsurile propuse par să afecteze stilul lor de viaţă.

- Lipsa de implicare a comunităţii şi a partenerilor sociali poate submina succesul proiectelor, mai ales în cazul iniţiativelor care necesită cooperare şi schimbări de comportament la nivel larg.

5. Dependenţa de combustibilii fosili şi de infrastructurile tradiţionale

- În oraşele unde infrastructura de energie se bazează încă pe combustibili fosili, trecerea la surse de energie regenerabilă poate fi dificilă şi costisitoare.

- Rezistenţa din partea sectorului industrial tradiţional poate de asemenea limita progresul, mai ales dacă acest sector depinde în mare măsură de combustibilii fosili.

6. Schimbările climatice şi riscurile naturale

- Efectele schimbărilor climatice, cum ar fi creşterea temperaturilor, inundaţiile sau secetele, pot afecta infrastructura şi pot creşte costurile de implementare a proiectelor de neutralitate.

- Riscurile naturale pot submina proiectele de infrastructură verde şi albastră, necesitând planuri suplimentare de adaptare şi protecţie.

7. Lipsa unei viziuni integrate şi a coordonării între sectoare

- Fragmentarea deciziilor şi lipsa unei abordări integrate între diferitele sectoare (transport, energie, gestionarea deşeurilor) poate duce la o implementare incoerentă şi ineficientă a măsurilor de neutralitate climatică.

- Lipsa unui plan strategic pe termen lung care să includă toate aspectele necesare neutralităţii poate face ca eforturile să fie nesustenabile sau ineficiente.

8. Presiunea timpului şi termenele limită stricte

- Implementarea unor proiecte complexe de neutralitate climatică necesită timp îndelungat pentru planificare, finanţare şi execuţie, iar termenele impuse de acordurile internaţionale şi naţionale pot pune presiune suplimentară asupra administraţiilor locale.

- Întârzierile în finanţare sau în procesul de aprobare pot compromite atingerea obiectivelor pe termen scurt, împiedicând adaptarea planurilor pe termen lung.

9. Lipsa accesului la date şi la instrumente de monitorizare

- Fără un sistem solid de colectare şi analiză a datelor, este dificil de evaluat eficienţa măsurilor implementate şi de ajustat proiectele pentru a atinge neutralitatea climatică.

- Lipsa instrumentelor de monitorizare şi verificare a emisiilor de gaze cu efect de seră îngreunează raportarea progreselor şi optimizarea strategiilor.

Însă, pentru a depăşi aceste piedici, trebuie să avem o abordare strategică, să îmbunătăţim colaborarea între facorii interesati, să accesam toate resursele necesare şi să promovam un dialog activ cu cetăţenii şi factorii de decizie. Astfel, o coordonare eficientă şi o implicare activă din partea tuturor părţilor interesate sunt esenţiale pentru succesul iniţiativelor de neutralitate climatică.

Reporter: Care ar fi suma totală, din fonduri atrase, adusă Buzăului doar în acest domeniu al mediului ?

Constantin Toma: Valoarea totală a investiţiilor în eficienţa energetica şi combatere a schimbarilor climatice, până la acest moment, proiecte finalizate sau în curs de implementare, este de aproximativ 350.000.000 euro

În evaluarea realizată în cadrul aplicaţiei, în vederea atingerii obiectivului de neutralitate climatică până în 2035 suma pe care o estimează Municipiul Buzău în proiecte atrase în zona de neutralitate climatică, pentru viitor, este de aproximativ 600 milioane euro.