Sectorul construcţiilor, sub presiunea provocărilor; Care sunt primele semne de încetinire

Piaţa construcţiilor din ţara noastră a intrat, în acest an, sub presiunea unor provocări semnificative, determinate de creşterea costurilor materialelor, de incertitudinea investiţiilor publice şi de noile măsuri fiscale care afectează forţa de muncă. Deşi sectorul se menţine la un nivel ridicat de activitate, scăderea de 4% înregistrată în 2024 faţă de anul record 2023 indică primele semne ale unei încetiniri, potrivit raportului anual publicat de Colliers. Preţurile materialelor de construcţii au revenit la nivelurile record din 2022, iar deficitul bugetar de aproape 9% din PIB pune sub semnul întrebării viitorul marilor proiecte finanţate din fonduri europene. În plus, eliminarea scutirii de impozit pentru muncitorii din construcţii amplifică presiunea asupra companiilor din domeniu, ceea ce ar putea conduce la noi creşteri de costuri în 2025.

Alexandru Atanasiu, Board Member & Head of Construction Services în cadrul Colliers, consideră: "Piaţa construcţiilor din România a menţinut un nivel ridicat de activitate în 2024, deşi a înregistrat o scădere uşoară de 4% faţă de anul record anterior, conform datelor Institutului Naţional de Statistică. Comparativ cu 2018, volumul lucrărilor de anul trecut a fost cu 78% mai mare, reflectând o creştere semnificativă a industriei. Această evoluţie a fost susţinută de investiţiile publice de amploare, alături de un sector privat stabil, deşi ritmul de dezvoltare variază în funcţie de segment. Totuşi, aceste investiţii sunt strâns legate de fondurile europene, care depind de respectarea unui calendar de reforme post-pandemie, iar întârzierile în implementarea reformelor şi un deficit bugetar de aproape 9% din PIB ridică semne de întrebare asupra viitorului marilor proiecte. Reducerea cheltuielilor devine inevitabilă, ceea ce ar putea duce la încetinirea investiţiilor publice şi la o nouă reaşezare a priorităţilor în sector".

În 2024, România a livrat aproximativ 200 de kilometri de drumuri rapide, crescând reţeaua naţională de autostrăzi la circa 1.200 de kilometri, un avans considerabil faţă de media anuală de 35 de kilometri înregistrată în deceniul anterior. În prezent, peste 600 de kilometri de autostradă sunt în construcţie, alături de proiecte majore în domeniile feroviar şi sanitar. Şi sectorul privat are în continuare potenţial de creştere, având în vedere că toate segmentele pieţei imobiliare sunt mai puţin dezvoltate decât în alte ţări din Europa Centrală şi de Est, iar diferenţa faţă de Europa de Vest este şi mai mare, mai arată specialiştii citaţi.

Totuşi, actualul context economic i-a făcut pe dezvoltatori mai prudenţi, iar provocările diferă în funcţie de domeniu. În sectorul rezidenţial, incertitudinea şi blocajele administrative au dus la suspendarea unor proiecte. Dezvoltatorii industriali sunt şi ei mai rezervaţi, pe fondul încetinirii economiei europene. În schimb, segmentul de retail continuă să se extindă, cu proiecte mari planificate pentru următorii ani. De altfel, consultanţii Colliers subliniază că acesta este singurul sector imobiliar care pare să accelereze semnificativ, după o perioadă deja bună de creştere.

Silviu Pop, Director CEE & Romania Research la Colliers, arată: "După ce preţurile materialelor de construcţii au scăzut în 2023 faţă de maximele din 2021-2022, părea că piaţa se stabilizează. Însă această tendinţă s-a inversat din cauza tensiunilor geopolitice globale, care menţin incertitudinea pe pieţele internaţionale. În unele aspecte situaţia este chiar mai imprevizibilă decât în perioada post-pandemică, când criza de aprovizionare a dus la scumpiri masive. Indicele Bursei Metalelor din Londra, care urmăreşte preţurile aluminiului, cuprului şi zincului, a crescut cu aproape 12% în ultimul an, iar cuprul a atins un nou record în 2024. Datele Institutului Naţional de Statistică arată că scăderea preţurilor materialelor de construcţii din 2023 a fost anulată, iar costurile au revenit la nivelurile record din 2022. Într-un moment în care dezvoltatorii întâmpină dificultăţi în transferarea acestor costuri către clienţi şi chiriaşi, această tendinţă ar putea deveni o problemă serioasă în 2025. Dacă tensiunile geopolitice persistă şi apar noi conflicte comerciale între marile economii, atunci preţurile ar putea continua să crească".

Un alt factor care a menţinut costurile ridicate în construcţii a fost deficitul de forţă de muncă. Faţă de perioada pre-pandemică, numărul total de angajaţi din economie a crescut cu doar 3%, în timp ce sectorul construcţiilor a înregistrat o creştere de 14%. Această evoluţie a fost susţinută de salariile competitive care, ajustate la costul vieţii, au devenit comparabile cu cele din Europa de Vest. Consultanţii Colliers anticipează că, în 2025 însă, această dinamică s-ar putea schimba odată cu eliminarea scutirii de impozit pe venit pentru muncitorii din construcţii. Într-un context în care retenţia angajaţilor este deja o provocare, companiile din domeniu trebuie să acopere costurile suplimentare, ceea ce va duce, cel mai probabil, la noi creşteri de preţuri.

"Sectorul construcţiilor din România traversează o perioadă de transformare accelerată, influenţată de schimbări economice şi fiscale semnificative. Pe de o parte, investiţiile în infrastructură şi expansiunea pieţei imobiliare creează oportunităţi importante. Pe de altă parte, dezvoltatorii şi investitorii trebuie să facă faţă unui cadru legislativ tot mai complex. Pentru a asigura sustenabilitatea şi profitabilitatea proiectelor, este esenţială o adaptare rapidă la noile reglementări fiscale, inclusiv impactul taxei de poluare CBAM aplicate materialelor de construcţie importate şi modificările privind deducerea TVA", explică Alex Milcev, Tax & Law Services Leader în cadrul EY România şi Moldova.

În acest context, 2025 se conturează ca un an de tranziţie pentru piaţa construcţiilor din România, marcat de ajustări majore atât în sectorul public, cât şi în cel privat. Creşterea costurilor, incertitudinile legate de investiţiile publice şi presiunile fiscale vor obliga jucătorii din industrie să îşi adapteze planurile şi să găsească soluţii pentru a menţine stabilitatea operaţională. Pe termen lung, ritmul dezvoltării va depinde de capacitatea pieţei de a gestiona aceste provocări şi de evoluţia factorilor externi, precum finanţarea europeană şi climatul geopolitic. În acest peisaj economic complex, flexibilitatea şi eficienţa în alocarea resurselor vor fi esenţiale pentru a susţine creşterea pe termen lung a sectorului construcţiilor.

Conform surselor citate, piaţa construcţiilor a scăzut cu circa 4%, în 2023 (când au fost atinse maxime istorice), dar se menţin sensibil peste anii pre-pandemie (în jur de 40% peste). Construcţiile inginereşti (lucrările de infrastructură) au ţinut piaţa sus (înlocuind parţial scăderea anumitor investiţii private), iar tendinţa ar trebui să continue şi în acest an, opinează specialiştii citaţi.

Aceştia menţionează că schimbarile fiscale pentru salariaţii din construcţii reprezintă o provocare, pun presiuni pe preţuri/marje (numărul salariaţilor a continuat să crească, în 2024). Preţurile materialelor de construcţii s-ar putea afla sub presiune în 2025, având în vedere tensiunile geopolitice.