Experienţa Japoniei, folosită de România pentru reducerea riscurilor la cutremure

Raed Arafat, ISU: "Avem deja o colaborare mai intensă pe partea de pregătire a populaţiei"

Tomniţa Florescu, viceprimarul Capitalei: "Consolidarea clădirilor cu risc seismic poate începe în Centrul vechi"

Experienţa Japoniei poate fi folosită de România pentru reducerea riscurilor la dezastre, potrivit Ministerului Afacerilor Interne, care aminteşte că, la nivel central şi local, în ţara asiatică sunt dezvoltate politici de colaborare privind prevenirea cutremurelor, răspunsul şi reconstrucţia după aceste dezastre.

Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă din ţara noastră (DSU) şi Ambasada Japoniei în România au organizat în luna martie, la Bucureşti, conferinţa România-Japonia despre managementul dezastrelor, care a urmărit dezvoltarea cooperării între cele două ţări, prin schimb de experienţă în domeniul reducerii riscurilor la cutremure. Participanţii au vorbit despre sistemele şi instituţiile care au drept scop reducerea riscurilor la dezastre, politicile puse în practică de autorităţi pentru atingerea acestui scop, precum şi modul în care se poate implica sectorul privat.

Conform DSU, România şi Japonia se aseamănă din punct de vedere al riscurilor la cutremure. "De exemplu, cutremurul din România, din 1977, a avut o magnitudine de 7,2 pe scara Richter, în vreme ce în Japonia s-au înregistrat cutremure similare în aprilie 2016 (7,3) şi în octombrie 2016 (6,6)", potrivit DSU.

Prezent la conferinţa de luna trecută, Raed Arafat, şeful DSU, a declarat că autorităţile din ţara noastră au stabilit deja locurile unde ar putea fi duşi sinistraţii în cazul unui seism puternic, dar acestea nu vor fi anunţate cu exactitate din timp, pentru că nu se ştie dacă vor fi utilizabile după cutremur.

Domnia sa a declarat: "Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă are identificate zonele unde să fie duşi sinistraţii în cazul unui cutremur major. Este vorba despre zona Arenei Naţionale, zona Palatului Parlamentului, alte zone în care putem avea sinistraţii. Zona unde vor fi duşi aceştia nu trebuie să fie în zona apropiată seismului. Sigur că putem vorbi de parcuri, stadioane, dar poate apărea lichefiere. Până la un punct, această lichefiere este comună în toate cutremurele majore. Este un fenomen prin care solul saturat, mai ales cu sedimente recente, nisip, pietriş şi umpluturi din construcţii, poate să-şi piardă puterea în timpul cutremurelor. Asta poate duce apoi la scufundarea şi deplasarea unor clădiri sau avarii în structuri prin scuturarea propriu-zisă şi apa să iasă la suprafaţă, iar zona să fie imposibil de folosit".

Secretarul de stat a adăugat că există o colaborare cu Japonia, care a început cu mulţi ani în urmă, în programele de pregătire a populaţiei pentru seisme.

Raed Arafat a menţionat: "Avem o colaborare mai intensă pe partea de pregătire a populaţiei, mai de demult. Am avut ofiţeri de la IGSU care au stat în Japonia şi au asistat la toate acţiunile lor de pregătire a populaţiei. Sunt unele lucruri pe care le-am implementat şi pe care le-am preluat de la ei. Filmuleţele sunt, o parte, preluate de la ei. La fel, caravana pentru instruirea populaţiei. Acum, sper să găsim soluţii pentru finanţarea unui simulator de cutremur mobil pe care să-l ducem la şcoli şi unde copiii să fie expuşi unei experienţe, să afle ce înseamnă un cutremur şi cum să reacţioneze".

Oficialul DSU a mai spus că anul trecut a fost aprobată platforma de reducere a riscului la dezastre, care aduce toate instituţiile implicate într-un plan comun. "Integratorul este, la acest moment, Ministerul Afacerilor Interne", a precizat Raed Arafat.

Viceprimarul Capitalei: "Sunt sute de clădiri cu risc seismic. Expertizele trebuie făcute de o societate"

Viceprimarul Capitalei, Tomniţa Florescu, a declarat, la conferinţa amintită, că lucrările pentru consolidarea clădirilor din Bucureşti avariate de cutremurul din 1977 pot fi începute în Centrul Vechi, în condiţiile în care de 40 de ani nu s-a făcut nimic în acest sens. Domnia sa a subliniat că imobilele în cauză trebuie să fie expertizate din nou.

"Sunt 40 de ani de la cutremur, au fost făcute câteva consolidări doar până la etajele 2-3. (...) Sunt sute de clădiri cu risc seismic. Expertizele trebuie făcute de o societate, nu poate face Primăria acest lucru, pentru că are puţini oameni. Consolidarea cu finisaje a unui bloc obişnuit cu 4-5 etaje durează doi ani. O expertiză durează cam o lună-două, apoi începe proiectul de consolidare, cam tot o lună-două".

Potrivit Tomniţei Florescu, consolidarea ar putea începe cu clădirile din Centrul vechi, unde sunt case mai mici.

"Am dori să începem cu Centrul vechi, unde sunt case mai mici, cu locatari mai puţini", a spus doamna Florescu, adăugând: "Realist, putem începe cu câteva clădiri de patrimoniu, dar ele trebuie expertizate din nou. Clădirile cu risc seismic sunt de ordinul sutelor, 180 au bulină roşie. Institutul de Construcţii va face acele expertize, pentru că acestea pe care le avem acum sunt din anii 1990-1995. Pentru zona cu bulină nu poţi face consolidări cu oameni în interior, aceştia trebuie relocaţi".

Viceprimarul a mai spus că, printr-o lege nouă, proprietarii vor fi obligaţi să se mute din imobile ca să poată fi consolidate.

Doamna Florescu a menţionat că, în cazul unui cutremur mare, în Bucureşti sunt stabilite 12 şcoli unde ar putea fi duşi sinistraţii. "În situaţii de urgenţă, sunt 12 şcoli, câte două pe sector, cu spaţii amenajate cu truse de urgenţă, şi Arena Naţională, cu structură modulară modernă", a explicat doamna Florescu.

Mihai Busuioc, secretarul general al Guvernului: "Legislaţia privind reabilitarea clădirilor trebuie modificată"

Legislaţia privind reabilitarea clădirilor trebuie modificată în sensul asigurării locuinţelor de necesitate în care persoanele să poată fi mutate pe timpul reabilitării, iar dreptul la siguranţă colectivă trebuie să primeze în faţa celui individual, a declarat, la evenimentul amintit, secretarul general al Guvernului, Mihai Busuioc. Domnia sa a precizat: "Dreptul la siguranţă colectivă trebuie să fie prioritar celui la proprietate individuală, iar în cazul unui imobil în care sunt 100 de unităţi locative şi unul sau doi dintre proprietari nu sunt de acord cu reabilitarea acelui imobil, cred că este important să modificăm legislaţia". Reprezentantul guvernului a adăugat că este deosebit de importantă crearea unui fond locativ de necesitate, unde să poată fi mutate persoanele pe timpul reabilitării caselor.

"A reieşit, în urma experienţelor, că cei care se mută în aceste locuinţe, în special persoanele în vârstă, ar dori să rămână în acele apartamente şi să nu se mai întoarcă în locuinţele lor", a afirmat domnul Busuioc, precizând: "Cred că este o oportunitate să putem crea un mecanism prin care cei ce vor să rămână în aceste locuinţe, pe baza unui acord, să poată să facă acest lucru renunţând la dreptul lor asupra locuinţei care a fost supusă reabilitării".