Stocul de birouri "verzi" este semnificativ mai mare în România decât oriunde altundeva în Europa, ţinând cont că 70% dintre clădirile de birouri deţin certificări verzi şi 85% din spaţiile de lucru sunt la rândul lor calificate ca fiind sustenabile.
Mai mult, 88% dintre tranzacţiile de investiţii pe segmentul clădirilor de birouri din România de anul trecut au implicat proprietăţi cu certificări de sustenabilitate, potrivit CBRE România. Acest lucru face ca segmentul de birouri să fie cel mai reprezentativ atunci când vine vorba de clădiri cu standarde de sustenabilitate, urmat de logistică şi retail.
"Observăm o tendinţă clară în Europa: chiriaşii sunt foarte interesaţi şi dispuşi să plătească o chirie mai mare pentru spaţii de birouri sustenabile. Procentul poate varia de la 10% la aproape 30% în orase precum Copenhaga, Barcelona sau Amsterdam. În România, acest procent este la mijloc, situându-se la 16,5%, dar am înregistrat şi cazuri cu un procent mai mari. Avem companii care s-au relocat din clădiri mai vechi în clădiri verzi din aceeaşi zonă a Bucureştiului, plătind cu 25% în plus pentru un nou birou premium: de la 11 euro/mp la 14,5 euro/mp net. Acest lucru reflectă clar o tendinţă de relocare bazată pe sustenabilitate. O serie de chiriaşi stabili au luat decizii de relocare impulsionaţi de noile obiective de sustenabilitate corporativă pe care şi le-au asumat. În acest moment vorbim despre o creştere, dar din momentul în care criteriile ESG devin o necesitate pentru chiriaşi, a fi verde s-ar putea să însemne a avea clădiri ocupate", a declarat Luiza Moraru, Head of Property Management CEE la CBRE, la conferinţa CEDER 2022, care s-a desfăşurat astăzi.
Un factor cheie care determină creşterea cererii de chirii premium este retenţia angajaţilor, potrivit unui studiu realizat recent la nivel european pe teme de ESG. Acesta arată că 70% dintre mileniali, care reprezintă deja majoritatea forţei de muncă, îşi asumă atât de mult această direcţie încât spun că ar accepta un salariu mai mic pentru a lucra pentru o companie cu o viziune clară, pozitivă, în ceea ce priveşte sustenabilitatea. De asemenea, 71% dintre persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă doresc să lucreze după pandemie pentru companii sustenabile, iar 86% dintre angajaţi preferă să sprijine sau să lucreze pentru companiile care sunt interesate de aceleaşi probleme ca şi ei. În plus, 83% dintre investitorii chestionaţi se aşteaptă la o creştere a cererii de clădiri sustenabile din partea chiriaşilor.
Potrivit sondajului CBRE European Investors Intentions Survey (februarie 2022), 70% dintre respondenţi au adoptat deja criteriile ESG, iar majoritatea investitorilor consideră că îmbunătăţirile sunt esenţiale pentru punerea în aplicare a ESG. Mai mult decât atât, începând cu 2023, în conformitate cu legislaţia UE, aproximativ 50.000 de companii cu peste 250 de angajaţi sau venituri nete de 40 de milioane euro trebuie să prezinte rapoarte privind sustenabilitatea în corporaţie.
"Atenţia acordată principiilor sustenabilităţii, în special eficienţei energetice, a crescut rapid în sectorul proprietăţilor comerciale. Există percepţia larg răspândită conform căreia, deşi dezvoltarea clădirilor durabile implică, în general, un cost suplimentar, aceasta ar trebui să genereze, de asemenea, beneficii pozitive, cum ar fi o rată redusă de neocupare, un proces de închiriere mai rapid, mai multă lichiditate sau condiţii de leasing mai bune", a declarat la acelaşi eveniment Joanna Sinkiewicz, Head of Industrial & Logistics pentru regiunea CEE la CBRE.
Conform taxonomiei UE, printre activităţile considerate sustenabile în sectorul imobiliar se numără renovarea clădirilor existente, modernizarea fiind privită drept cea mai bună soluţie pentru acest sector. Datele disponibile arată că 85% din clădirile din Europa au fost construite înainte de 2001, iar 85%-95% vor exista şi vor fi în uz şi în 2050. Investiţiile în modernizarea lor poate genera în Uniunea Europeană până la 175 miliarde euro pe an.
În România, 69% din stocul modern de spaţii de retail a fost livrat înainte de 2013. Din cele 4,03 milioane mp existente în acest moment, doar 0,53 milioane mp de spaţii de retail au fost recondiţionaţi în ultimii 3 ani, ceea ce indică faptul că vor exista mai multe proiecte de reamenajare decât dezvoltări noi. Odată cu reamenajarea şi folosirea echipamentelor eficiente din punct de vedere energetic, caracteristicile sustenabile şi soluţiile de energie verde devin un nou standard pentru companii, pe lângă funcţia socială şi de incluziune pe care centrele comerciale o îndeplinesc deja.
Dacă în timpul pandemiei, parcurile de retail au raportat trafic şi cifre de afaceri foarte bune, tendinţele actuale arată că experienţa de shopping este cel mai apreciat lucru de către clienţi. Comerţul electronic şi abordarea omnichannel au devenit un mod normal de a active pe acest sector, ceea ce a dus la o dezvoltare accelerată a segmentului logistic şi industrial. Potrivit datelor disponibile, sectorul de ecommerce din România va ajunge la 7 miliarde de euro în 2022, în creştere cu 13% faţă de 2021, iar fiecare miliard de euro cheltuit pentru comerţul electronic solicită circa 100.000 mp de noi spaţii industriale. De observat că 38% din stocul industrial modern al României a fost livrat înainte de 2013, iar 2,23 milioane mp de stoc industrial trebuie modernizaţi pentru a se alinia standardelor ESG.
