FONDURI EUROPENE: CONFERINŢA BURSA "ABSORBŢIA FINANŢĂRILOR EUROPENE - ŞANSĂ DE MODERNIZARE PENTRU ROMÂNIA"Oficialii: "Cofinanţarea - principala problemă în accesarea fondurilor europene"

Cofinanţarea a reprezentat principala problemă în accesarea fondurilor europene în exerciţiul 2007-2013, potrivit ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, care a subliniat că este esenţial pentru ţara noastră să se concentreze pe rezolvarea acestei probleme.

Prezent la cea de-a VIII-a ediţie a Conferinţei Bursa "Absorbţia Finanţărilor Europene - Şansă de modernizare pentru România", ministrul de resort a precizat: "Trebuie să ne concentrăm pe ceea ce era de făcut, în privinţa absorbţiei de fonduri europene, încă din exerciţiul 2007-2013. Ţara noastră a dezangajat aproape un miliard de euro, la care se adaugă multe sute de milioane de euro - corecţii şi penalizări. Deşi am avut o rată de absorbţie bună, nu pot să mă declar mulţumit de felul în care au evoluat lucrurile. Avem de făcut tot ce putem pentru ca lucrurile să evolueze mai bine pe partea de absorbţie. Mi-am propus simplificarea cât mai mult a procedurilor de accesare".

Ministrul Agriculturii a menţionat că Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a făcut o mare greşeală prin faptul că a fost "prea clementă" cu beneficiarii de fonduri, iar anul trecut au fost anulate proiecte de 800 de milioane de euro, în condiţiile în care aceştia nu au avut bani de cofinanţare.

Achim Irimescu a mai declarat că, potrivit reglementărilor europene, începând cu 2020 nu se vor mai putea face plăţi directe fără cadastru.

"În prezent, din cele 15 milioane de hectare de terenuri agricole, doar trei milioane în extravilan sunt cadastrate, deci situaţia este dezastruoasă", a subliniat ministrul.

Achim Irimescu, MADR: "Legea privind achiziţiile de terenuri agricole nu va putea fi adoptată până în septembrie"

Legea privind achiziţiile de terenuri agricole nu va putea fi adoptată până în septembrie, însă va fi timp să fie dezbătută "pe îndelete" până la reluarea activităţii în Parlament, potrivit lui Achim Irimescu. Domnia sa a spus: "Legea este aproape finalizată în minister, iar săptămâna viitoare o să-i invităm pe producători, pentru că este cel mai bine să ne consultăm cu ei, să vedem ce sugestii şi cerinţe au, şi în final să o scriem în aşa fel încât să evităm orice problemă. Cred că într-un dialog cu fermierii şi cu Comisia Europeană vom fi în măsură să adoptăm o lege care să permită ceea ce ne dorim cu toţii".

Oficialul spune că România poate introduce în lege anumite limitări în privinţa achiziţiei de terenuri numai dacă are nişte obiective clare de atins, iar în acest sens legea din Franţa poate fi luată ca model.

"Cred că România are nişte obiective clare de atins, dacă ne gândim că este nevoie să comasăm terenurile, pentru că avem o situaţie extrem de delicată, circa 3,8 milioane ferme, şi discutăm de 14 milioane de hectare de terenuri agricole în România, din care 9,3 milioane hectare arabile", a explicat şeful MADR.

Gabriel Friptu, Ministerul Dezvoltării: "În noul program vom discuta de elemente calitative"

Abordarea în cadrul noul program bugetar va fi diferită faţă de cea din perioada 2007-2013, ne-a spus Gabriel Friptu, Director General, Direcţia Generală Programe Europene, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

Domnia sa ne-a declarat: "În general, lumea discută de gradul de absorbţie. Probabil că în noul program vom discuta de elemente calitative, pentru că ne interesează mai mult impactul decât să absorbim toţi banii. Circa toate programele sunt construite pe orientarea către rezultat, către impact. Veţi observa o concentrare mai mare a fondurilor pe anumite subiecte de interes şi veţi găsi o abordare integrată, care, din păcate, în 2007-2013, a lipsit, cu cele două componente - o abordare integrată între programe (de exemplu între POR şi capitalul uman) şi o abordare integrată la nivelul proiectelor propuse de beneficiari".

În 2007-2013 toată lumea s-a uitat la capacitatea administrativă a sistemului de management şi control, apreciază domnul Friptu, menţionând: "Lumea uită că cel care cheltuie este beneficiarul". În acest context, în perioada următoare vom observa o orientare mai clară către sprijinul pentru beneficiar, pentru ca acesta din urmă să-şi asigure acea capacitate administrativă "din care derivă probabil marile semne de întrebare sau semne negative din 2007-2013: achiziţii publice, calitatea documentaţiilor şi acţiunea proactivă în perioada de implementare".

Bugetul 2014-2020 se întinde, de fapt, din 2015 - anul în care au fost realocaţi banii din 2014 - până în 2023 - când se va închide alocarea fondurilor, ne-a explicat domnul Friptu.

Referitor la stadiul depunerii proiectetlor pe noul buget european, domnia sa ne-a precizat: "Au început să fie lansate ghiduri. Până acum, POR are circa 31% din buget deja lansat pentru depunere de proiecte. Sunt solicitări, pentru că această perioadă de pregătire a ghidurilor ne-a oferit şi ocazia unei legături mai strânse cu economia reală. Consultările au fost destul de ample - numai pe zona de microîntreprinderi am primit peste 1000 de comentarii şi solicitări de clarificări -, iar forma ghidului actual este mult mai clară şi mai simplu de urmărit pentru beneficiar, comparativ cu forma iniţială.

Până la finalul anului, POR îşi propune să lanseze cel puţin 60% din buget, astfel încât să începem să semnăm şi contracte de finanţare".

Gabriel Friptu a mai menţionat, ieri, că există o schemă de finanţare adresată incubatoarelor de afaceri, până la finalul anului în curs urmând să fie lansat ghidul de sprijin.

În perioada 2007-2013 au fost depuse foarte multe proiecte, problema nefiind că beneficiarul român nu ştie să facă proiecte, ci cât de bine reuşesc autorităţile să lucreze cu beneficiarii ca să şi cheltuie banii, ne-a mai spus domnul Friptu, precizând că este foarte greu să fie făcută o prioritizare a nevoilor pe POR, pentru că aceste nevoi sunt mult mai mari decât poate programul să finanţeze.

Ilie Dan Barna, Ministerul Fondurilor Europene: "Simplificarea procedurilor a devenit o himeră"

Mecanismul absorbţiei fondurilor europene a devenit din ce în ce mai stufos de la un interval de finanţare la altul, context în care simplificarea procedurilor prin care pot fi atrase aceste fonduri a devenit "o himeră, un slogan frumos", a declarat Ilie Dan Barna, secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene (MFE).

"Fiecare nou interval de finanţare a venit dinspre Comisia Europeană cu proceduri birocratice mult mai complexe şi mai consistente", a punctat secretarul de stat, adăugând că, în ultimele şapte luni, în ţara noastră au intrat 1,9 miliarde de euro din ceea ce înseamnă rambursări pe intervalul 2007-2013. Până la finalul anului, vor mai veni alte 450 de milioane de euro din programul de resurse umane. Pentru cele şapte programe operaţionale din exerciţiul 2007-2013 au fost transmise Comisiei Europene spre rambursare, până la 22 iunie anul acesta, declaraţii de cheltuieli în valoare de 13,6 miliarde de euro, ceea ce înseamnă o absorbţie curentă de 71,34%.

Domnul Barna a mai subliniat că miza absorbţiei fondurilor europene, aşa cum a fost dezbătută în această perioadă este irelevantă, deoarece majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene nu au reuşit o performanţă diferită de cea a României. În opinia domniei sale, miza fundamentală pentru ţara noastră este, în acest moment, îmbunătăţirea mecanismului desemnării şi lansarea de noi ghiduri de finanţare, care au devenit, alături de închiderea intervalului de finanţare 2007-2013, priorităţi la nivelul conducerii MFE.

Claudia Ionescu, ADRBI: "Gradul de absorbţie pentru Regiunea Bucureşti-Ilfov este de 73%"

Gradul de absorbţie a fondurilor europene pentru Regiunea Bucureşti-Ilfov este, până în prezent, de 73%, a declarat Claudia Ionescu, şef al Departamentului Promovare Regională şi Investiţii din cadrul Agenţiei de Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov (ADRBI).

Doamna Ionescu a explicat că Programul Operaţional Regional Regio sprijină şi promovează dezvoltarea locală durabilă, atât din punct de vedere economic, cât şi social, în regiunile ţării noastre, prin îmbunătăţirea condiţiilor de infrastructură şi a mediului de afaceri, care susţin creşterea economică în vederea reducerii disparităţilor de dezvoltare economică şi socială dintre regiunile mai dezvoltate şi cele mai puţin dezvoltate.

Axele prioritare Regio pentru perioada 2007-2013 au fost reprezentate de dezvoltarea proiectelor integrate, precum şi de dezvoltarea infrastructurii fizice, sociale, de afaceri şi de turism. Potrivit doamnei Ionescu, în perioada 2007-2015, au fost trimise peste 18.000 de solicitări de informaţii privind fondurile europene pe site-ul Agenţiei, iar numărul seminariilor, întâlnirilor şi conferinţelor de prezentare a programului a depăşit 12.000. Pe cele cinci axe prioritare, valoarea totală plătită de AMPOR, până la 1 iunie 2016, este de 1,17 miliarde de lei.

Principalele dificultăţi în implementarea proiectelor au fost legate de organizarea licitaţiilor publice, de obţinerea creditelor pentru finanţarea activităţilor, precum şi de lipsa de experienţă a consultanţilor sau a echipelor de management, a arătat doamna Ionescu.

Şefa Departamentului Promovare Regională şi Investiţii din cadrul ADRBI a concluzionat: "Cooperarea instituţională între toţi actorii implicaţi în dezvoltarea regională şi locală va conduce la creşterea gradului de absorbţie pentru perioada 2014-2020".