Stuttgart 21 este cel mai modern proiect feroviar derulat în prezent în Germania. Practic, prin intermediul proiectului fosta clădire a Gării din Stuttgart trece printr-un proces amplu de modernizare interioară şi va deveni un shopping center, se construieşte o gară subterană nouă, liniile de cale ferată de la suprafaţă vor fi în subteran, iar trenurile vor ieşi la suprafaţă la 20 kilometri distanţă de respectiva locaţie, fostul nod feroviar suprateran urmând a fi redat spre folosinţă şi amenajare urbană administraţiei locale. Proiectul mai prevede modernizarea căii ferate între Stuttgart şi aeroportul din apropiere, şi între Stuttgart şi Ulm, iar valoarea iniţială a proiectului a fost de 3,5 miliarde euro. Din informaţiile primite de la constructori se pare că se va ajunge la o valoare totală de 11 miliarde euro. Din această sumă, 1,6 miliarde euro reprezintă valoarea proiectului realizat de Strabag privind modernizarea Gării din Stuttgart.
Sinisa Neskovic, manager de proiect, ne-a declarat: "Stuttgart 21 este un proiect european menit să faciliteze conexiunea feroviară între Bratislava şi Paris prin acest oraş din Germania. Proiectul include pe lângă modernizarea Gării din Stuttgart, schimbarea căii de rulare pentru a permite circulaţia trenurilor de mare viteză, noua linie Wendlingen-Ulm ce conţine reorganizarea completă a nodului feroviar Stuttgart şi a rutei de mare viteză dintre Stuttgart şi Ulm. Proiectul feroviar Stuttgart-Ulm va permite multe noi conexiuni directe în transportul regional şi pe distanţe lungi. Proiectul prevede realizarea a şase gări noi, aproape 120 kilometri de tuneluri şi 79 de poduri. Numai în transportul pe distanţe lungi, se aşteaptă ca peste zece milioane de pasageri să beneficieze annual de proiectul feroviar Stuttgart-Ulm. A trebuit să lucrăm în interiorul vechii clădiri, să o protejăm, să excavăm mai multe niveluri pentru a realiza noua gară care va fi subterană, de unde vor pleca trenurile, care vor ieşi la suprafaţă la aproximativ 20 de kilometri distanţă de vechea gară. Prin trecerea căii de rulare în subteran se va elibera foarte mult teren în centrul oraşului, pe care urmează să fie realizat un parc, clădiri rezidenţiale şi un Shopping Center. Frumuseţea gării subterane este dată de culoarea acesteia, beneficiarul, Deutsche Bahn, dorind ca această să fie alb-strălucitor, pentru a permite pătrunderea luminii naturale în întreaga locaţie. De aceea, am construit 28 de luminatoare, în formă de pahare de vin, din beton, construcţii complexe ce vor permite pătrunderea luminii naturale în interiorul gării subterane".
Formarea angajaţilor pentru noua lucrare - condiţie esenţială pentru succes
Managerul de proiect al Gării din Stuttgart a precizat că realizarea acestui tip de luminatoare susţinute de coloane din beton sub formă de pahar a reprezentat o lucrare complexă, pe care niciunul dintre partenerii Strabag nu s-a încumetat să o realizeze.
Sinisa Neskovic a spus: "Construcţia acestora a început în urmă cu trei ani, iar deschiderea fiecăreia dintre cele 28 de coloane este unică, fiind realizată anterior prin imprimare 3D în Centrul de Inovare din Zublin. Am solicitat unor parteneri să ne furnizeze un model, dar nimeni nu avea, aşa că am fost nevoiţi să îl desenăm singuri, să îl printăm, să îl testăm timp de doi ani şi apoi să îl implementăm pe şantier. Betonul folosit pentru realizarea acestor coloane în formă de pahare de vin este un beton alb, care să permită reflexia luminii. Este vorba despre o lucrare complexă, un proiect uriaş, în care inginerii şi echipa de designeri au trebuit să le explice constructorilor şi muncitorilor de pe şantier fiecare pas ce trebuie făcut, de la realizarea betonului pentru fiecare parte de structură, până la turnarea şi ranforsarea lui, pentru a ajunge la obiectivul dorit şi a evita acumularea bulelor de aer, deoarece avem de-a face cu structuri cu greutăţi enorme, care trebuie să ofere siguranţă pe tot parcursul existenţei clădirii. Totul a fost făcut în Centrul de Inovare Zublin şi implementat pe şantier cu mare atenţie, pentru că orice eroare, fie ea cât de mică, ar fi necesitat costuri uriaşe pentru remediere. Aşa că a trebuit să formăm personalul pentru o astfel de lucrare, să îi arătăm fiecare detaliu şi modul în care trebuia turnat betonul, ceea ce reprezintă o experienţă în premieră pentru Germania, deoarece nu s-a mai făcut până acum o lucrare atât de complexă. Când am început să turnăm betonul pentru coloane, s-a lucrat practic 24 de ore din 24, neîntrerupt, fapt ce a necesitat şi un efort din partea furnizorilor de pe lanţul de aprovizionare, deoarece dacă ar fi existat şi cea mai mică oprire în procesul de turnare, acest lucru ar fi dăunat structurii coloanei respective".
Practic acoperişul viitoarei gări subterane din Stuttgart despre care ne-a vorbit Sinisa Neskovic, este o construcţie din beton care nu a mai fost realizată până acum. Designul prevede o atmosferă aerisită, luminoasă pentru holul gării. Lumina zilei ar trebui să fie distribuită uniform în sala platformei prin ochii de lumină, fiecare acoperind până la 350 de metri pătraţi. 27 de ochi de lumină şi o carcasă de grilă din oţel-sticlă închid ulterior partea superioară a celor 28 de suporturi pentru pahare. Dintre acestea, 23 de suporturi pentru cupe au fiecare un capăt din oţel şi sticlă constând dintr-o suprafaţă dublă curbată, în timp ce patru suporturi pentru cupe din zona de nord a holului platformei au o suprafaţă pur plană. O carcasă de grilă va cuprinde aşa-numitul potir special, care va fi ulterior una dintre principalele intrări la platforme. Învelişurile de grilă se arcuiesc şi peste două intrări suplimentare.
Calendarul pentru punerea în funcţiune a marelui proiect Stuttgart 21 şi a Digital Hub Stuttgart (DKS) prevede că începând cu finalul anului 2025, toate sistemele vor intra treptat în funcţiune, după ce vor fi testate. Viitoarea gară principală din Stuttgart (noua gară subterană) se va deschide în decembrie 2026. În conformitate cu starea actuală, toate elementele esenţiale ale proiectului ar trebui să fie apoi disponibile - cu excepţia conexiunii Gaubahn prin aeroportul din apropiere de Stuttgart.
Pe lângă modernizarea Gării din Stuttgart, Strabag se ocupă şi de modernizarea clădirii din apropiere în care se afla fostul sediu administrativ al Deutsche Bahn. După ce clădirea respectivă va fi reabilitată - lucrările demarând cu o excavare pe două niveluri şi susţinerea vechii clădiri pe piloni, pe tot timpul lucrărilor subterane ce vizează proiectul noii gări din Stuttgart - imobilul va fi dat administraţiei locale din oraş, care are de gând să mute sediul Primăriei acolo.
Imprimarea 3D, esenţială în proiectul Strabag de la Gara din Stutgart
Aşa cum menţiona Sinisa Neskovic, managerul de proiect, echipa de designeri şi imprimarea 3D din cadrul Centrului de Inovaţie Zublin au fost esenţiale pentru derularea lucrărilor la realizarea plafonului de la gara subterană din Stuttgart.
Referitor la lucrările efectuate, reprezentantul Centrului de Inovare, Alexander Caran ne-a vorbit despre conceptul BIM.
Alexander Caran ne-a spus: "Building Information Modeling (BIM) este o reprezentare digitală a caracteristicilor fizice şi funcţionale ale unei instalaţii. BIM este o resursă comună de cunoştinţe pentru informaţii despre o instalaţie, constituind o bază fiabilă pentru decizii pe parcursul ciclului său de viaţă; definit ca existând de la prima concepţie până la demolare. Building Information Modeling este o metodologie şi un set de tehnologii care facilitează planificarea, proiectarea, construcţia şi administrarea construcţiilor folosind modele digitale. 5D în BIM înseamnă modelul 3D plus timpul (4D) şi datele de proces (5D), reprezentând o metodă digitală avansată de planificare, care implică toţi participanţii la proiect de la început, facilitând analiza interdisciplinară a datelor şi detectarea timpurie a erorilor. Modelele BIM oferă o reprezentare vizuală a evoluţiei proiectului, a materialelor necesare şi a potenţialelor consecinţe ale modificărilor apărute ulterior. BIM 5D® oferă un nivel de siguranţă fără precedent în ceea ce priveşte costurile, designul şi planificarea/calendarul de construcţie. În faza de proiectare, putem veni cu soluţii chiar în cadrul procedurii de achiziţie. Un model poate face parte din documentul de licitaţie. Apoi prin utilizarea BIM avem acces la prototipuri rapide, adică la instrumente, gadgeturi şi alte produse, pentru care de obicei timpul de livrare este lung şi producţia vrac este costisitoare sau imposibilă. Totodată prin BIM putem crea prototipuri ale unor instrumentele personalizate, care sunt greu de obţinut, dar uşor de realizat prin imprimarea 3D. Utilizând modele imprimate 3D, implicăm clienţii în timpul procesului de achiziţie şi licitare. De aceea oferim tot timpul soluţii personalizate, rezolvăm orice problemă tehnică şi, când e nevoie să implementăm o idee inovatoare şi neconvenţională pentru a rezolva o problemă tehnică la faţa locului, o facem foarte uşor, mai ales că imprimarea 3D poate fi combinată cu fabricarea convenţională şi extinde posibilităţile oferite clientului. Iar acţiunea umană asupra realizării unui prototip sau unui instrument personalizat este foarte mică, mare parte din activitate fiind preluată de imprimanta 3D".
În afară de lucrările realizate pentru coloanele de la acoperişul gării subterane din Stuttgart, un alt proiect realizat de Centrul de Inovare din Zublin este 3D Light OnSite, care presupune imprimarea 3D a betonului în construcţii uşoare direct pe şantier, adică utilizarea unor roboţi de imprimare 3D care se pot deplasa individual, dar care sunt strâns sincronizaţi între ei şi imprimă elemente de perete direct pe şantier. Acest lucru face ca proiectele de construcţie să fie nu numai mai eficiente, ci şi mai durabile, datorită utilizării de noi materiale şi a unei metode speciale de construcţie uşoară, inspirată din fagurii de miere şi extrem de eficientă. Proiectul respectiv a fost finanţat în perioada 2022-2024 cu 2,3 milioane euro şi a avut ca obiectiv proudecere în şantier a elementelor de beton şi reducerea cu 50% a emisiilor de CO2 din aceste componente.
Modernizarea Gării de Nord, pe stil vechi
Spre deosebire de noua gară subterană din Stuttgart, proiectul de modernizare a Gării de Nord din Bucureşti, care va fi finanţat de Uniunea Europeană cu 420 milioane lei (85 milioane euro), este unul care merge pe stilul clasic al reparării lucrurilor care nu funcţionează şi al cosmetizării lucrurilor peste care s-a aşternut patina timpului.
Etapa I a programului de modernizare a Gării de Nord include reabilitarea spaţiilor existente în cele trei corpuri ale clădirii, unde se desfăşoară activitatea feroviară, sunt asigurate servicii destinate publicului călător, precum şi activităţi comerciale. Principalele lucrări de modernizare vizează modernizarea/consolidarea/reabilitarea clădirilor din staţia de călători Bucureşti Nord, modernizarea spaţiilor destinate publicului călător, inclusiv facilităţi pentru persoanele cu dizabilităţi, reabilitarea construcţiilor monument cu valoare istorică, crearea unor spaţii verzi centrale, cu zonă de aşteptare pentru publicul aflat în tranzit, precum şi regenerarea zonei aferente staţiei de călători Gara de Nord pe principiile de smart city/creative city/green city. Vor fi de asemenea asigurate elemente de siguranţă şi confort pentru călători - balustrade, rampe pentru persoane cu dizabilităţi, lifturi, sisteme de control acces, sisteme noi de ventilaţie/încălzire, vor fi modernizate sistemul de iluminat şi instalaţiile electrice, sanitare, termice, alături de Sistemul de informare a publicului călător şi a echipamentului de telecomunicaţii.
Practic CFR Infrastructură şi Ministerul Transporturilor au ales o soluţie proastă, în locul unei soluţii moderne aşa cum este aceea din Stuttgart, soluţie modernă ce ar reda zeci de kilometri de teren suprateran care acum sunt ocupate de căi ferate, depouri CFR şi alte spaţii adiacente, către administraţia locală a Capitalei, teren pe care s-ar putea construi parcuri, clădiri rezidenţiale, spaţii culturale, şcoli sau spitale. În Stuttgart se poate, la Bucureşti nu.
