Piaţa de terenuri din Bucureşti a continuat să fie activă în ultimele 12 luni, din perspectiva achiziţiilor realizate de dezvoltatorii de proiecte imobiliare - ansambluri rezidenţiale, spaţii industriale şi de retail, atenţia acestora fiind în special pentru fostele platforme industriale aflate în interiorul oraşului, ce oferă acces facil, aşa cum arată datele companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.
Astfel, în perioada iulie 2022 - iunie 2023, au fost tranzacţionate în Bucureşti şi în zona limitrofă, terenuri cu o suprafaţă de aproximativ 60 de hectare, cea mai mare cotă fiind deţinută de dezvoltatorii care intenţionează să construiască proiecte imobiliare cu funcţionalităţi mixte - retail, office şi rezidenţial, concept care a câştigat teren în ultimii ani, şi de dezvoltatorii de locuinţe.
Dezvoltatorii de spaţii industriale şi de logistică, unii dintre cei mai activi cumpărători din ultimii ani, au fost mai puţin prezenţi pe piaţă, având în vedere că majoritatea acestora deţin un portofoliu semnificativ de terenuri pe care pot construi o suprafaţă consistentă de noi proiecte atât în Bucureşti, cât şi în principalele huburi industriale regionale, un portofoliu ce depăşeşte 5 milioane de metri pătraţi la nivel naţional.
În afara investitorilor ce au achiziţionat terenuri pentru proiecte mixte, care includ şi o componentă de birouri, în ultimele 12 luni nu a fost realizată nicio achiziţie de terenuri cu o destinaţie strict de birouri, în principal datorită suspendării planurilor urbanistice zonale (PUZ) de sector, suspendare ce a generat imprevizibilitate în ceea ce priveşte dezvoltările viitoare.
Fosta platformă Titan Mar de pe Şoseaua Progresul (45.000 metri pătraţi), fosta fabrică de ulei Muntenia de lângă parcul Carol (57.000 metri pătraţi), terenul platformei Atlas din Pipera (28.500 metri pătraţi), terenul platformei Helitube din Colentina (89.000 metri pătraţi), sunt câteva din cele mai mari proprietăţi tranzacţionate în ultimele 12 luni.
Reţelele de retail, în principal cele germane, respectiv Kaufland sau Lidl, au continuat să cumpere terenuri, în dorinţa de a-şi extinde portofoliile din România, acestea achiziţionând tot foste platforme industriale din zone intens populate.
Cumpărătorii cu capital românesc şi cei cu capital străin (belgian, german, suedez, maghiar şi turcesc) şi-au împărţit piaţa din punct de vedere al suprafeţei de terenuri tranzacţionate. Dintre investitorii cu capital străin, cei belgieni au fost cei mai activi, în principal prin intermediul achiziţiilor efectuate de dezvoltatorul Speedwell, cu un portofoliu variat de proiecte imobiliare în România, care a cumpărat 18 hectare de teren în perioada analizată.
