Fonduri europene: Contractarea fondurilor POR înaintează cu paşi repezi
În jur de 700 contracte de finanţare au fost semnate în primele nouă luni ale anului curent prin Programul Operaţional Regional (POR), solicitând o finanţare nerambursabilă de aproape 500 milioane de euro. Astfel, până la începutul lunii octombrie fuseseră semnate contracte de finanţare cu beneficiarii pentru 90% din alocarea programului (de 4,1 miliarde euro).
Plăţile efectuate către beneficiari însumau în luna septembrie 32,6% din alocare, în timp ce rambursările efective de la Comisia Europeană (gradul de absorbţie) era de 21,1% din valoarea programului, a precizat Laurenţiu Caprian, şeful serviciului "Autoritatea de management pentru Programul Operaţional Regional", din cadrul Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului.
Pentru a evita riscul de dezangajare a unor fonduri europene, au fost aprobate supracontractări de 120% pe toate axele POR, mai puţin axa 2.1 pentru drumuri judeţene (130%). "POR nu are risc de dezangajare în acest moment", a afirmat domnul Caprian.
Anul acesta, cel mai spectaculos salt în contractare l-a avut Axa 1 - Planuri integrate de dezvoltare urbană, de la 58,3% la sfârşitul lui 2011, la 77% în septembrie 2012.
Un alt salt important în contractare a fost înregistrat pe domeniul 3.1 - "Reabilitarea infrastructurii serviciilor sociale", respectiv de la 79,2% la 98,2% în intervalul amintit.
În prezent nu sunt probleme de contractare pe POR, toate axele depăşind pragul de 75%, subliniază reprezentantul MDRT.
Programe pilot pentru reabilitare termică
Suplimentar direcţiilor de investiţii POR de până acum, MDRT are în curs de lansare schema de finanţare pentru creşterea eficienţei energetice a clădirilor rezidenţiale, cu finanţare prin fonduri europene. Bugetul total va fi de 300 milioane euro, din care 182,4 milioane euro finanţare nerambursabilă. De asemenea, Ministerul avea în curs de elaborare pentru anul 2013 şi schema de reabilitare termică (cu fonduri europene) pentru spitale şi şcoli. Acestea două reprezintă proiecte-pilot, prin urmare, în baza rezultatelor obţinute, pot fi solicitate mai multe fonduri în această direcţie de la Uniunea Europeană în următoarea perioadă de programare (2014-2020), explică Laurenţiu Caprian.
Contestaţiile duc la prelungirea duratei de implementare
Peste 200 de proiecte POR au fost deja finalizate la nivel naţional, până la sfârşitul lunii august, majoritatea pe segmentul de microîntreprinderi, investiţii care adesea prezintă o durată de implementare redusă. În prezent, sunt spre finalizare şi proiecte mai mari, de infrastructură, respectiv cele care au reuşit să depăşească problema achiziţiilor publice.
Pe de altă parte, au fost şi peste 800 de contracte de finanţare reziliate la nivel naţional. În jur de 75% au fost, de asemenea, pe microîntreprinderi. Ca valoare, deţin o pondere foarte mică în alocarea POR, având în vedere că aproape 90% din fonduri au ca beneficiari autorităţile publice locale. Principalul motiv pentru reziliere este lipsa banilor la beneficiar pentru asigurarea prefinanţării, deoarece la început beneficiarul trebuie să suporte cheltuielile, iar ulterior i se decontează, precizează domnul Caprian.
Una dintre principalele probleme în derularea programului se referă la achiziţiile publice. Datorită numeroaselor contestaţii, adesea beneficiarii nu mai reuşesc să rămână în graficul prevăzut în contractul de finanţare. Deoarece este o problemă independentă de voinţa beneficiarului, pot fi aprobate prelungiri ale contractului de finanţare, explică reprezentantul serviciului AM POR.
De asemenea, s-a evidenţiat şi o problemă în privinţa trecerii proiectelor de pe lista de rezervă spre finanţare. În multe cazuri beneficiarii întâmpină dificultăţi în finanţarea elaborării proiectului tehnic.
Proiecte de 40 milioane euro în curs de contractare în Bucureşti-Ilfov
În regiunea Bucureşti-Ilfov contractarea a început cu un decalaj de 4-8 luni faţă de celelalte regiuni. În prezent, rata de contractare se apropie de media naţională, iar până la sfârşitul anului curent ar putea fi contractate toate fondurile alocate, a declarat Dan Nicula, director general al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov (ADRBI).
La nivelul regiunii fuseseră contractate, până la sfârşitul lunii septembrie, proiecte solicitând în jur de 260 milioane de euro, din alocarea totală de 360 milioane euro. De asemenea, erau în diverse etape de verificare şi avizare contracte care solicită cumulat o finanţare de aproximativ 40 milioane euro, cele mai multe pe domeniul "Planuri integrate de dezvoltare urbană (PIDU)".
Peste 60% din contracte sunt prelungite datorită problemei achiziţiilor publice
Situaţia plăţilor în regiunea Bucureşti - Ilfov s-a situat sub media naţională de 21%. Aceasta în principal din cauza faptului că o mare parte din proiecte întâmpină probleme în derularea procedurilor de achiziţie publică. În numeroase cazuri începerea lucrărilor a fost amânată datorită prelungirii sau chiar anulării procedurilor de atribuire. În aceste cazuri, după o analiză care să demonstreze că există un motiv întemeiat pentru întârziere, ADRBI întocmeşte un act adiţional de prelungire cu beneficiarul finanţării. În fapt, peste 60% din contractele de lucrări finanţate prin POR la nivelul regiunii Bucureşti-Ilfov au suferit din această cauză şi au necesitat acte adiţionale de prelungire. Deoarece beneficiarii au început lucrările mai târziu, au solicitat şi decontarea mai târziu, de unde şi absorbţia mai redusă a fondurilor europene în regiune, argumentează domnul Nicula.
În ceea ce priveşte mobilizarea resurselor financiare şi decontarea, nu au existat probleme pe zona publică, însă nu acelaşi lucru se poate spune şi despre segmentul microîntreprinderilor, care nu au reuşit să atragă creditele bancare necesare. Aceasta deoarece băncile cer garanţii de care solicitanţii nu dispun.
Din toamna anului trecut s-a produs şi o modificare în privinţa procedurii de verificare a achiziţiilor publice, în sensul în care ANRMAP verifică documentaţia aferentă fiecărei proceduri de achiziţie în parte. Prelungirea acestui proces a dus la apariţia unui grad mare de încărcare la începutul anului curent, dar care a fost depăşit. Pe de altă parte, au fost introduse şi unele modificări legislative, iar autorităţile contractante nu au dispus de timpul necesar ca să-şi reintre în timp. Din cauza unor neconcordanţe, ANRMAP a respins dosare de achiziţie în prima parte a anului.
Totuşi, o parte din problemele semnalate anul trecut au fost remediate. Astfel, dacă în 2011 s-a produs o întârziere în procedura de verificare a proiectelor la nivelul ADRBI, în acest an a fost suplimentat numărul de angajaţi, astfel încât în prezent nu mai există astfel de întârzieri, dă asigurări domnul Nicula.
Cel mai mare proiect POR pentru infrastructură urmează să fie demarat
Spre finele lunii octombrie a fost semnat contractul de finanţare cu Primăria Municipiului Bucureşti pentru realizarea unui pasaj subteran la Piaţa Sudului. Valoarea totală a proiectului este de 127,4 milioane de lei, din care finanţarea nerambursabilă reprezintă 96,4 milioane lei. Acesta reprezintă de altfel şi cel mai mare proiect de infrastructură derulat prin POR la nivelul Regiunii Bucureşti - Ilfov. Durata estimată a lucrărilor este de 26 de luni.
Pe Axa 2 privind reabilitarea şi modernizarea drumurilor judeţene, exista la sfârşitul lunii septembrie un stoc excedentar de proiecte aflate în rezervă, aprobate la faza de studiu de fezabilitate. În condiţiile în care s-ar mobiliza sume din economii realizate la alte proiecte sau dacă ar fi alocate fonduri suplimentare, în maxim 6 luni ar putea fi semnate noi contracte, precizează domnul Nicula.
Pe Axele 3 - Îmbunătăţirea infrastructurii sociale şi 4 - Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, contractarea fondurilor europene era de aproape 100% la sfârşitul lunii septembrie.
Pe Axa 5 - Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, până la finele acestui an valoarea contractată va depăşi 100% din alocare. Dezvoltarea proiectelor de către beneficiari a durat mai mult în principal din cauza cerinţei de demonstrare a proprietăţii asupra imobilelor, soluţionarea proceselor de retrocedare etc. Cu toate acestea, pe Axa 5 toate proiectele contractate vor fi cel mai probabil finalizate în anul 2015.
Unul dintre proiectele depuse pe această axă, vizând reabilitarea monumentului Vila Minovici din Bucureşti, era suspendat la sfârşitul lunii septembrie, până la clarificarea situaţiei juridice a imobilului. Până atunci, Primăria Capitalei va putea finanţa derularea lucrărilor din surse proprii, urmând să îi fie decontate cheltuielile ulterior.
Semnarea contractului de finanţare pentru cel mai mare proiect pe infrastructură turistică urma să aibă loc până la sfârşitul anului în curs. Proiectul presupune reabilitarea şi introducerea în circuitul turistic a Palatului Patriarhiei din Bucureşti. Proiectul se afla la sfârşitul lunii septembrie în precontractare.
ADRBI se pregăteşte pentru bugetul 2014-2020
În privinţa alocărilor financiare în următoarea perioadă de programare a Uniunii Europene (2014 - 2020), poziţia României este în pregătire, a precizat domnul Caprian.
Pentru a fundamenta propunerile Regiunii Bucureşti - Ilfov pentru următorul buget al UE, ADRBI a finalizat analiza socio - economică a regiunii bazată pe date statistice. În următoarele câteva luni vor fi efectuate consultări cu autorităţilor locale vis a vis de problemele specifice fiecărei localităţi în parte. În urma acestei etape va rezulta un plan de dezvoltare pentru regiune, care va avea în vedere nu doar fondurile europene, ci toate posibilităţile de finanţare, incluzâd bugetele locale, investiţiile private mari. "Noi încercăm acum să definim cele mai bune acţiuni care să ducă la atingerea unor obiective de dezvoltare", explică directorul general ADRBI.
Deoarece Bucureşti - Ilfov este cea mai bogată regiune a ţării, cu un PIB peste media europeană, alocarea în următoarea perioadă de programare ar putea fi mai mică faţă de regiunile mai puţin dezvoltate. De asemenea, obiectivele care pot fi finanţate vor fi diferite. Astfel, 80% din fonduri trebuie orientate spre priorităţi precum eficienţa energetică, zona de cercetare-dezvoltare, sprijinirea mediului de afaceri, respectiv tehnologia informaţiei şi comunicării, precizează Dan Nicula.
