"Nu este greu să iei credit, greu este să-l plăteşti"

Interviu cu Aurelia Cionga, preşedintele Raiffeisen Banca pentru Locuinţe

Preşedintele RBL: "Se observă interesul pentru unităţi locative noi"

Reporter: Cum a evoluat creditarea, în anii de criză, din perspectiva dumneavoastră?

Aurelia Cionga: Raiffeisen Banca pentru Locuinţe a oferit credite în toţi anii de criză. Ceea ce noi constantăm este că finanţările pe care le oferim prin credit depăşesc nivelurile de dinainte de criză. Cu toate acestea, la zece ani de existenţă, suntem în faza de început a creditării, pentru că avem un portofoliu relativ tânăr de produse.

Putem afirma, însă, că este incontestabil faptul că, de la un an la altul, vorbim de o creştere a creditării.

Din punctul nostru de vedere, putem vorbi despre o creştere a creditării. Însă, sunt şi unele portofolii de credite în scădere sau stabile, în piaţă. Trebuie să avem în vedere că acest lucru cuprinde şi componenta de curăţare a bilanţurilor băncilor de creditele neperformante. De aceea, un lucru pe care noi îl considerăm avantajos, atât pentru client, cât şi pentru bancă, este că faza de economisire (n.r. prima parte a asistemului de economisire-creditare, practicat de RBL) ne permite să avem o înţelegere a comportamentului financiar al clientului. Astfel, noi avem avantajul că putem finanţa clienţi care ar fi mai greu de finanţat de către o altă bancă, pentru că ea nu ar avea această istorie a consumatorului, fapt care ne permite să avem o mai mare securitate atunci când oferim credite.

Reporter: Care este gradul de credite nepreformante la RBL?

Aurelia Cionga: Portofoliul nostru de credite neperformante este foarte mic, de circa un procent, adică de zece ori mai mic decât media sistemului bancar şi de 20 de ori mai mic decât cel al unor bănci cu portofolii importante de credite neperformante.

Reporter: Care sunt perspectivele pieţei bancare?

Aurelia Cionga: Semnele sunt că ne îndreptăm către o nouă fază a ciclului economic. Cu ce viteză, este chestiunea pe care urmează să o vedem.

Reporter: Ce au învăţat consumatorii bancari de la criză?

Aurelia Cionga: Cred că perioada de criză le-a amintit oamenilor că este important să economisească. Şi aici trebuie să ai un comportament echilibrat, dar economisirea permite consumatorilor să aibă un capital, de la care putem vorbi de investiţie. Faptul că noi înregistrăm creşteri ale volumului de finanţări este legat şi de aspectul că oamenii au o anumită sumă din economii pe care o pot investi. Este important să ai această parte de economii, pentru că îţi dimensionezi corect creditul şi îţi rămân mai mulţi bani pentru consumul imediat. În fond, aceasta este etapa despre care probabil nu vorbim suficient de des. Un comportament echilibrat, într-un proiect locativ de exemplu, este atunci când am o componentă de creditare, dar ea este calibrată corect astfel încât să-mi pot permite realizarea unor cheltuieli care să-mi permită mie şi familiiei mele să ne desfăşurăm normal ciclul de viaţă.

Să merg pe un credit imobiliar pe 30 de ani pentru că este singura durată la care mă încadrez înseamnă să iau un credit pe care nu ar trebui să îl contractez, pentru că presupune un efort financiar mare şi riscuri pe care mi le asum.

Într-un anume fel, criza le-a reamintit oamenilor că o atitudine care să ducă la finanţări sustenabile este importantă. Dacă în 2007-2008 te aflai într-o agenţie bancară, fiecare client întreba cât de mare este creditul pe care-l poate lua ziua următoare. Mie mi se pare că unul dintre lucrurile pozitive ale crizei este conştientizarea faptului că nu este greu să iei credit, greu este să-l plăteşti.

Şi băncile, între timp, au învăţat că este nevoie să-l sprijine pe client în această calibrare, dar nu este uşor. Cea mai importantă întrebare la care banca trebuie să te ajute să cauţi un răspuns este «cât de mare poate fi creditul pe care să-l poţi plăti fără să-ţi asumi riscuri care să te pună pe tine sau pe familia ta în pericol?».

Reporter: Cât de des băncile au adresat această întrebare clienţilor?

Aurelia Cionga: Poate ar trebui să ne întrebăm mai degrabă "cât de dispus era clientul să asculte acest lucru"?

Sigur, este incontestabil că nu în fiecare zi băncile vorbesc despre rolul lor în crearea educaţiei financiare a cetăţeanului. Acest rol trebuie să crească şi trebuie să ni-l asumăm. Pentru o bancă, este important clientul căruia i-a dat un credit pe care acesta îl poate plăti şi care îl poate ajuta să crească astfel încât să vină să mai ia un alt credit sau să acceseze alte produse financiare.

Indiferent de care este momentul în care băncile au început să-i spună clientului că important nu este creditul cel mai mare pe care îl poate lua, ci creditul pe care îl poate plăti fără să se supună unor riscuri nejustificate, cred că astăzi ceea ce este incontestabil este că băncile realizează că au o misiune în această direcţie. Băncile au un rol pe care cred că trebuie să şi-l asume, indiferent că paşii pot fi mici. Este o direcţie în care probabil că vom vedea evolţii în perioada următoare.

Reporter: Care sunt avantajele produselor promovate de RBL?

Aurelia Cionga: O bancă pentru locuinţe este o instituţie de credit care promovează sistemul de economisire-creditare, destinat domeniului locativ, cu precădere pentru persoane fizice. Un produs de economisire-creditare cuprinde două faze - o parte de economisire şi o parte de creditare. Clientul poate să-şi finanţeze un proiect fie din economii, fie din economii şi credit, fie poate porni relaţia cu banca şi să obţină finanţarea debutând cu faza de creditare.

Noi credem că cel mai avantajat este cel care porneşte cu faza de economisire şi atunci când îndeplineşte unele criterii comunicate de la începutul contractului accesează creditul.

Folosesc termenul de sustenabilitate pentru că este important să ne reamintim atunci când vrem un împrumut că cel mai bun credit nu este cel mai mare credit pe care-l putem lua mâine, ci este creditul pe care-l putem rambursa băncii fără să ne supunem unor eforturi şi riscuri mai mari decât cele rezonabile.

Sistemul de economisire-creditare şi contractul aferent reprezintă o formă simplă, sigură şi eficientă de finanţare pentru domeniul locativ. Simplitatea vine din faptul că efortul financiar pe care-l face cetăţeanul este acelaşi în faza de economisire şi în faza de creditare.

De exemplu, dacă am nevoie de 100.000 de lei, voi face un efort lunar de 700 de lei, atât în perioada în care economisesc, cât şi în perioada în care rambursez creditul, rata împrumutului nefiind mai mare sau mai mică decât suma pe care o plătesc în timpul perioadei de economisire. Vorbim despre produsul standard.

Cât priveşte siguranţa, aici sunt două elemente: produsul este în lei - deci nu există risc valutar (pentru că nu este deloc uşor să decelezi evoluţiile dintr-o altă piaţă şi să prevezi care va fi evoluţia acolo) - şi este cu rată fixă - prin urmare nu există riscul ca în câţiva ani, când ratele de dobândă vor începe să crească, dobânda să se majoreze.

Riscul unei dobânzi mici este că se poate ajunge uşor de la 1% la 2% şi de aceea este foarte important să fim atenţi când ne aflăm în faza de jos a curbelor dobânzilor într-un ciclu economic.

Al treilea lucru pe care l-am menţionat este eficienţa fazei de economisire, care are şi ea două componente - una legată de dobânda pe care o plăteşte banca, la fel ca la orice depozit, şi care, acum, este de 1,5% sau de 3%, în cazul produselor noastre, iar cealaltă componentă este prima de stat, de 25% din economiile unui an, cu o limită maximă anuală de 250 de euro (echivalentul în lei).

Aceste două componente fac ca randamentele pe durata recomandată a fazei de economisire, care este în jur de 5 ani, să fie în jur de 8-10%.

Produsul de economisire-creditare oferă, în faza de economisire, un randament care îl face imbatabil în clasa sa de risc. Sigur că poţi investi în portofolii de acţiuni, cu potenţial de creştere ridicat, dar în acest caz iei la pachet şi un risc ce poate fi cu totul diferit.

Când trecem la faza de creditare, din nou vorbim de costuri predictibile şi foarte avantajoase. Pentru creditul locativ, dobânda este fixă, de 4,5% sau 6%. Sunt două variante de produs - dacă ai optat pentru faza de economisire cu 1,5%, atunci dobânda în faza de creditare este de 4,5%. Dacă optezi pentru 3% în faza de economisire, dobânda pentru creditare este 6%.

Reporter: Pentru care dintre variante optează clienţii cel mai des?

Aurelia Cionga: Depinde de faza ciclului economic. Acum, majoritatea clienţilor optează pentru pachetul de 1,5% şi, respectiv, 4,5%.

Reporter: Ce opţiuni are clientul care nu mai poate aştepta câţiva ani de zile (ca să economisească o parte din suma de care are nevoie) pentru contractarea unui credit?

Aurelia Cionga: Ceea ce la început a fost mai puţin cunoscut este că noi oferim credite şi pentru situaţia în care clientul are nevoie de bani mai devreme. Este posibil să accesezi finanţarea relativ rapid, adică, pentru situaţia în care clienţii doresc să-şi finalizeze proiectul locativ mai devreme de cei 2-5 ani recomandaţi pentru economisire, poate fi obţinută finanţare sub forma creditului anticipat sau a creditului intermediar. Ceea ce diferentiază cele două produse este avansul pe care clientul îl poate aduna, care poate varia între 0% şi 40%. Aşadar, clientul fie economiseşte o sumă, fie are acest avans în momentul în care porneşte relaţia cu banca.

Ceea ce este important de reţinut este că produsul are flexibilitate - consumatorul poate decide să economisească cu o viteză mai mare sau mai mică, poate decide să acceseze finanţarea sau să opteze pentru o formă hibridă, ori să se finanţeze doar din economii. Mai mult decât atât, poate începe cu contractul de economisire-creditare gândindu-se că face o renovare a casei peste 3-5 ani, după care să îşi dea seama că doreşte să schimbe casa şi că îi trebuie o majorare a sumei solicitate, fapt pe care banca îl poate face.

Ceea ce trebuie reţinut este că pentru banii pe care îi depune ca avans şi pentru banii pe care îi depune în continuare pentru faza de economisire simultan cu creditarea, clientul are toate avantajele pe care le-ar avea în cazul unui depozit, adunându-se o sumă cu care, la un moment dat, ca şi cum ar face o rambursare anticipată a creditului său, o scade din soldul rămas şi rămâne cu o parte mai mică din credit pe care trebuie s-o ramburseze.

Reporter: Care sunt costurile totale pe care le presupune un astfel de produs?

Aurelia Cionga: În condiţiile în care, în piaţă, există şi situaţii în care dacă vrei să iei un credit ajungi să plăteşti cel puţin de două ori suma pe care o iei, la actualul nivel de dobândă, pentru produsul RBL clientul plăteşte pentru fiecare leu alţi 33 de bani, ceea ce înseamnă, de fapt, un cost de 133% în raport cu ceea ce a luat, nu de 200-250%, ca în alte cazuri.

Reporter: Dacă un client doreşte să-şi retragă banii economisiţi înainte să ia credit, poate face acest lucru?

Aurelia Cionga: Am început prin a spune că sistemul este unul destinat finanţărilor din domeniul locativ, acestea putând fi făcute din economie şi credit, din economie sau doar din credit. Cel mai bine este ca finanţarea să fie făcută din economie şi credit, dar se poate face şi din economii.

La momentul la care sunt îndepliniţi anumiţi parametri tehnici, adică este economisit măcar 40% din sumă etc., clientul are acces la banii pe care i-a economisit, plus dobândă, plus primă. Trebuie să facă dovada utilizării în scop locativ a sumelor economisite şi are la dispoziţie doi ani să se hotărască dacă vrea sau nu un credit.

Pe scurt, sunt două elemente fundamentale - accesul la primă se face doar după îndeplinirea acelor parametri tehnici, iar clientul trebuie să facă dovada că a folosit banii în domeniul locativ.

Consumatorul poate accesa economiile sale, dobânzile şi prima, la momentul la care parametri sunt îndepliniţi. Dacă, însă, vrea să acceseze sume la un moment premergător îndeplinirii termenilor de mai sus, care sunt bine definiţi prin contract, atunci banca îi va returna economiile sale şi dobânda, dar clientul nu va avea acces la prima de la stat.

Aşadar, creditarea este un drept al clientului, nu o obligaţie.

Reporter: RBL acordă şi alte tipuri de credite, fără legătură cu sistemul de economisire-creditare?

Aurelia Cionga: În general, este sănătos ca proiectele imobiliare să nu fie bazate exclusiv pe creditare, pentru că acest lucru presupune un cost mare. Ceea ce face sistemul de economisire-creditare este să ofere posibilitatea clientului să strângă un avans, iar în măsura în care depui un avans pentru un proiect îţi limitezi efortul financiar ulterior. Faza de economisire asta face şi o face de maniera cea mai eficientă pentru client, pentru că există dobânda băncii şi prima de stat.

Desigur că există şi nişa de creditare fără economisire, dar rămâne o chestiune de nişă.

Dacă este necesar să ne uităm la soluţii pentru cazuri particulare, o facem. Avem credite care rămân în lei şi cu dobânzi fixe, dedicate domeniului loctaiv, exclusiv cu ipotecă, pentru achiziţie sau construcţie, situaţie în care nu este ataşat un contract de economisire-creditare. Însă, în aceste situaţii, clientul nu beneficiază de avantajele sistemului de economisire-creditare.

Reporter: Cei care doresc refinanţarea unui credit deja contractat pot apela la RBL?

Aurelia Cionga: RBL poate aborda şi refinanţări ale unor credite care au fost contractate pentru domeniul locativ. Dacă cineva a luat un apartament printr-un credit ipotecar, poate refinanţa creditul respectiv cu un produs de la noi.

Sunt şi situaţii în care clientul poate solicita o sumă pentru rambursarea creditului pe care doreşte să-l refinanţeze plus o sumă pe care o poate folosi pentru renovarea apartamentului în care stă.

Reporter: De prima de stat poate beneficia oricine apelează la banca pe care o conduceţi?

Aurelia Cionga: Orice cetăţean român cu domiciliul în România are acces la prima de la stat.

La un moment dat am constatat că cel mai tânăr client al nostru avea o lună de viaţă, iar cel mai în vârstă avea 90 de ani. Părinţii pot face contract pe numele copiilor; în Austria contractul de economisire-creditare este cel mai popular cadou de botez. Părinţii pun la dispoziţia familiei o schemă de economisire pentru copil. În timp, se pot aduna sume importante, iar atunci când tânărul este major, poate să ia un credit şi să acceseze faza a doua.

Foarte adesea clienţii decid să aibă astfel de contracte pentru toţi membrii familiei.

Este ca un card de membru într-un anumit club şi pe măsură ce îţi înţelegi propriile nevoi poţi să-şi modifici structura contractului pe care îl ai, astfel încât să-ţi aducă cel mai mare avantaj.

Ceea ce este foarte important este ca la un moment dat clientul să se hotărască să aibă o discuţie cu un angajat al RBL.

Reporter: Cum a evoluat activitatea de economisire-creditare la RBL?

Aurelia Cionga: Remarcăm că de la an la an creşte numărul clienţilor. Acum, ne apropiem de un număr de 220.000 de clienţi, ceea ce reprezintă o dublare a numărului acestora, în ultimii cinci ani. Dar creşterea numărului clienţilor este un lucru, iar creşterea sumelor contractate medii este un alt lucru, şi acolo vorbim de o creştere cu 50%, numai în ultimii doi ani. Dacă, în general, în sistemul bancar, vorbim de o scădere a stocului de credite pe care îl au băncile, noi, la RBL, vorbim de o creştere cu 25% a stocului de credite. Acest lucru poate fi şi o expresie a revenirii încrederii consumatorilor, întrucât creditarea ţine de încrederea acestora.

Reporter: S-a modificat comportamentul consumatorilor în ultima vreme?

Aurelia Cionga: În primul rând, în comportamentul oamenilor vedem conştientizarea faptului că un credit, odată contractat, trebuie rambursat şi că e bine să ai întotdeauna o rezervă de bani.

Economisirea a crescut foarte mult în perioada de criză, pentru că oamenii au realizat că e bine să "strângi bani albi pentru zile negre".

Reporter: Care este valoarea medie a unui credit acordat de RBL?

Aurelia Cionga: Noi vedem o creştere constantă a tichetului mediu, ceea ce înseamnă că oamenii investesc mai mult în domeniul locativ.

RBL are tichete medii care merg de la 15.000 de lei la 150.000 de lei, în funcţie de produs, însă acest lucru nu înseamnă că nu avem credite mai mici de 15.000 de lei sau credite mai mari de 150.000 de lei. Avem şi împrumuturi mai mari de jumătate de milion de lei.

Reporter: Ce tipuri de locuinţe îşi cumpără oamenii?

Aurelia Cionga: Ceea ce remarcăm în ultima perioadă este că, pe lângă apartamentele vechi, există un interes real pentru achiziţia de apartamente noi.

Un alt lucru interesant este că există interes pentru finalizarea unor unităţi de locuire individuală, iar aici paleta este foarte largă - de la oameni care se decid să construiască pe un teren pe care îl aveau, până la oameni care au avut o casă la gri pe care intenţionează s-o finalizeze.

În concluzie, se observă interesul pentru unităţi locative noi.

Reporter: Mulţumesc!