Activitatea CJ Cluj - afectată de contextul politico-economic actual

Reporter: Care este bugetul instituţiei în acest an şi ce surse de finanţare aveţi?

Alin Tişe: Pentru acest an estimăm un buget general al Judeţului Cluj în sumă de circa 1,55 miliarde lei, din care bugetul local are o valoare de aproximativ 855.000.000 lei. În ceea ce priveşte sursele de finanţare care contribuie la bugetul general al judeţului Cluj, acestea sunt formate, în principal, din cotele defalcate din impozitul pe venit, sumele defalcate din cota TVA şi veniturile proprii: taxe, tarife, venituri din cedarea folosinţei proprietăţii etc. De asemenea, în bugetul judeţului mai intră veniturile din fondurile europene nerambursabile şi vărsămintele/dividendele primite de la întreprinderile publice aflate sub autoritatea Consiliului Judeţean, precum Aeroportul Internaţional Avram Iancu Cluj, societatea comercială Tetarom SA care administrează cele trei parcuri industriale cu acelaşi nume, ocupate în proporţie de 100%, Complexul hotelier Univers ****.

Reporter: Ce proiecte majore de investiţii aveţi pentru anul în curs?

Alin Tişe: Consiliul Judeţean Cluj va continua, în anul 2025, implementarea proiectelor de investiţii începute în anii precedenţi, atât din fonduri europene, cât şi finanţate din bugetul propriu. De asemenea, va începe şi altele complet noi, extrem de importante.

Astfel, unul dintre cele mai mari proiecte de investiţii, căruia îi va fi alocată în acest an şi o sumă considerabilă din bugetul Consiliului Judeţean, îl reprezintă construirea Spitalului Pediatric Monobloc Cluj - primul spital pediatric în sistem integrat edificat de la zero, după Revoluţie, de către o autoritate publică, ce va avea o adresabilitate regională şi chiar naţională, urmând a deservi aprox. 50.000 de copii/an. Încheierea contractului de execuţie este estimată a avea loc în perioada imediat următoare după ce recent CNSC a respins contestaţia unuia dintre ofertanţi.

O altă investiţie majoră demarată de Consiliul Judeţean Cluj în cursul anului precedent şi care va fi finalizată până la sfârşitul acestei primăveri este cea privind instalarea şi punerea în funcţiune a primei staţii de tratare prin dezintegrare moleculară pentru valorificarea energetică a deşeurilor din judeţul Cluj. Investiţia, în valoare totală de peste 60.000.000 lei, va schimba complet paradigma şi va rezolva definitiv problema gunoaielor în judeţul Cluj, inclusiv prin transformarea lor în sursă de energie şi, în final, în bani. Conform estimărilor, energia verde produsă de-a lungul unui an din dezintegrarea deşeurilor va putea acoperi consumul Consiliului Judeţean Cluj, al stadionului Cluj Arena, dar şi cel al instituţiilor subordonate forului administrativ judeţean.

Alte proiecte majore de investiţii, în valoare cumulată de circa 72 milioane de euro, care vor fi demarate în cursului anului 2025, sunt cele privind modernizarea, cu fonduri europene, a două importante drumuri judeţene, DJ 170B Topa Mică-Aşchileu Mic şi DJ 103K Căpuşu Mare-Râşca-Beliş, în lungime cumulată de circa 34,5 km şi, respectiv, Restaurarea, consolidarea şi conservarea Ansamblului muzeal "Octavian Goga" din comuna Ciucea.

Prin intermediul instituţiilor subordonate, Consiliul Judeţean Cluj are în vedere, în acest an, continuarea şi finalizarea, dar şi demararea unor investiţii noi. Astfel, în ceea ce priveşte infrastructura de apă-canal, Consiliul Judeţean Cluj şi Compania de Apă Someş au în curs de execuţie, doar din bani alocaţi din bugetul judeţului Cluj, proiecte în valoare totală de 123.000.000 lei care urmează să fie finalizate în acest an. Dintre acestea amintim: extinderea canalizării în comunele Gilău, Căşeiu şi Iclod, extinderea reţelei de apă în comunele Borşa, Cătina, Mociu şi Geaca. Acestea se adaugă ambiţiosului proiect "Apă în Apuseni", care urmăreşte alimentarea cu apă a comunelor din zona de munte a judeţului - Călăţele, Mănăstireni, Râşca şi Beliş, investiţie care înregistrează deja un progres de circa 40%. În paralel, Consiliul Judeţean, prin Compania de Apă Someş, derulează investiţii din fonduri europene, prin Programul de Dezvoltare Durabilă, în valoare totală de 625 milioane lei. Este vorba de 13 contracte de lucrări care au fost fazate pe acest program major de investiţii cu cofinanţare UE, din cele 26 care au fost semnate începând cu anul 2020, în valoare totală de 404,4 milioane de euro. Dacă vorbim însă de stadiul tuturor aceste contracte, la finalul anului 2024 progresul fizic era de 84,54% pentru reţele de alimentare cu apă (corespunzător unei lungimi de 1.309 km), respectiv de 76,61% pentru reţele de canalizare (288 km).

Reporter: În ce mod este afectată activitatea instituţiei de contextul politic pe are îl traversăm, de şi de situaţia macroeconomică dificilă?

Alin Tişe: În principiu, preocuparea noastră este ca proiectele majore de investiţii iniţiate în beneficiul clujenilor să nu fie afectate major de contextul general, mai mult sau mai puţin favorabil, ci să fie duse la bun sfârşit în condiţii optime. Totuşi, activitatea Consiliului Judeţean Cluj şi politica investiţională proprie şi a instituţiilor subordonate este afectată în acest an de contextul politico-economic pe care îl traversăm. Constrângerile bugetare şi limitarea unor investiţii, impuse chiar prin bugetul de stat, se răsfrâng şi asupra activităţii noastre. Conform proiectului de buget pe care l-am conturat, veniturile din încasări de taxe, impozite, dividende sau defalcări din bugetul de stat vor scădea în acest an, iar acest lucru ar putea să ne afecteze capacitatea financiară de a finaliza la timp unele proiecte, dar şi de a demara altele noi. În acest context, a devenit tot mai evident faptul că investiţiile din fonduri europene sunt, şi în acest an, alegerea corectă şi inspirată. Prin atragerea acestor finanţări nerambursabile, extrem de consistente, presiunea exercitată pe bugetul Consiliului Judeţean va fi mult diminuată, în condiţiile unor scăderi de venituri sau alocări mai reduse de la bugetul central. Din fericire, a devenit evident că în acest domeniu deţinem reţeta succesului, ca dovadă că am reuşit să fim campioni absoluţi la nivel naţional în ceea ce priveşte atragerea de fonduri europene.

Reporter: Ce investiţii tip Smart implementaţi?

Alin Tişe: În 2025 Consiliul Judeţean Cluj continuă politica de eficientizare, prin digitalizarea activităţii şi simplificarea interacţiunii cu cetăţeanul. Astfel, unul dintre cele mai importante proiecte aflate în implementare în cadrul instituţiei este platforma informatică Ghişeul Unic, unde cetăţenii pot depune cereri online şi primi documentele solicitate în format digital, pe deplin valabile din punct de vedere juridic. Concret, doar în cursul anului trecut au fost digitalizate şi operaţionalizate noi categorii de cereri aparţinând atât Consiliului Judeţean, cât şi entităţilor avizatoare sau subordonate, precum cereri de închiriere spaţii în cadrul Cluj Arena, cereri din domeniul turistic, cerere de verificare a eligibilităţii GUEE sau cerere pentru avizul operatorului de salubritate. Acestea se adaugă celorlalte categorii de documente deja digitalizate, în premieră absolută pentru România, precum certificatele de urbanism, autorizaţiile de construire, cererile pentru derularea unor lucrări în proximitatea drumurilor judeţene, solicitări în vederea obţinerii finanţărilor nerambursabile de la Consiliul Judeţean Cluj etc. De asemenea, pentru dezvoltarea şi mai mare a funcţionalităţilor, dar şi pentru crearea unei registraturi generale online, care să gestioneze integrat şi automatizat documentele şi fluxurile acestora în cadrul aplicaţiei Ghişeu Unic, Consiliul Judeţean a încheiat cu o companie IT un acord-cadru multianual pentru perioada 2024-2027. Nu în ultimul rând, un alt proiect în acest domeniu este şi cel privind modernizarea şi securizarea reţelei de date a Consiliului Judeţean Cluj, inclusiv prin achiziţionarea de noi servere.

Investiţiile de tip SMART demarate de Consiliul Judeţean Cluj continuă în judeţ şi prin intermediul instituţiilor subordonate. Un exemplu în acest sens îl reprezintă şi Compania de Apă Someş, operator regional ce deserveşte clienţi din Judeţele Cluj, Sălaj şi Mureş, care a digitalizat interacţiunea cu clienţii societăţii, prin dezvoltarea unei aplicaţii dedicate #MyCAS. Această platformă a evoluat foarte mult în ultimii ani, de la o simplă interfaţă specifică unui cont de utilizator clasic, la una extrem de performantă, care funcţionează atât ca o registratură online, cât şi ca un spaţiu de lucru pentru angajaţii proprii, respectiv de înregistrare a apelurilor adresate către Call-Center şi dispecerate, ori pentru operaţiuni de natură contractuală. De asemenea, au fost depuse eforturi substanţiale şi pentru automatizarea infrastructurii de apă şi canalizare în judeţul Cluj, fiind deja montate sau aflate în curs de montare peste 15.000 de contoare de apă inteligente, cu citirea indexului de la distanţă. Acest proiect pilot finanţat din fonduri UE va fi continuat de Consiliul Judeţean şi Compania de Apă Someş în viitorul apropiat, alte 30.000 de contoare deja montate urmând a beneficia de un astfel de sistem SMART de colectare radio a indecşilor.

Reporter: Care sunt domeniile prioritare de investiţii?

Alin Tişe: În acest an, Consiliul Judeţean Cluj va continua implementarea proiectelor de investiţii începute în anii precedenţi, atât din fonduri europene, cât şi prin finanţare din bugetul propriu.

Un domeniu prioritar, în care Consiliul Judeţean a demarat în ultimii ani ample investiţii şi proiecte în valoare de sute de milioane de euro, atât din fonduri europene cât şi din bugetul propriu, a fost sectorul medical. În prezent, Consiliul Judeţean Cluj are depuse pentru finanţare din fonduri europene cinci proiecte în domeniul sănătăţii, în valoare totală de peste două miliarde de lei, din care amintim: Spitalul Pediatric Monobloc, Dotarea, extinderea şi modernizarea Ambulatoriului Integrat al Spitalului de Boli Infecţioase (cea mai mare şi complexă unitate ambulatorie din România), Dotarea, extinderea, modernizarea Ambulatoriului Spitalului de Pneumoftiziologie precum şi creşterea eficienţei energetice a acestui spital, respectiv Reabilitarea, modernizarea, extinderea şi dotarea Ambulatoriului Spitalului de Recuperare, singurul cu profil de recuperare multidisciplinară din Transilvania şi unul din cele doar două existente în ţară.

Având în vedere numeroasele beneficii pe care le generează atât în plan economic cât şi social, în special prin stimularea investiţiilor, modernizarea infrastructurii de transport judeţene reprezintă un alt domeniu prioritar. Astfel, pe lângă proiectul de fonduri europene privind modernizarea a două drumuri judeţene importante, respectiv DJ 170B Topa Mică-Aşchileu Mic şi DJ 103K Căpuşu Mare - Râşca - Beliş, Consiliul Judeţean va aloca, în 2025, din fonduri proprii, zeci de milioane de lei pentru cofinanţarea proiectelor europene, respectiv pentru reabilitarea drumurilor judeţene.

De asemenea, conform proiectului de buget al Consiliului Judeţean în 2025, o sumă considerabilă va fi alocată pentru realizarea de investiţii în modernizarea, reabilitarea şi dotarea mai multor centre pentru copiii şi adulţii cu dizabilităţi, aflate în subordinea DGASPC Cluj.

În paralel, Consiliul Judeţean va asigura fonduri necesare pentru dotarea şcolilor speciale şi instituţiilor de cultură aflate în subordine, astfel încât activitatea acestora să funcţioneze în cele mai bune condiţii. De asemenea, în funcţie de sumele disponibile, forul administrativ judeţean va aloca bani şi pentru dotarea celorlalte spitale publice din judeţul Cluj, în afară de cele cinci pe care le are sub autoritatea sa.

Nu în ultimul rând, în 2025, în funcţie şi de fondurile disponibile, va fi demarat şi proiectul de reparaţii capitale, modernizare şi extindere a actualului sediu al Consiliului Judeţean Cluj.

Reporter: Care sunt cele mai mari lucrări de investiţii pe care le veţi scoate la licitaţie până la finalul anului?

Alin Tişe: După cum am mai precizat, alături de cele două proiecte din fonduri europene privind modernizarea drumurilor judeţene DJ 170B Topa Mică- Aşchileu Mic şi DJ 103K Căpuşu Mare-Râşca-Beliş şi, respectiv, Restaurarea, consolidarea şi conservarea Ansamblului muzeal "Octavian Goga" din comuna Ciucea, Consiliul Judeţean va organiza licitaţii pentru alte cinci proiecte finanţate din fonduri europene:

- Dotarea Ambulatoriului Integrat al Spitalului de Boli Infecţioase;

- Extinderea, modernizarea şi do­tarea Ambulatoriului Integrat de Boli Infecţioase, etapele 2,3 şi 4;

- Investiţii în infrastructura Spitalului Clinic de Recuperare;

- Revitalizarea zonei Parcului Etnografic Naţional "Romulus Vuia" - Pădurea Hoia;

- Îmbunătăţirea Infrastructurii de turism la Muzeul "Octavian Goga" Ciucea.

Toate aceste proiecte, în valoare totală de peste 605.000.000 lei, au primit deja finanţare europeană, acestea aflându-se în diferite stadii de implementare şi care variază de la etapa de evaluare la cea de semnare a contractelor de execuţie.

Reporter: Ce strategie de dezvoltare aveţi pe termen scurt, mediu şi lung?

Alin Tişe: Consiliul Judeţean Cluj este singurul din ţară care beneficiază de una dintre cele mai consistente şi mai bine documentate strategii de dezvoltare. Aprobat în cursul anului 2023, acest document programatic a cărui aplicabilitate este până în anul 2030 se bazează pe obiectivele majore trasate în cadrul Agendei Teritoriale 2030 a Uniunii Europene, parte integrantă a Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţului Cluj (PATJ), elaborat, în premieră naţională, cu ajutorul specialiştilor Băncii Mondiale.

Prin această strategie, ce conţine şase obiective strategice majore, Consiliul Judeţean îşi propune creşterea calităţii vieţii la cel mai înalt nivel din România, până în anul 2050, respectiv prin: creştere economică inteligentă, bazată pe inovaţie şi antrenprenoriat; reducerea poluării; conectarea Clujului la coridoarele majore de transport şi pieţele globale; creşterea accesului populaţiei la infrastructură şi servicii; consolidarea Zonei Metropolitane Cluj-Napoca şi a celorlalte două zone urbane funcţionale din jurul municipiilor Dej-Gherla şi Turda-Câmpia Turzii, respectiv eficientizarea activităţii administraţiei publice locale.

În vederea atingerii tuturor acestor obiective, dar şi pentru consolidarea statutului Clujului de cel mai dezvoltat judeţ din ţară, după zona capitalei, o atenţie aparte o vom acorda, în continuare, digitalizării serviciilor publice, tehnologiilor verzi, prietenoase cu mediul, şi inovării continue.

Reporter: Ce probleme şi ce obstacole legislative întâmpi­naţi în activitatea dumneavoas­tră?

Alin Tişe: În ceea ce priveşte problemele şi obstacolele legis­lative întâmpinate în activitatea cotidiană a instituţiei, şi în anul 2024 cele mai importante au vizat domeniul urbanistic-cadas­tral. Din analiza realizată la nivelului departamentelor instituţiei, principalele dificultăţi întâmpinate au fost determinate de lipsa planurilor parcelare şi a cadastrării existente la nivelul UAT-rilor din judeţul Cluj, fapt care a îngreunat desfăşurarea procedurilor de expropriere iniţiate de Consiliul Judeţean în vederea derulării proiectelor de investiţii. De asemenea, lipsa actelor administrative şi a documentaţiilor tehnice emise sau întocmite anterior anului 1990, privind proprietatea statului asupra imobilelor, a îngreunat promovarea de acţiuni şi formularea de apărări în mai multe litigii. În plus, acest fapt a avut repercusiuni inclusiv asupra înscrierii situaţiei juridice actuale în cartea funciară, respectiv intabularea dreptului de proprietate publică sau privată a Judeţului Cluj.

Reporter: Cum estimaţi că va evolua acest an, mai ales în contextul în care nu s-a încheiat perioada electorală?

Alin Tişe: Pentru noi, ca autorităţi publice mandatate să gestionăm soarta unor comunităţi importante şi să contribuim la creşterea nivelului de bunăstare a sute de mii de români, lucrurile sunt relativ clare, în sensul că vom face tot ceea ce ţine de noi pentru a continua acest parcurs favorabil pe care îl înregistrăm deja de mulţi ani. Chiar dacă anul 2025 este unul cu numeroase provocări, atât din punct de vedere economic cât şi social, direcţia instituţiei pe care o conduc este una certă: continuăm investiţiile demarate în anii precedenţi şi încercăm să finalizăm cât mai multe dintre ele. În paralel, continuăm efortul de atragere a finanţărilor nerambursabile, aceşti bani reprezentând o resursă extrem de valoroasă, de care judeţul Cluj vrea să profite cât mai mult. Dacă ne uităm doar la anul precedent, Consiliul Judeţean a gestionat fonduri europene în valoare de peste 755.000.000 lei (151.000.000 euro), prin implementarea a 31 de proiecte europene, aflate în diferite stadii - contractare, implementare, demarare, în evaluare. De asemenea, Consiliul Judeţean are în pregătire două proiecte din fonduri UE şi care urmează să fie depuse în acest an pentru obţinerea finanţării prin Programul Sănătate 2021-2027.

Reporter: Mulţumesc!