DEPUTATUL ANA BIRCHALL:"Trebuie să prioritizăm proiecte pentru Planul de Investiţii Juncker"
Finanţare / 05 mai 2015
Autorităţile noastre trebuie să stabilească domeniile-cheie către care trebuie direcţionate finanţările şi să prioritizeze proiectele pe care ţara noastră doreşte să le finanţeze cu ajutorul mecanismelor propuse în Planul Juncker, ne-a declarat Ana Birchall, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Camera Deputaţilor. Ţara noastră a trimis 200 de proiecte la finele anului trecut, dar această listă poate fi modificată, a subliniat domnia sa. Planul Juncker îşi va asuma o funcţie de preluare a riscurilor pentru a-i încuraja pe promotori să iniţieze investiţii şi pe finanţatorii privaţi să se implice, ne-a precizat doamna Birchall, subliniind că acest program are în prim-plan mediul privat şi IMM-urile.
Reporter: Cum credeţi că putem să atragem cât mai mulţi bani din Fondul European pentru Investiţii Strategice (FEIS)?
Ana Birchall: Consider că putem face acest lucru printr-o prioritizare a proiectelor. Mai întâi este nevoie să stabilim domeniile-cheie către care trebuie direcţionate finanţările, astfel încât decalajele economice să fie diminuate, iar Uniunea Europeană (UE) să reintre pe un trend de creştere, după recesiunea economică.
În prezent, înregistrăm deja performanţe notabile în ceea ce înseamnă gradul de absorbţie al fondurilor europene (53,12% în martie 2015) şi avem instrumentele pentru a putea valorifica în avantajul nostru componenta investiţională pe care o presupune Planul Juncker.
Principala noutate a Planului este, de fapt, noua paradigmă privind abordarea investiţiilor, conform căreia fondurile publice nu vor mai fi folosite pentru investiţii în active fizice, ci preponderent pentru investiţii în active financiare, astfel ca, prin diverse instrumente financiare, să stimuleze finanţarea privată a proiectelor de investiţii.
Reporter: Sunt sau nu avantajate statele dezvoltate de acest Plan?
Ana Birchall: Discuţia este complicată. Ţările dezvoltate ale UE susţin că nu sunt avantajate. Noi credem că procesul de selecţie a proiectelor de investiţii trebuie gestionat cu mare atenţie, astfel încât componenta tehnică a Planului Juncker să nu favorizeze proiectele propuse de economii mai puternice, cu experienţă mai mare, în realizarea documentaţiei tehnice a proiectelor. Componenta de asistenţă tehnică trebuie să compenseze această asimetrie pentru a oferi posibilitatea accesului la asistenţă statelor membre cu expertiză redusă în promovarea de astfel de proiecte şi cu pieţe financiare mai puţin mature.
În final, fundamental este ca selectarea proiectelor în cadrul Planului Juncker să fie echitabilă. Integrarea armonioasă a tuturor statelor, comunităţilor şi cetăţenilor Uniunii Europene trebuie să urmărească în mod obligatoriu reducerea decalajelor de dezvoltare dintre diferite regiuni ale continentului. Avem nevoie de intensificarea eforturilor de a reduce atât decalajele între vechile şi noile state membre, cât şi decalajele existente între regiunile şi comunităţile în interiorul fiecărui stat.
Reporter: Ţara noastră a trimis 200 de proiecte, unele strategice şi altele doar cu rezonanţă locală. Lista mai poate fi schimbată?
Ana Birchall: De principiu, există posibilitatea să fie amendată sau actualizată lista de proiecte deja propusă. Lista iniţială a fost trimisă şi sub presiunea unui interval scurt de timp pe care instituţiile statului l-au avut la dispoziţie pentru a se pune de acord şi pentru a acomoda acele proiecte, care sunt cu adevărat prioritare. Vă asigur, însă, că cele deja trimise acoperă în mare măsură domeniile strategice de dezvoltare - infrastructură, energie, educaţie.
Reporter: Ce tip de proiecte strategice credeţi că trebuie să propunem ca să beneficiem de facilitaţile FEIS?
Ana Birchall: Cred că esenţial este ca Planul Juncker să stimuleze economia reală, pentru o dezvoltare durabilă şi sustenabilă. Astfel, domenii precum infrastructura strategică, sectorul digital, sectorul energetic, infrastructura de transport din centrele industriale, educaţia, stimularea ocupării forţei de muncă sunt prioritare. Totodată, este salutară şi abordarea Comisiei Europene de a fi luate în considerare şi proiectele care nu sunt de mare anvergură, dar sunt de importanţă deosebită.
Reporter: Cum pot fi finanţate IMM-urile în cadrul mecanismelor FEIS?
Ana Birchall: Planul porneşte de la premisa că motivul pentru nivelul constant scăzut al investiţiilor este încrederea insuficientă a investitorilor. Cauzele acestei incertitudini sunt aşteptările reduse în privinţa cererii viitoare de produse şi servicii, fragmentarea pieţelor financiare şi lipsa capacităţii suficiente de asumare a riscurilor. Planul propune ca banii publici deja existenţi (fără împrumuturi noi) să fie utilizaţi pentru consolidarea capacităţii de asumare a riscurilor, în vederea relansării investiţiilor private. Planul îşi va asuma, aşadar, o funcţie de preluare a riscurilor pentru a-i încuraja pe promotori să iniţieze investiţii şi pe finanţatorii privaţi să se implice. Deci, Planul Juncker are în prim-plan mediul privat şi IMM-urile.
Reporter: Sunt sau nu băncile autohtone pregătite să finanţeze proiecte private în cadrul acestui plan?
Ana Birchall: Cred că cele mai potrivite să răspundă sunt băncile. Totuşi, avem un sistem bancar solid. care a fost lipsit de convulsii, în comparaţie cu bănci importante din alte state UE. care, pe fondul recesiunii economice, au întâmpinat mari dificultăţi.
Cred că poziţionarea corectă a băncilor ar fi aceea în care ar privi Planul Juncker drept o oportunitate de a-şi consolida poziţiile pe piaţă şi de a ajuta economia. Iar în acest context, componenta de creditare joacă un rol deosebit de important.
Reporter: Vă mulţumesc!
Comisia pentru Afaceri Europene a fost sesizată pentru examinarea în fond a Comunicării Comisiei Europene - Un Plan de investiţii pentru Europa COM (2014) 903, împreună cu alte şapte comisii permanente. În Plenul Camerei Deputaţilor de la începutul lunii aprilie, când a fost dezbătută această comunicare, Ana Birchall a declarat: "Comisia a constatat că noul plan de investiţii se concentrează exclusiv spre sprijinirea ofertei, cea mai importantă axă fiind reformele structurale îndreptate spre înlăturarea obstacolelor de reglementare din calea investiţiilor private, absorbţia riscurilor, în principal prin asigurarea garanţiilor din bani publici, cu scopul de a mobiliza finanţări private, Comisia pentru afaceri europene consideră că noul pilon - investiţiile - din cadrul noului mixt de politici este binevenit, dar rămâne încă fragil comparativ cu solidaritatea celorlalţi doi piloni, consolidarea fiscală şi reformele structurale"
Domnia sa a spus că fragilitatea pilonului investiţii este cauzată în principal de volumul insuficient de investiţii preconizat pentru a compensa decalajul existent faţă de tendinţa normală; ambiguitatea interpretării şi dificultatea de punere efectiv, în aplicare a principiului adiţionalităţii, conform căruia trebuie mobilizate investiţii care altfel nu s-ar fi întâmplat şi utilizarea unui instrument financiar structurat pentru a obţine un efect de levier mare, care implică riscuri majore.
Domnia sa a subliniat că rezerva de proiecte atât din punct de vedere al liniilor directoare pentru selectarea proiectelor de investiţii, cât şi pentru aspectele tehnico-financiare ale selecţiei, sprijină, în principiu, ideea unei schimbări majore asupra modelului de creditare, de la sistemul bancar către pieţele de capital prin instrumente financiare inovatoare, dar care nu poate reprezenta un substitut pentru investiţiile publice. Deputatul, care prezidează Comisia de Afaceri Europene, a subliniat nevoia de a se ţine seama de particularităţile economico-financiare ale statelor membre, gradul de maturitate al pieţelor financiare, experienţa limitată a unor state membre de a utiliza instrumente financiare complexe, obstacolele specifice, precum şi poziţia fiscală a statelor respective, în cadrul acestui Plan de Investiţii.
