Activitatea pe piaţa terenurilor a încetinit în ultimul an, dar entuziasmul investitorilor în privinţa potenţialului pe termen lung al României rămâne stabil. Cererea pentru terenuri considerate strategice, disponibile la preţuri mai avantajoase decât într-o piaţă foarte activă, este în creştere, observă consultanţii Colliers, iar această tendinţă atrage atenţia marilor dezvoltatori, care caută să-şi consolideze poziţia pe piaţa imobiliară.
Un exemplu recent este Genesis Property, unul dintre cei mai importanţi proprietari, dezvoltatori şi operatori de clădiri de birouri clasa A, care a finalizat achiziţia a trei loturi de teren, cu o suprafaţă totală de 30.000 de metri pătraţi, de la compania Stizo Invest, într-o tranzacţie intermediată de Colliers. Astfel, Genesis Property îşi consolidează poziţia în zona de Vest a Bucureştiului, unde mai deţine clădirile de birouri West Gate Business District şi complexul studenţesc West Gate. Printre cumpărătorii activi de terenuri se numără şi One United, Speedwell şi Kaufland, iar de remarcat, ca o noutate faţă de anii precedenţi, este că şi statul român este un cumpărător destul de activ, prin diferite entităţi, securizând anumite platforme strategice din marile oraşe.
"Trendul de creştere a ofertei se menţine, pentru că apar în mod constant proprietăţi noi pe piaţă, iar cererea este reprezentată de un număr destul de redus de potenţiali investitori. Anul a început însă bine, cu tranzacţii mari anunţate, în diverse stadii de finalizare. Observăm vânzări de portofolii, cum ar fi Rocar şi Iride de la CPI / Immofinanz, dar şi alte portofolii, majoritar formate din terenuri pentru rezidenţial, din partea unor jucători care au un stoc prea mare şi au nevoie să deblocheze sau să se concentreze pe anumite proiecte aflate într-un stadiu avansat", explică Sînziana Oprea, Director Land Agency la Colliers România
Mai departe, directorul Colliers se aşteaptă ca şi alte portofolii de terenuri valoroase să fie aduse pe piaţă în curând. Interesul pentru sectorul retail şi cel rezidenţial continuă să fie solid, însă se concentrează în special asupra proiectelor mixte, care implică securizarea unor platforme bine amplasate, la preţuri competitive sau în structuri atractive, în această perioadă. Preţurile se menţin relativ stabile, punctează Sînziana Oprea, adăugând că nu se observă fluctuaţii semnificative, ci o creştere a disponibilităţii din partea proprietarilor care simt o nevoie mai presantă de a vinde.
Anul trecut, volumul tranzacţiilor cu terenuri pentru proiecte imobiliare comerciale (exclusiv cele industriale şi de depozite tradiţionale) a scăzut cu sub 10% faţă de nivelul din 2022, de 450 de milioane de euro, şi continua să se situeze considerabil peste nivelul de dinaintea pandemiei, arată raportul anual publicat de Colliers.
Aproximativ 70% din terenurile comercializate provin din Bucureşti şi împrejurimi. Analizând în mod specific volumul din Bucureşti, consultanţii Colliers au remarcat că jumătate a fost generat de terenuri cu destinaţie rezidenţială, un sfert de zona de retail, iar restul de diverse tipuri de investitori (dezvoltatori de birouri, instituţii din sectorul educaţional, medical) sau pur şi simplu cumpărători speculativi. În restul ţării, rezidenţialul a reprezentat, de asemenea, aproximativ jumătate din volume, retailul reprezentând cea mai mare parte a diferenţei până la 100%. Trebuie subliniat că tranzacţiile cu terenuri pentru retail au fost în scădere faţă de anii anteriori.
"Începând cu anul 2025, vor intra în vigoare noi reguli referitoare la impozitul local pe proprietate. Această schimbare legislativă a fost adoptată în 2022, dar aplicarea ei a fost amânată până în 2025. Noile reguli nu vor mai impune un plafon maxim pentru ratele de impozitare, ci este prevăzut că impozitele percepute vor fi mult mai strâns corelate cu valorile de piaţă. Această modificare va determina creşterea costurilor pentru majoritatea contribuabililor şi ar putea influenţa evaluarea rentabilităţii investiţiilor pentru investitori", explică Alex Milcev, Tax & Law Services Leader în cadrul EY România şi Moldova.
Comparativ cu perioada 2021-2023, Sînziana Oprea consideră că în 2024 apetitul rămâne mai redus, dar această fluctuaţie este departe de a fi dramatică. De altfel, unele tranzacţii majore se află în diverse stadii de due diligence şi ar putea să se încheie în 2024, ceea ce ar putea duce la un alt an bun, odată ce se trage linie la sfârşit de an.
