"Infrastructura din România este comparabilă cu cea din alte ţări din regiune"

(Interviu cu Alexandros Exarchou, CEO Intrakat Group)

Reporter: Cum apreciaţi infrastructura rutieră, dar şi pe cea feroviară din ţara noastră?

Alexandros Exarchou: Infrastructura României este în continuă dezvoltare şi felicit eforturile continue de îmbunătăţire şi extindere a acesteia. România este o ţară de importanţă strategică pentru Europa; prin urmare, necesită infrastructură modernă de transport şi credem că putem avea un rol de jucat în acest efort.

Există şi un alt motiv pentru care România are nevoie de o infrastructură rutieră mai bună - ţara trebuie să-şi crească semnificativ nivelul de siguranţă rutieră.

Grecia, unde se află grupul nos­tru, a avut rezultate negative similare în ceea ce priveşte siguranţa rutieră. Cu toate acestea, când au început să fie implementate concesiunile de autostrăzi, situaţia s-a schimbat drastic şi, acum, Grecia este mult mai aproape de media UE în ceea ce priveşte siguranţa rutieră. În opinia noastră, concesiunile şi parteneriatele public-private (PPP) în general, nu numai că promit construcţii de înaltă calitate, ci şi operaţiuni şi servicii de zi cu zi foarte eficiente, care, la rândul lor, îmbunătăţesc semnificativ siguranţa rutieră.

Reporter: Cum caracterizaţi ţara noastră din punct de vedere al infrastructurii, comparativ cu ţările din regiune?

Alexandros Exarchou: Infrastructura din România este comparabilă cu cea din alte ţări din regiune. Din mai multe motive, Europa de Sud-Est şi în special România au un decalaj semnificativ în ceea ce priveşte investiţiile în infrastructură, în comparaţie cu Europa de Vest. Cu toate acestea, multe proiecte finanţate de UE, alături de fonduri de stat, sunt în derulare şi credem că, în curând, România va egala şi chiar depăşi celelalte ţări din regiune, în ceea ce priveşte autostrăzile.

Suntem activi pe piaţa din Ro­mânia şi suntem deosebit de mândri că participăm la modernizarea liniei de cale ferată Apaţa-Caţa, care este o capodoperă inginerească. Forăm cele mai lungi tuneluri feroviare existente în România prin muntele dintre Apaţa şi Racoş. Singularitatea provocărilor tehnice datorate structurii variabile a solului face ca acest proiect să fie o premieră pentru România. De asemenea, evidenţiază capacitatea tehnică puternică a Aktor de a implementa proiecte de construcţii complexe şi provocatoare, precum şi sprijinul nostru puternic în creşterea ţării.

Reporter: Cum credeţi ca ar trebui să arate infrastructura noastră şi ce ar trebui facut în acest sens?

Alexandros Exarchou: Văd că există planuri de dezvoltare cons­tantă a infrastructurii rutiere din România, incluzând (dar fără a se limita la) mai multe autostrăzi care leagă toate regiunile României. De asemenea, întrucât compania Aktor este implicată în modernizarea unui segment important de cale ferată, este evident că există şi un plan de dezvoltare a infrastructurii feroviare. Reţineţi, totuşi, că aceste proiecte mari de infrastructură necesită timp pentru studii de fezabilitate, proiectare şi construcţie.

Permiteţi-mi să menţionez din nou valoarea Parteneriatelor Public-Privat (PPP). Spre deosebire de lucrările publice tradiţionale, PPP-urile sunt însoţite de obligaţia aşa-numitului Partener al Sectorului Privat (PSP) de a-şi asuma finanţarea proiectului, fie prin împrumuturi, fie prin resurse proprii, scutind sectorul public de obligaţia de a aloca resurse financiare semnificative de la buget sau de a plăti avansuri consistente. În plus, PPP-urile pot atrage investitori internaţionali şi instituţii financiare. Prin urmare, România poate profita de această nouă modalitate de finanţare şi promovare a proiectelor de infrastructură, care la rândul lor va ajuta ţara să se modernizeze şi să devină mai competitivă.

Reporter: Cum apreciaţi legislaţia românească din domeniu (achiziţii, licitaţii etc.) şi ce credeţi că ar trebui schimbat din acest punct de vedere?

Alexandros Exarchou: Participăm la multe licitaţii în Europa de SE. Pe unele le câştigăm, pe altele nu. Un lucru cu care începem, de fiecare dată şi oriunde, este să învăţăm reglementările şi legislaţia locală. Apoi ne conformăm. Simplu ca bună ziua.

România a devenit un loc mai bun pentru a face afaceri şi este o piaţă prioritară pentru Aktor. Aspirăm nu doar să livrăm proiectele de infrastructură în România care sunt în derulare, ci şi să ne şi extindem prezenţa pe plan local. Ne propunem să ne creştem volumul de activitate în ţară prin participarea la noi proiecte de infrastructură şi, de asemenea, explorăm noi oportunităţi de piaţă.

Reporter: Ce dificultăţi întâmpinaţi în activitatea pe care o desfăşuraţi în ţara noastră?

Alexandros Exarchou: Dificultăţile sunt cele obişnuite: deficitul de forţă de muncă calificată, aşa că a trebuit să aducem specialişti din străinătate, apoi un proces lung pentru diferite tipuri de avize şi avize, apoi preţurile şi costul energiei, care au crescut, astfel că toate costurile iniţiale au rămas în urmă, ceea ce ne-a obligat să aşteptăm reajustarea bugetului. Acum ne străduim să recuperăm timpul pierdut şi lucrăm non-stop, sporind semnificativ forţa de muncă şi numărul de utilaje. Cu toate acestea, vreau să spun că astfel de probleme nu sunt specifice României; le are, mai mult sau mai puţin, orice ţară din regiune.

Reporter: Ce proiecte derulaţi în România?

Alexandros Exarchou: Proiectele active sunt:

- Autostrada Sebeş - Turda (Lotul 2): Dezvoltarea unui tronson cheie de autostradă pentru îmbunătăţirea conectivităţii rutiere.

- Reabilitarea liniei de cale ferată Curtici - Simeria (Sub-tronsonul 2c: Ilteu - Gurasada): Parte a Coridorului Pan-European IV, mărirea vitezei feroviare până la 160 km/h.

- Autostrada de ocolire a Bucureştiului (A0 Sud Lot 3): Un proiect de drum major de aproape 18 km, care conectează două autostrăzi naţionale critice (A0 şi A1).

- Reabilitarea liniei de cale ferata Braşov - Simeria (tronsonul Coşlariu - Sighişoara - subsecţiunile: 1. Braşov - Apaţa şi 3. Caţa - Sighişoara): Modernizarea unei porţiuni vitale a Coridorului IV Pan-European pentru circulaţia trenurilor de mare viteză.

- Reabilitarea liniei de cale ferată Braşov - Sighişoara (tronsonul Braşov - Sighişoara - sub-secţiunile: 2. Apaţa - Caţa): Consolidarea în continuare a infrastructurii feroviare pentru conexiunile de mare viteză.

- Întreţinerea suprastructurii feroviare în Bucureşti (LOT-1): Axat pe îmbunătăţirea durabilităţii şi siguranţei căilor ferate.

- Întreţinerea suprastructurii feroviare în Braşov (LOT-5): Continuarea eforturilor de asigurare a fiabilităţii şi eficienţei infrastructurii feroviare.

Reporter: Ce alte proiecte aţi finalizat în ţara noastră şi ce obiective de investiţii vizaţi?

Alexandros Exarchou: Compania Aktor a fost înfiinţată în România în 2004 şi de atunci am avut mai multe proiecte relevante:

- DN17 Contract Reabilitare 4R9 Bistriţa Năsăud / Suceava - Iacobeni Km 116+000 până la 155+000, semnat în 2004;

- ISPA 2001/RO/16/P/PT/006/05 - Reabilitarea DN 6 Sector Domaşnea - Caransebeş Km 408+895 - Km 449+960, inclusiv construirea variantei de ocolire Domaşnea, semnat în anul 2005;

- Fluidizarea circulaţiei pe DN 1 între km 8+100:17+100 şi centură în zona de nord a Bucureştiului - Obiect 7 Finalizarea centurii Bucureştiului prin construcţia sectorului intre DN 7:DN1A, semnat în 2008;

- Proiect Reabilitare Drum România VI, Lot D, Contract 6R11 Proiectare şi Construcţie DN18 Baia Mare - Sighetul Marmaţiei, km 3+522 - km 62+234, semnat în 2011;

- Reabilitarea liniei de cale ferată Braşov - Simeria, componentă a Coridorului IV Pan European, pentru trenurile cu viteza maximă de 160 km/h, sector Coşlariu - Sighişoara - Lot 2, semnat în 2012 (cota Aktor 51%);

- Lucrări de Proiectare şi Execuţie Finalizare Autostrada Bucureşti - Braşov, Tronson Bucureşti - Ploieşti, Sector 1, km 0+000 - 3+325; Intersecţia de Centura Bucureşti km 6+500 şi Intersecţia Moara Vlăsiei km 19+500, semnat în 2015 (cota Aktor 51%).

Reporter: Cum caracterizaţi piaţa construcţiilor de la noi şi ce părere aveţi de costurile din domeniu?

Alexandros Exarchou: Aktor acţionează pe un segment de nişă al pieţei extinse de construcţii din România, şi anume infrastructura. Există construcţii civile, industriale, hidrotehnice şi aşa mai departe, aşa că un comentariu general nu acoperă toate aceste sectoare. Pentru sectorul infrastructurii, pot spune că nu am mai văzut până acum şi în altă parte o preocupare mai persistentă pentru finalizarea proiectelor la timp sau chiar înainte de termen. Când ai clienţi atât de grijulii, lucrezi mai cu spor.

În opinia noastră, există mai multe probleme care necesită soluţii paneuropene, cum ar fi inflaţia sau costul materialelor de construcţie - niciun stat membru nu ar trebui lăsat singur. Bruxelles a făcut acest lucru cu vaccinurile COVID şi cu Fondul de recuperare şi rezistenţă şi a funcţionat. De ce să nu vedem că acest lucru se întâmplă şi în alte domenii?

Reporter: Ce proiecte derulaţi în alte ţări şi unde?

Alexandros Exarchou: Lista proiectelor din Grecia este destul de lungă şi oricine poate citi informaţiile disponibile pe site-ul nostrum. Cu toate acestea, doresc să recapitulez doar câteva dintre proiectele notabile aflate în derulare (în afara României):

- Construcţia liniei principale de metrou Salonic (GR) (1,9 miliarde euro);

- Fujeirah (EAU) Rafinăria Proiectului Terminal Ecomar Faza 3 (382 milioane euro);

- Kalamata - Pylos - Autostrada Methoni (GR) PPP (311 milioane euro);

- Autostrada Patra - Pyrgos (GR), tronson Kareika - Gastouni (300 milioane euro);

- Turnul Riviera (GR), proiectul Hellenikon/Riviera Atena (300 milioane euro);

- PPP Autostrada Cretei de Nord (GR), secţiunea Chersonissos - Heraklion (290 milioane euro);

- Tunelul feroviar Sepolia, Atena (GR) (151 milioane euro);

- Autostrada Cretei de Nord (GR), secţiunea Neapolis - Aghios Nikolaos (186 milioane euro);

- Proiecte aeroportuare Fraport Grecia (91 milioane euro).

Reporter: Ce cifră de afaceri aţi avut anul trecut şi ce estimări aveţi pentru 2024?

Alexandros Exarchou: Grupul Intrakat, compania-mamă a Aktor, a raportat o cifră de afaceri consolidată de 412 milioane de euro pentru 2023 şi profitabilitate din proiecte în valoare totală de circa 5 miliarde euro, din care peste 20% provin din România. Reţineţi că performanţa financiară a Aktor a avut o participare redusă la aceste cifre, deoarece am finalizat achiziţia în noiembrie anul trecut. Pe o bază anualizată pro forma, cifra noastră de afaceri ar depăşi 800 de milioane de euro dacă am include Aktor cu întregul an.

Reporter: Câţi angajaţi aveţi?

Alexandros Exarchou: Pe lângă cei 650 de angajaţi şi colaboratori din România, AKTOR a creat locuri de muncă pentru alte mii de oameni prin cooperarea cu un univers de sute de furnizori români şi internaţionali. Recrutăm în principal din România, bineînţeles din Grecia şi din alte ţări. În total, Grupul Intrakat are aproximativ 5.800 de angajaţi, pe toate pieţele pe care operează la nivel mondial.

Reporter: Mulţumesc!