Semaforul economic. Aplicaţie pentru complex comercial tip mall

Prin luna martie 2020 planeta s-a oprit. Puţin. Suficient însă ca noi, oamenii, să rămânem la domicilii, iar afacerilor să le apară în faţă un semafor. Unele dintre ele au prins culoarea roşie (hoteluri, cabinete stomatologice, saloane de înfrumuseţare etc.), altele culoarea galbenă (benzinariile, service-urile auto, construcţiile de locuinţe etc.), iar unele culoarea verde (magazinele alimentare, firmele de curierat, farmaciile etc).

În acest context, pornind de la circa 60 de domenii de activitate, un colectiv Veridio coordonat de mine şi de doamna Speranţa Munteanu, am realizat "Semaforul Economic" pentru ca antreprenorii şi companiile să aibă un punct de start în crearea scenariilor de evoluţie pe baza cărora pot face planuri de acţiune.

Începutul planului este realizarea unei mini autoanalize de către antreprenori pe baza următoarelor întrebări:

1.Clientela dinaintea crizei se va regăsi şi în clientela post criză? Vor apărea noi clienţi în timp ce se vor pierde o parte dintre clienţii tradiţionali?

2.Mai este justificată existenţa business-ului? Cum redefinesc misiunea companiei?

3.Care sunt primele trei acţiuni de întreprins pe termen scurt pentru supravieţuire?

4.Cum va fi revenirea "de la boxe"? Care va fi structura afacerii la acel moment? Dar mediul concurenţial direct?

5.Cum o duc în acest moment partenerii mei (stakeholders: salariaţii, furnizorii, finanţatorii, managementul etc.)?

Detalii despre premizele avute în vedere la realizarea Semaforului economic se găsesc pe siteul www.veridio.ro.

Voi prezenta în cele ce urmeazăă analiza noastră în cazul "Complex comercial de tip mall".

Printre cele mai afectate au fost companiile care gestionează complexuri comerciale de tip mall şi spaţii de birouri care au fost nevoite să închidă toate spaţiile comerciale, cu excepţia magazinelor alimentare, farmaciilor, celor de electronice, curăţătoriilor, pet-shop-urilor şi celor de optică medicală.

Situaţia acestui domeniu este complicată. Pe de-o parte sunt cei care gestionează spaţiile comerciale care au cheltuieli cu întreţinirea, curăţarea şi securizarea acestora în perioada restricţiilor. De asemenea, ei se confruntă cu un orizont nefavorabil asigurării ocupării spaţiilor în proporţie similară nivelurilor atinse înainte de criză.

Pe de altă parte, chiriaşii nu mai pot realiza vânzările din care îşi plăteau taxele pentru a fi prezenţi în aceste spaţii. Unii dintre ei au şi magazine online prin care îşi pot continua vânzările, fie ele şi mult reduse. Alţii au închis obloanele fără să aibă infrastructura digitală pusă punct pentru a putea continua într-o oarecare măsură activitatea comercială.

Dialogul dintre cele două părţi trebuie să înceapă de la acceptarea faptului că doar printr-o strânsă colaborare şi înţelegere reciprocă se pot găsi soluţii eficiente pentru ambele părţi. Altfel spus, accentul trebuie pus pe cum pot câştiga împreună, nu pe ce au avut fiecare de pierdut din modelul de business existent înainte de COVID-19.

De asemenea, companiile trebuie să îşi analizeze cu atenţie portofoliul chiriaşilor pentru a identifica etapele în care aceştia şi-ar putea redeschide magazinele şi care ar fi noile proceduri de implementat pentru protejarea angajaţilor şi clienţilor odată ce măsurile actuale vor începe gradual să fie relaxate. Mai mult decât atât, trebuie să aibă în vedere noi potenţiali clienţi de rezervă şi chiar o reinventare a spaţiilor disponibile pentru noile nevoi şi obiceiuri apărute în această perioadă.

În cazul companiilor care îşi derulează activitatea în baza unor credite sau alte tipuri de linii de finanţare vor fi necesare renegocieri pentru aducerea planului de rambursare la un nivel care să poată fi susţinut în prezent, dar într-o formă care nu va crea probleme mai târziu.

Însă cel mai important este să vină în faţa chiriaşilor cu un plan de reluare extinsă a traficului de clienţi. Acest lucru va fi posibil doar cu implementarea unui set complex de măsuri. Probabil că va fi necesară reorganizarea spaţiilor comune, a parcărilor şi a culoarelor de trecere cu indicative de păstrare a distanţei de siguranţă. Probabil că toate casieriile vor trebui protejate cu un profil transparent iar angajaţii vor avea nevoie de echipamente de protecţie. Probabil că sistemul de aerisire va trebui curăţat mult mai frecvent, iar programul şi substanţele de igienizare a tuturor spaţiilor vor fi mult mai intense, acordând o atenţie specială respectării tuturor măsurilor necesare asigurării sănătăţii oamenilor prezenţi în aceste spaţii închise.

Şi la acest capitol va fi nevoie de o strânsă colaborare între părţi - doar împreună, aderând la acelaşi set de reguli, concentrându-şi eforturile în aceeaşi direcţie, vor putea oferi clienţilor încrederea de a veni la cumpărături într-un mediu sigur pentru toţi cei prezenţi.

Cu siguranţă va fi necesară şi o revizuire a modelului de business în sensul integrării canalelor digitale şi noilor tehnologii pentru vânzări online şi livrări la domiciliu, pentru fidelizarea clienţilor prin oferirea de servicii utile lor în prezent, prin evenimente online captivante şi relevante noilor realităţi pe care le trăim noi toţi şi prin transpunerea în online a beneficiilor pe care aceştia le obţineau în trecut mergând la cumpărături în mall-uri.

Legătura cu oamenii care petreceau timp în mall-uri trebuie continuată şi în această perioadă a distanţării sociale prin folosirea canalelor online, prin platformele de socializare şi prin crearea de conţinut care poate fi vizionat la distanţă şi care împlineşte nevoile consumatorilor care în trecut erau prezenţi în aceste spaţii comerciale.

Un exemplu banal poate fi cel al locului de joacă. Copiii au nevoie de socializare şi divertisment, cu atât mai mult în această perioadă în care nu se mai pot vedea în persoană cu grupul obişnuit de prieteni. Părinţii au nevoie şi de pauze pentru a se ocupa de alte reponsabilităţi. Poate că mall-ul digital poate organiza sesiuni de activităţi creative online prin care copiii pot socializa lucrând la un proiect interesant, iar părinţii au timp să se ocupe de alte treburi pentru o oră, două în fiecare duminică.

Deşi trecem printr-o perioadă dificilă, trebuie să ne reamintim că tocmai crizele ne oferă cele mai bune oportunităţi de a ne dezvolta, de a ne uita mai atent la şansele de creştere ignorate până în prezent. De exemplu, consumatorii români aveau una dintre cele mai mici adoptări a cumpărăturilor şi plăţilor online din UE. Această perioadă ne forţează pe noi toţi să ne formăm noi obiceiuri, să devenim familiari cu noi tehnologii şi să fim deschişi către noi modalităţi de a ne trăi vieţile şi a ne asigura cele necesare. Companiile care vor îmbrăţişa rapid schimbările vor fi şi cele care vor trece mai uşor peste criză şi care vor fi în primele poziţii atunci când economia îşi va reîncepe tendinţa de creştere.