Intenţia de a cumpăra o locuinţă în următoarele 12 luni este aproape de nivelurile din perioada 2006-2008, conform unei analize recente Colliers bazată pe datele Eurostat pentru piaţa imobiliară din România, conform unui comunicat remis redacţiei.
Conform comunicatului, aceasta arată o revenire semnificativă a interesului public pentru proprietăţile rezidenţiale, similară cu perioada de dinaintea crizei financiare mondiale. Piaţa rezidenţială a început anul 2024 în forţă, cu o creştere de 18% a numărului de tranzacţii cu apartamente în Bucureşti în primul trimestru, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, iar restul ţării a înregistrat creşteri uşor mai mari, de 19%.
Chiar dacă piaţa rezidenţială a devenit mai puţin accesibilă, în special pentru cei care depind de finanţare bancară, şi numărul de tranzacţii a scăzut, interesul românilor pentru achiziţii imobiliare a rămas constant, chiar şi în condiţii economice mai dificile. Aceasta arată o cerere susţinută pentru proprietăţi imobiliare, ancorată în apetenţa culturală a românului pentru a-şi cumpăra o locuinţă.
"În fiecare început de an, Colliers realizează un sondaj detaliat în oraşele din România, iar cele mai recente date reflectă evoluţiile observate şi de Eurostat la nivel naţional. Intenţia de cumpărare a locuinţelor în România a fost influenţată de mai mulţi factori economici şi sociali. Uitându-ne la ultimele decenii, creşterea economică a jucat un rol crucial, perioadele de expansiune economică fiind asociate cu îmbunătăţiri semnificative ale interesului pentru achiziţii imobiliare. Deşi intenţia de cumpărare este la niveluri ridicate, similare cu perioada 2006-2008, piaţa imobiliară din România s-a consolidat şi oferă un context diferit faţă de perioada de dinaintea crizei din 2008. Accesibilitatea, nivelurile salariilor, preţurile, numărul de locuinţe livrate şi diversitatea proiectelor au evoluat considerabil Iar creşterea rapidă a preţurilor la locuinţe în ultimii ani, în special la cele noi, a accentuat teama de a pierde oportunităţi (FOMO) în rândul potenţialilor cumpărători. Experienţele recente influenţează comportamentul clienţilor, care se tem de noi scumpiri ce ar putea face şi mai dificilă achiziţia unei locuinţe", punctează Gabriel Blăniţă, Associate Director Valuation & Advisory Services la Colliers România.
Eurostat a actualizat recent indicii de încredere ai României. Datele privind intenţia de a cumpăra o locuinţă în următoarele 12 luni arată valori aproape la fel de ridicate ca maximele din 2006-2008 şi sunt cele mai mari înregistrate pentru România din 2001 până acum.
Între 2006 şi 2008, România a trecut printr-un boom imobiliar. Aderarea la Uniunea Europeană în 2007 a adus un influx mare de capital şi investiţii, stimulând piaţa imobiliară. Băncile ofereau atunci credite ipotecare cu dobânzi mici şi condiţii avantajoase, făcând finanţarea mai accesibilă pentru mulţi cumpărători. De asemenea, creşterea rapidă a PIB-ului a crescut încrederea consumatorilor, ceea ce a dus la o cerere mai mare de locuinţe.
După 2008, criza financiară globală a afectat puternic piaţa imobiliară din România. Colapsul pieţei financiare a provocat o recesiune economică severă, care a redus intenţia de cumpărare a locuinţelor. Economia României a înregistrat o scădere semnificativă, iar rata şomajului a crescut, diminuând puterea de cumpărare şi interesul pentru achiziţiile imobiliare. În plus, băncile au devenit mult mai stricte în acordarea creditelor, limitând astfel accesul la finanţare pentru potenţialii cumpărători.
Între 2011 şi 2014, economia României a început să se redreseze, dar încet. Intenţia de cumpărare a locuinţelor a rămas sub media istorică, reflectând o revenire economică graduală. Preţurile locuinţelor s-au stabilizat, iar încrederea în piaţa imobiliară a început să crească treptat. Creşterea constantă a salariilor a îmbunătăţit puterea de cumpărare.
Din 2013 până în 2017, PIB-ul României a crescut constant, ceea ce a sporit încrederea consumatorilor şi intenţia de cumpărare a locuinţelor. Programele guvernamentale, precum "Prima Casă", au ajutat tinerii şi pe cei care cumpărau prima locuinţă să obţină credite mai uşor. Dobânzile scăzute au făcut creditele ipotecare mai accesibile, stimulând piaţa imobiliară.
Între 2017 şi 2020, piaţa imobiliară din România a fost foarte activă, cu creşteri rapide şi scăderi temporare, influenţate de diverse evenimente economice, politici temporare şi schimbări legislative.
Pandemia COVID-19 a avut un impact semnificativ asupra economiei şi pieţei imobiliare. Iniţial, incertitudinea cauzată de pandemie a redus interesul pentru cumpărarea de locuinţe, dar ulterior a urmat o revenire puternică datorită politicilor de stimulare economică. Distanţarea socială şi munca de acasă au schimbat priorităţile consumatorilor, crescând cererea pentru locuinţe mai mari sau în zone mai puţin aglomerate. Această creştere a cererii, combinată cu oferta limitată, a dus la creşterea preţurilor locuinţelor.
"Perspectivele pentru piaţa rezidenţială rămân pozitive, datorită tendinţelor actuale de creştere a intenţiei de cumpărare. Totuşi, evoluţiile economice globale şi locale, precum şi schimbările în politicile şi condiţiile de creditare, vor influenţa direcţia pieţei. Cumpărătorii ar trebui să fie atenţi la condiţiile de creditare şi ratele dobânzilor, să evalueze stabilitatea locurilor de muncă şi să ia în considerare fluctuaţiile economice. De asemenea, este esenţial să urmărească evoluţiile pieţei şi impactul programelor guvernamentale asupra accesului la finanţare. Dezvoltatorii pot profita de cererea crescută pentru locuinţe, mai ales în zonele metropolitane, unde oamenii caută mai mult spaţiu şi apropiere de natură. Investiţiile în locuinţe care răspund noilor nevoi ale consumatorilor, cum ar fi birourile de acasă şi spaţiile verzi, pot oferi avantaje competitive", conchide Gabriel Blăniţă.
