Clădiri eficiente energetic Finanţarea clădirilor eficiente energetic

av. Luiza Manolea

Finanţările private pentru dezvoltarea construcţiilor par a fi din ce în ce mai puţin accesibile, dacă este să ne uităm la numărul în scădere al autorizaţiilor de construire eliberate în anul 2012 faţă de anul 2011 pentru sectorul rezidenţial(1).

Atunci, care ar fi alternativa ? Soluţia ar putea veni din partea finanţărilor publice. O asemenea direcţie pare viabilă, cu atât mai mult cu cât o asemenea cheltuială răspunde obligaţiilor pe care România şi le-a asumat cu privire la creşterea performanţei energetice a clădirilor, şi la eficientizarea energetică a acestora şi rolului de putere de exemplu pe care clădirile publice trebuie să-l dea pieţei. Iată doar două exemple de obligaţii bine determinate în conţinut şi în timp :

- în ce priveşte clădirile noi : toate clădirile noi ale autorităţilor publice vor trebui să aibă un consum aproape zero de energie, începând cu 1 ianuarie 2019, iar toate celelalte clădiri începând cu 1 ianuarie 2021, potrivit Directivei nr. 2010/31/UE privind performanţa energetică a clădirilor, act normativ ce nu a fost încă transpus în totalitate în legislaţia românească ;

- în ce priveşte clădirile existente, începând cu 1 ianuarie 2014, 3 % din suprafaţa totală a clădirilor încălzite şi/sau răcite deţinute şi ocupate de administraţia centrală trebuie să se renoveze anual pentru a îndeplini cel puţin cerinţele minime în materie de performanţă energetică, aşa cum se prevede în Directiva nr. 2012/27/UE privind eficienţa energetică.

Revenind la finanţările publice, sfârşitul anului 2012 aducea veşti grozave:

- finanţări nerambursabile în valoare totală de 182,4 de milioane de euro pentru proiecte derulate în cadrul Programului Operaţional Regional () 2007-2013, axa prioritară 1, domeniul major de intervenţie 1.2. "Sprijinirea investiţiilor în eficienţa energetică a blocurilor de locuinţe" . Precizez că statul, prin alocări ale bugetului de stat, finanţează cheltuielile eligibile potrivit acestui program în proporţie de 10,8 %(2).

- Un nou impuls era dat renovărilor blocurilor de locuinţe construite după proiecte datând între anii 1950 - 1990, prin intrarea în vigoare a OUG nr. 63/2012 de modificare a OUG nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe. Reamintesc că finanţarea lucrărilor de renovare se face 50% din alocaţii de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie în bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP).

Aşadar, mecanismele erau stabilite, statul, prin bugetul MDRAP, fiind solicitat să participe cu cofinanţări : 10,8% în cazul POR şi în proporţie de 50%în cazul renovării blocurilor vechi.

Însă, entuziasmul de sfârşit de an 2012 s-a mai domolit la începutul anului 2013, odată cu adoptarea bugetului de stat în şedinţa Parlamentului din 7 februarie 2013. De ce? Sumele alocate de MDRAP pentru proiecte de eficienţă energetică şi creştere a performanţei energetice în clădiri ar putea vorbi de la sine. Iată două exemple :

- 10 milioane de lei pentru finanţarea proiectelor în derulare în vederea finalizării reabilitării termice a 1.050 de blocuri - aşadar, nicio finanţare pentru proiecte noi;

- 250.000 lei pentru garantarea creditelor în valoare de până la 90% din cheltuielile eligibile din lucrările de renovare şi pentru subvenţionarea dobânzilor, în baza Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 60/2010 privind reabilitarea termică a clădirilor de locuit cu finanţare prin credite bancare cu garanţie guvernamentală.

Însă, cum s-ar putea dinamiza, totuşi, piaţa construcţiei de clădiri eficiente energetic? O altă variantă ar putea fi direcţionarea banilor publici destinaţi investiţiilor în aşa fel încât să se obţină aceleaşi rezultate de eficienţă energetică. Cum? Prin introducerea de criterii ce ţin de achiziţii publice verzi.

Un set de criterii ecologice ce pot fi folosite în cadrul procedurilor de licitaţie atât pentru construcţia de clădiri noi, cât şi pentru contracte de renovare şi de întreţinere a fost creionat în Manualul privind achiziţiile publice ecologice. Iată câteva elemente ce ţin de eficienţa energetică ce ar putea fi introduse :

- standarde minime de performanţă energetică, cu posibilitatea acordării de puncte suplimentare pentru cei care ating performanţe peste valoarea minimă ;

- preferinţa pentru proiecte care încorporează sisteme de producere a energiei din surse regenerabile.

Un exemplu este dat de organizarea unei licitaţii pentru construirea unei şcoli în Malta, care prevedea în caietul de sarcini ca şcoala să fie autonomă din punct de vedere energetic prin producerea energiei din surse regenerabile la faţa locului. S-au precizat nivelurile minime de eficienţă energetică şi eficienţă a consumului de apă, fiind acordate puncte supli­mentare pentru ofertele care prevedeau performanţe superioare.

Dacă organizarea unei licitaţii poate constitui un obstacol, e bine de ştiut că licitaţiile nu sunt obligatorii pentru proiecte sub pragul de 15.000 euro fără TVA, potrivit OUG nr. 34/2006(3) privind achiziţiile publice. O propunere legislativă cu privire la mărirea pragului de la 15.000 la 30.000 euro fără TVA a fost iniţiată de către dl. Lucian Dan Vlădescu - preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, însă nu a fost încă aprobată.

Cu toate că nu este nevoie de organizarea unei licitaţii sub pragul de 15.000 euro fără TVA, o minimă formalitate trebuie îndeplinită pentru acele achiziţii ce depăşesc un prag de 5.000 euro fără TVA. Astfel, în termen de 10 zile de când autoritatea contractantă a primit de la furnizor/ prestator/ antreprenor documentul justificativ al achiziţiei, aceasta trebuie să trimită o notificare spre a fi publicată în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice. Această formalitate îşi pierde, însă, din obligativitate, deoarece termenul de notificare de 10 zile riscă, de fapt, să se prelungească pe durată nedeterminată, şi asta pentru că data de la care se calculează este nedeterminată, furnizorul/ prestatorul/ executantul neavând nicio obligaţie să transmită vreun document justificativ.

Prin urmare, să închei în ton optimist, cu toate că finanţările din fonduri publice având ca sursă bugetul de stat a clădirilor eficiente energetic se arată destul de timid pentru anul 2013, pot spune că nu sunt imposibile.

(1)Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în anul 2012 au fost eliberate 37.863 de autorizaţii de construire in sectorul rezidenţial, cu 4% mai puţin decât în anul 2011.

(2)Restul de 49,2 % este finanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, iar 40 % de către autoritatea publică locală împreună cu asociaţia de proprietari.

(3)Art. 19 din OUG nr. 34/2006 : Autoritatea contractantă achiziţio­nează direct produse, servicii sau lucrări, în măsura în care valoarea achiziţiei, estimată conform prevederilor secţiunii a 2-a a prezentului capitol, nu depăşeşte echivalentul în lei a 15.000 euro pentru fiecare achiziţie de produse, servicii ori lucrări. Achiziţia se realizează pe bază de document justificativ.