O vilă antebelică monument istoric ridicată pentru comandorul Alexandru Cătuneanu de unul dintre marii arhitecţi ai capitalei, Paul Smărăndescu, se vinde cu 2.700.000 euro pe Storia, platforma de imobiliare lansată de OLX, conform unui comunicat de presă remis Redacţiei.
Imobilul de aproximativ 1500 mp este situat pe Bulevardul Dacia, la intersecţia cu strada Aurel Vlaicu, într-o zonă extrem de ofertantă din inima Bucureştiului şi are 31 camere dispuse pe demisol, parter, etaj, mansardă şi pod. Investitorii pasionaţi de arhitectură şi istorie au ocazia de a achiziţiona această bijuterie arhitecturală care a găzduit o mare personalitate din trecutul României, ambasade, instituţii şi bănci de renume.
Această vilă în stil neoromânesc, aflată pe Dacia, unul dintre marile bulevarde istorice cu reputaţie din capitală, a fost ridicată în perioada antebelică după planurile cunoscutului arhitect Paul Smărăndescu. Proprietarul iniţial a fost comandorul Alexandru Cătuneanu (1862-1916), cel căruia îi datorăm prima hartă a coastei româneşti a Mării Negre. El a coordonat între 1899-1900 toate măsurătorile care au dus la întocmirea acestei hărţi care i-a purtat numele. Harta Cătuneanu a fost premiată cu medalia de aur la Expoziţia Universală de la Paris pentru exactitatea sa şi pentru ingeniozitatea măsurătorilor. De aceea a fost folosită la navigaţie până în 1952.
Cu bricul Mircea a realizat în 1899 pentru prima dată măsurători magnetometrice de-a lungul coastelor României, împreună cu acad. Ştefan Hespites. Alexandru Cătuneanu a fost căpitanul portului Constanţa şi datorită măsurătorilor sale a fost ridicat şi farul de aterizare de la Tuzla în 1900. Astăzi, acesta este cel mai vechi far de pe coasta românească aflat în funcţiune, fiind esenţial pentru asigurarea navigaţiei într-o zonă cu stânci aflate sub apă unde au eşuat multe nave de-a lungul timpului. Cătuneanu a fost comandant al bricului Mircea, al crucişătorului Elisabeta, a fost la comanda Diviziei de Dunăre şi apoi a Depozitelor Generale ale Marinei, odată cu începutul Primului Război Mondial la pregătirea de război a Marinei Militare. Pe crucişătorul Elisabeta a efectuat un marş de recunoaştere a coastelor asiatice ale Imperiului Otoman şi Bosforului. Din păcate, Comandorul Cătuneanu şi-a pierdut viaţa în cea mai mare catastrofă feroviară petrecută la Ciurea (jud. Iaşi) pe 31 decembrie 1916.
Vila a fost ridicată între anii 1914-1915 după planurile arhitectului Paul Smărăndescu. Acesta a studiat la Şcoala de Arhitectura de la Bucureşti şi la École des Beaux-Arts din Paris, fiind diplomat al guvernului francez. A lucrat iniţial în biroul arhitectului Dumitru Maimarolu, la proiectul pentru Palatul Camerei Deputaţilor. A fost arhitect-şef al Ministerul Instrucţiei Publice şi al Cultelor şi apoi arhitect-şef al Ministerului de Interne. La 39 ani şi-a început activitatea în cadrul Şcolii de Arhitectură Bucureşti ca profesor de istoria arhitecturii, devenind şef de atelier şi ulterior decan. A fost un arhitect prolific, realizând peste 100 de proiecte pentru clădiri publice şi private. Printre proiectele sale faimoase se numără Palatul Societăţii de Asigurari "Agricola", Palatul Societăţii Astra Română, Facultatea de Farmacie, Palatul Ziarului Universul, Palatul Societăţii de Gaz şi Electricitate şi Spitalul Filantropia.
Construcţia vilei a fost terminată în vara anului 1915, cu modificări ulterioare în timpul ocupaţiei germane şi după un incendiu din perioada interbelică. A fost naţionalizată şi ulterior recuperată de familia comandorului. S-a păstrat în formă foarte bună de-a lungul timpolui datorită faptului că a adăpostit chiar şi înainte de 1989 diferite ambasade, şi ulterior a găzduit diferite instituţii publice, bănci precum Banca Mondială şi în prezent este de vânzare pe platforma Storia.
Stilul arhitectural în care a fost edificată vila este cel neoromânesc, stil numit şi naţional. Faţada este dominată de o friză dantelată sub cornişă cu funie răsucită, bumbi şi motive florale care se continuă ca un ancadrament delicat pentru ferestre. La etaj ferestrele trilobate sunt echilibrate de ferestrele cu ancadramente simple şi jardiniere din fier forjat de la parter. Soclul vilei este marcat de un brâu delicat cu simbolul dinţilor de fierăstrău şi cu motivele vegetale care sunt prezente şi la friza de sub cornişă. Turnul de colţ, acoperit în turelă, oferă monumentalitate clădirii şi îi pune în valoare poziţia de colţ. Vila domină la nivel estetic şi arhitectural intersecţia dintre două străzi istorice.
La interior s-au păstrat vitraliile, două sobe, tavanul casetat şi ornamentele cu stucaturi, uşile cu cristal şi glasvand, parchetul şi pardoseala de mozaic. Vila are suprafaţa construită totală de 1488 mp, din care 1152 mp utili şi 70 mp podul. Terenul are 758 mp, amprenta la sol a vilei fiind de 406 mp. Clădirea cu certificat energetic clasa B se desfăşoară pe 4 nivele, D+P+1+M (+Pod) şi are 31 de camere, 6 băi, garaj dublu şi spaţii de depozitare. Camerele sunt înalte, luminoase şi spaţioase. Un hol central uriaş de formă cvasi-octogonală face distribuţia către celelalte camere ale proprietăţii. Uşile cvadruple cu glasvand amplifică spaţialitatea acestui hol care poate căpăta multiple întrebuinţări. Înălţimea tavanelor (cca. 5m), detaliile originale care au fost păstrate de-a lungul vremii, stucaturile, tâmplăria din lemn masiv, scările interioare conferă acestor încăperi un aer de nobleţe. Zona administrativă a proprietăţii include o bucătărie generoasă, care poate fi accesată şi prin intrarea de serviciu a clădirii. Vila dispune de patru intrări separate (două principale şi două secundare) şi oferă posibilitatea parcării în curte pentru 6 maşini, având în plus un garaj dublu.
Vila împrumută din elementele arhitecturale ale clădirilor ce o înconjoară, majoritatea monumente istorice. Zona protejată din care face parte este marcată de imobile proiectate de arhitecţi cunoscuţi ai capitalei: Jean Monda, Emil Prager, Petre Antonescu, Arghir Culina, Ion Berindei.
