Noul Coronavirus a muşcat din bugetul Primăriei Capitalei

Primăria Municipiului Bucureşti a alocat de mai multe ori, în ultimele două luni, une­le sume de bani în contextul pandemiei de Covid 19, în cadrul unor rectificări bugetare.

Prima rectificare a fost făcută la începutul lunii martie, când Municipalitatea a finanţat achiziţia a patru aparate pentru depistarea rapidă a coronavirusurilor, precum şi cumpă­rarea de echipamente de protecţie, reactivi şi produse de igienă sanitară.

Primarul general al Capitalei Gabriela Firea a menţionat, la data respectivă: "Colegii de la Direcţia Buget au centralizat toate solicitările de la spitalele din subordine, dar şi din partea IGSU, Ambulanţa Bucureşti - Ilfov, DSP Bucureşti şi de la Institulul Balş - care deservesc tot locuitori ai Capitalei şi, deci, este în interesul comun ca ele să aibă dotările necesare cât mai rapid şi să funcţioneze la parametri cât mai ridicaţi.

A reiesit un total de aproximativ 23 de milioane de lei, alocăm 7 milioane de lei într-o primă etapă - pentru achiziţiile de primă necesitate - urmând ca, pe măsură ce vedem evoluţia situaţiei, să putem reveni cu completări.

Sumele provin preponderent din bugetul propriu al Primăriei Capitalei (6,22 milioane lei) şi restul - din fondul de rezervă bugetară.

Banii se duc, în primul rând, pe cele patru aparate pentru depistarea rapidă a coronavirusurilor, solicitate de unităţile desemnate pentru operaţiunile de diagnosticare şi la unitatea suport, astfel:

- 2 aparate la Institutul de Boli Infecţioase "Matei Balş"

- 1 aparat la Spitalul de Boli Infecţioase şi Tropicale "Victor Babeş"

- 1 la Spitalul Colentina, unitate medicală suport

De asemenea, vor fi achiziţionate alte produse sau reactivi necesari funcţionării acestor aparate, materiale necesare pentru recoltarea şi transportul probelor biologice, trei tipuri de măşti, echipamente de protecţie, două categorii, botoşi de unică folosinţă. De asemenea, alte materiale sanitare pentru protecţia personalului medical, şi de igienizare".

Edilul Şef a mai explicat, atunci, că unul din aceste aparate va ajuta la rezolvarea foarte rapidă a testelor COVID-19: "este vorba despre un aparat foarte modern, care permite diagnosticarea într-un timp foarte scurt, inclusiv un sistem de extracţie automată de acizi nucleici. Se foloseşte în întreaga Europă, nu am avut până acum un astfel de aparat".

Pentru achiziţionarea altor echipa­mente specifice, Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a decis în data de 23 martie. Atunci a fost aprobată, într-o şedinţă extraordinară, demararea procedurilor de achiziţie a unui aparat de hemodiafiltrare destinat Spitalului Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale Dr. Victor Babeş.

Primarul General a menţionat: "Acest aparat va fi utilizat în tratamentul pacienţilor bolnavi de COVID-19 care dezvoltă complicaţii renale, întrucât suplineşte funcţia rinichilor. Deşi astfel de tehnologii există în clinicile private din Bucureşti, este nevoie ca şi un spital public să aibă un aparat de acest gen, destinat cazurilor urgente".

În 10 aprilie, la o lună de la prima rectificare bugetară făcută pentru achiziţionarea echipamentelor şi materialelor necesare pentru depistarea noului coronavirus şi pentru protecţia faţă de acesta, consilierii Capitalei au hotărât cumpărarea unor echipamente medicale de un înalt nivel tehnologic, esenţiale în lupta împotriva virusului SARS- CoV-2.

Gabriela Firea a menţionat, atunci: "Vom achiziţiona de urgenţă 25 de ventilatoare şi un ansamblu mobil Computer Tomograf (CT) dotat cu un modul de inteligenţă artificială capabil să depisteze cazurile de infectare cu noul coronavirus. Acest aparat ultraperformant este capabil să realizeze câteva sute de teste pe zi".

Sumele alocate pentru ansamblul mobil de CT, cu modul de inteligenţă artificială, s-au ridicat la 4,2 milioane lei, iar finanţarea pentru cele 25 de ventilatoare mecanice a fost de 4,875 milioane lei.

La finalul lunii aprilie, Primăria Capitalei a anunţat că, în 24 ale lunii, a fost semnat contractul de împrumut dintre Municipiul Bucureşti şi Banca Europeană pentru Recons­trucţie şi Dezvoltare, prin care Banca a acordat Capitalei o finanţare în sumă de 555 milioane lei, pe o perioadă de până la 3 ani, în vederea refinanţării datoriei publice locale provenite din emisiunea de obligaţiuni din 2015, scadentă anul acesta, parte a unui împrumut contractat în anul 2005.

"În contextul evenimentelor recente cauzate de criza COVID-19, situaţia de incertitudine, precum şi gradul accentuat de volatilitate şi instabilitate al pieţelor financiar-monetare a determinat Municipiul Bucureşti să renunţe la proiectul în desfăşurare a unei noi emisiuni de obligaţiuni şi să caute soluţii alternative de finanţare într-o piaţă în continuă schimbare de la o zi la alta", a arătat, atunci, instituţia.

Aceasta a specificat că, în aceste condiţii, BERD, cel mai mare investitor instituţional străin din România şi partener cu tradiţie al Municipiului Bucureşti, a anunţat un fond de urgenţă denumit "Pachetul Solidarităţii" şi a supus aprobării în regim de urgenţă o soluţie de finanţare pentru contracararea impactului financiar al pandemiei generate de coronavirus.

Municipiul Bucureşti îşi menţine în continuare angajamentul privind programul de obligaţiuni, având intenţia de a reveni pe pieţele de capital la momentul în care condiţiile de piaţă se vor stabiliza şi vor deveni avantajoase pentru Capitală.

Bugetul Capitalei: 518 milioane euro - pentru fluidizarea traficului şi combaterea poluării

Rectificările bugetare făcute în ultimele două luni, în contextul pandemiei de Covid 19, intervin peste bugetul stabilit de instituţie la începutul acestui an.

La acea vreme, priorităţile anului 2020 erau fluidizarea traficului şi combaterea poluării (pentru care au fost alocate 518 milioane euro), sănătatea (căreia îi fuseseră alocate, atunci, 100 de milioane de euro), consolidările de clădiri cu risc seis­mic (cu un buget alocat de 45 milioane euro), asistenţa socială (115 milioane euro) şi serviciile publice (223 milioane euro.

Din cele 518 milioane euro, 119 milioane erau destinate modernizării infrastructurii rutiere, 165,7 milioane euro au fost alocate achiziţiei de mijloace de transport în comun, în timp ce 63 de milioane au fost distribuiţi pentru protecţia mediului şi măsuri de combatere a poluării

La capitolul "Modernizarea infrastructurii rutiere", printre priorităţile Municipalităţii se numără realizarea Pasajului Doamna Ghica, contractul pentru proiectare şi execuţie fiind semnat din primăvara anului trecut. La începutul anului se executau lucrări de relocare/protejare a reţelelor edilitare. Bugetul alocat acestui proiect se ridică la aproximativ 15,8 milioane euro.

Alt proiect în topul listei de obiective principale pe care le are Primăria Municipiului Bucureşti este "Prelungirea Ghencea-Domneşti şi Supralărgirea Bd. Ghencea şi Str. Braşov şi Terminal tramvai 41". În acest caz, au fost finalizate lucrările de demolare pe tronsonul str. Braşov - Râul Doamnei şi vor începe lucrările de execuţie a infrastructurii rutiere şi, concomitent, relocarea reţelelor edilitare, bugetul alocat fiind de circa 10 milioane de euro.

"Pasajul Nicolae Grigorescu - Splai Dudescu", ale cărui lucrări sunt executate în proporţie de 95%, este un proiect pentru care au fost destinate în jur de 4,3 milioane euro, conform bugetului Municipalităţii.

Pentru "Continuarea lucrărilor de modernizare şi consolidare la Pasajul denivelat Podul Grant" - sensul de mers dinspre Turda-Crângaşi -, Primăria Generală a cordat 4,4 milioane de euro.

Printre obiectivele prioritare ale Primăriei Capitalei se mai regăseşte, în bugetul aprobat la începutul anului, ralizarea părcării de tip park&ride la intersecţia Pantelimon-Vergului. Acesta prevede realizarea unui nod intermodal care cuprinde o buclă întoarcere tramvai, peroane, sală aşteptare, zonă food, zonă maxi taxi, culoar până la viitoarea staţie de metrou şi pasaj pietonal care va înlocui trecerile de pietoni. Parcarea ar urma să fie finalizată în vara acestui an şi este prevăzută cu 420 de locuri. Suma alocată de la bugetul general pentru realizarea investiţiei se ridică la 17,5 milioane euro.

Alte proiecte de investiţii la nivelul Capitalei sunt:

- Reabilitarea sistemului rutier şi liniilor de tramvai pe Bd. Aerogării;

- Demararea procedurilor pentru atribuirea contractelor de reabilitare pentru Pod Fundeni, Pod Opera şi Pasaj Unirii;

- Modernizarea liniei de tramvaie Bd. Vasile Milea;

- Reabilitarea şi reparaţiile sistemului rutier;

- Modernizarea instalaţiilor de semaforizare şi integrare în BTMS;

- Întreţinerea instalaţiilor pentru semaforizare (service şi reparaţii);

- Lucrări de semnalizare rutieră.

Municipalitatea intenţionează să achiziţioneze 130 de autobuze hibrid, până în luna noiembrie a aces­tui an, alocând, în acest sens, 11 milioane de euro. Alte 53,3 milioane euro sunta locate achiziţiei unui număr de 100 de troleibuze, în timp ce13,6 milioane euro sunt destinaţi cumpărării a 100 de autobuze electrice. Primăria mai vrea să mai cumpere100 de tramvaie (46,8 milioane euro) şi 400 de autobuze EURO 6 (53 milioane euro).

Municipalitatea vrea să reabiliteze peste 200 de imobile aflate în clasa I de risc seismic

Primăria Capitalei are incluse în programul de consolidari peste 200 de imobile, ceea ce înseamnă peste jumătate din cele 349 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic şi, până la sfârşitul anului 2020, se va interveni la toate aces­te clădiri.

"Vom expertiza tehnic aproximativ 150.000 de metri pătraţi de clădire, vor fi realizate proiecte tehnice pentru aproape 60.000 de metri pătraţi de faţade, lucrări de reparaţii curente în cazul a peste 30 de clădiri degradate.

De asemenea, vor fi continuate toate lucrările de consolidare aflate în execuţie, iar în cazul altor zece clădiri noi vor fi demarate lucrările", arată bugetul PMB.

Muncicipalitatea şi-a propus şi să reabiliteze sistemul de termoficare, prevăzând realizarea următoarelor lucrări:

- Modernizarea reţelelor termice;

- Achiziţia materialelor necesare lucrărilor de înlocuire a conductelor - reţele primare şi secundare;

- Continuarea unor obiective de investiţii deja începute - modernizare a reţelelor termice aferente unor puncte termice;

- Eficientizarea alimentării cu energie termică a consumatorilor racordaţi la centralele termice din Bucureştii Noi;

- Modernizarea centralelor termice Caporal Bălan şi Depou Ferentari. Pentru finanţarea acestor in­vestiţii, instituţia a bugetat 30 de milioane de euro.