Piaţa logistică şi industrială din România este aproape de a înregistra un nou an record în 2022 din punct de vedere al cererii, ceea ce se reflectă şi în rata medie de neocupare care la finalul primelor nouă luni s-a situat la 4,3% (unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimii 10 ani), potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.
Există însă diferenţe între ratele de spaţii neocupate înregistrate în principalele huburi logistice din ţară, cel mai ridicat nivel fiind în Timişoara, a doua cea mai mare piaţă logistică şi industrială din România, după Bucureşti, unde dintr-un stoc de 583.000 metri pătraţi, 11%, respectiv 64.000 de metri pătraţi nu sunt închiriaţi.
Cererea de spaţii industriale şi de logistică din acest an a fost reprezentată foarte dinamic de clienţii din sectorul distribuţiei şi retailului, care au continuat să se extindă atât online cât şi offline. Ea a compensat activitatea mai prudentă a companiiilor de producţie care au avut un ritm mai conservator al expansiunii.
Aşa se explică de ce Bucureştiul este principalul beneficiar al cererii de spaţii, dar şi al dezvoltărilor logistice, prin prisma cererii şi a consumului ascendent, având şi una dintre cele mai reduse rate de neocupare pe acest segment de piaţă.
Astfel, în Bucureşti, principalul hub logistic din ţară şi care cumulează jumătate din stocul de 6,1 milioane de metri pătraţi, rata de neocupare este de 4,4%.
Cele mai echilibrate orase din punct de vedere cerere - ofertă sunt Piteşti, unde stocul de 246.000 metri pătraţi este ocupat integral, Ploieşti şi Cluj, cu spatii disponibile extrem de limitate, de maxim 1,5%.
Aici estimam că vor urma dezvoltări noi în următorii 2-3 ani, în funcţie de interesul companiilor de a-şi extinde operaţiunile pe aceste pieţe.
Rodica Târcavu, Partner Industrial Agency Cushman & Wakefield Echinox: "Nevoia de spaţii moderne industriale şi logistice rămâne la cote ridicate, România continuând să îşi consolideze poziţia de principal hub logistic în Europa de Sud-Est. Pe de altă parte, în contextul actual, considerăm că România ar trebui să creeze prin intermediul investiţiilor în infrastructură, prin predictibilitate şi stabilitate legislativă condiţiile necesare pentru diversificarea domeniilor care ar putea genera cerere suplimentară de noi spaţii industriale şi logistice. În acest sens, ne gândim la industriile componentelor electrice şi electronice, IT, energie, industria auto şi a materialelor de construcţii. Acest lucru trebuie realizat pentru a diminua dependenţa pieţei de sectorul de retail, sector ce va absorbi din plin eventualele şocuri determinate de scăderea consumului pe fondul creşterii preţurilor".
În primele nouă luni ale anului, au fost tranzacţionaţi 916.000 de metri pătraţi de spaţii industriale si logistice, în creştere cu 62% faţă de perioada similară a anului precedent, din care Bucureştiul a atras circa 60%, iar Ploieştiul aproape 15%. Cererea netă, excluzând renegocierile, a fost de aproximativ 800.000 metri pătraţi, respectiv 84% din suprafaţa contractată în perioada ianuarie-septembrie. Dacă ritmul închirierilor se menţine la acelaşi nivel şi în ultimul trimestru al anului, 2022 va marca un nou record al cererii, în condiţiile în care în 2021 s-au tranzacţionat 1 milion de metri pătraţi de astfel de spaţii.
2022 ar putea consemna de asemenea un record şi în ceea ce priveşte dezvoltarea de noi proiecte în condiţiile în care în primele nouă luni ale anului dezvoltatorii au livrat spaţii de 525.000 metri pătraţi, nivel apropiat de cel înregistrat în întreg anul 2021. Mai mult, peste 570.000 de metri pătraţi sunt în prezent în construcţie. Bucureştiul a beneficiat de 56% din noile spaţii construite, dezvoltatorii fiind activi de asemenea în Braşov, Timişoara şi Cluj.
Stocul spaţiilor logistice şi industriale din România a depăşit în acest an borna de 6 milioane de metri pătraţi, jumătate dintre aceste spaţii regăsindu-se în jurul Bucureştiului. Chiriile de referinţă au înregistrat uşoare creşteri în acest an, situându-se acum în intervalul 4 - 4,50 euro / mp / lună. Cei mai mari jucători sunt CTP şi WDP, dezvoltatori ce deţin o cotă de piaţă cumulată de aproape 60%.
