Faptul că nu au un cuvânt de spus în cadrul licitaţiilor pentru desemnarea constructorilor în cadrul programului de reabilitare termică nemulţumeşte profund asociaţiile de proprietari.
"Chiar dacă reabilitarea se face gratuit, dacă tot se umblă la proprietatea lor, atunci membrii asociaţiei ar trebui să aibă drept de veto", a susţinut Mihai Mereuţă, preşedintele Ligii Asociaţiilor de Proprietari Habitat, în cadrul unei conferinţe de presă a Ligii.
De asemenea, domnul Mereuţă consideră că se impune supravegherea atentă a lucrărilor deoarece există riscul ca, în absenţa acesteia, anvelopa termică să se deterioreze rapid, fapt ce ar reprezenta "o gravă lovitură de imagine" pentru program. Ori, sunt şi multe primării care transmit către asociaţii notificări doar referitoare la costurile totale ale lucrărilor, fără nici un fel de detalii.
Domnul Mereuţă susţine că în program ar fi trebuit incluse şi repartitoare pentru ca proprietarii să poată controla consumul de energie termică după efectuarea reabilitării. Grav este însuşi faptul că ordonanţa 18 din 2009 nu a fost transpusă în lege şi astfel există încă opţiunea de a fi anulată, atrage atenţia domnul Mereuţă.
Soluţia mansardării blocurilor pentru accelerarea procesului de reabilitare
Ovidiu Heler, preşedintele "Greenoble Foundation" propune extinderea demersului de reabilitare termică prin implicarea sectorului privat în paralel cu sectorul de stat. "În ritmul actual, reabilitarea celor 83.000 de blocuri din România ar dura în jur de 80 de ani", apreciază domnul Heler. Astfel, domnia sa consideră că blocurile ar putea fi împărţite în două categorii: blocurile care nu pot fi mansardate şi care să revină programului naţional de reabilitare, iar cele mansardabile să fie reabilitate individual.
În urma procesului de mansardare pot fi obţinute integral fondurile necesare reabilitării, apreciază sursa citată. De asemenea ar rezulta apartamente mai ieftine în mansardă, la care membrii asociaţiei ar trebui să aibă prioritate la achiziţie. În plus, asociaţiilor care au realizat deja lucrările pe cont propriu le-ar putea fi restituite în urma mansardării sumele cheltuite pe reabilitare, conchide domnul Haler.
Realocarea fondurilor s-a făcut în situaţiile în care s-a sesizat o întârziere a lucrărilor
Scopul acestui program este să fie redus consumul sub nivelul de 100 kwh/mp/an. Dacă se depăşeşte acest prag, atunci cel responsabil plăteşte, atrage atenţia doamna Gina Petrescu, şef serviciu reabilitare termică din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi locuinţei.
Primăriile sunt răspunzătoare de lista de blocuri care intră în reabilitare. De asemenea, ele trebuie să asigure informarea cetăţeanului în privinţa costurilor, însă nu pot să-i dea o copie după proiectul tehnic sau audit. Acestea sunt plătite de primărie şi nu pot fi utilizate decât în scopul menţionat. După încheierea procesului de reabilitare, toată documentaţia va fi inclusă în cartea tehnică a imobilului.
Realocarea fondurilor de la o primărie la alta s-a făcut în situaţiile în care s-a sesizat o întârziere a lucrărilor, explică doamna Petrescu.
Reabilitarea termică trebuie să rămână prioritară pentru Guvern
"Reabilitare termică trebuie să rămână unul dintre cele mai importante programe ale Guvernului", consideră doamna Adriana Iftime, directorul general al Patronatului Societăţilor din Construcţii.
Programul a avut dificultăţi şi pentru că "s-a anunţat un preţ al reabilitării pe apartament. Lumea a înregistrat acel preţ şi la acela se aştepta". Costurile pot să pară mari, dar mulţi proprietari nu ţin seama că pe lângă costul materialelor pentru anvelopare, se adaugă o serie de costuri suplimentare, explică doamna Iftime.
Alte dificultăţi au apărut în derularea licitaţiilor. Astfel, s-au prezentat "constructori impostori", care vin cu un preţ total nerealist, chiar şi cu 50% mai puţin decât ceilalţi competitori. Pe de altă parte, multe firme mari care au câştigat licitaţiile au subcontractat lucrările altor firme mai mici, care nu dispuneau de capacitatea necesară pentru efectuarea lucrărilor, completează doamna Iftime.
În privinţa asigurării calităţii lucrărilor, din caietele de sarcini trebuie eliminate prevederile care induc în eroare sau care favorizează un anumit producător sau constructor. De asemenea, chiar dacă dirigintele de şantier este responsabil în faţa asociaţiei de proprietari pentru calitatea lucrării, el este plătit de primărie. Ar trebui să fie plătit atât de primărie cât şi de locatari, conchide doamna Iftime.
