Declaraţiile domnului Tudor Popescu, directorul Agenţiei Municipale pentru Eficientizare şi Reglementare în Energie Bucureşti (AMEREB)
În ţara noastră sunt 86.000 de blocuri, cuprinzând 7 milioane de consumatori de energie termică furnizată în sistem centralizat. În total, 22 de municipii sunt alimentate prin cogenerare, adică în aceeaşi unitate prin arderea de combustibili fosili este produsă energie electrică, concomitent cu energia termică. La momentul de faţă, se constată ineficienţa cogenerării în toate sistemele centralizate care sunt alimentate de Centrale Electrice de Termoficare (CET), susţine domnul Tudor Popescu, directorul Agenţiei Municipale pentru Eficientizare şi Reglementare în Energie Bucureşti (AMEREB).
Eficientizarea acestui proces putea fi realizată de Ministerul Administraţiei şi Internelor, care avea obligaţii în acest sens prin HG 246/2006 hotărâre emisă pentru aplicarea angajamentelor României emise cu ocazia aderării la Uniunea Europeană. În anexa acesteia este prezentată Strategia naţională privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice. Prin hotărârea 18/2009 a Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, se face reabilitarea termică a blocurilor.
"Această idee este generoasă, dar în structura aces-teia sunt o serie de lipsuri pe care noi le-am semnalat autorilor. Nu ne-au luat în considerare propunerile şi din 86.000 de blocuri, anul asta au în curs de finanţare în jur de 700 din care finalizabile circa 140. Deci, în ritmul acesta, finalizarea lucrărilor la toate blocurile ar dura încă 20 de ani. În plus, termoizolarea este tratată ca soluţie solitară, când este necesară o abordare complexă", consideră domnul Popescu.
Avem un sistem de termoficare în lanţ format dintr-un CET(centrală electro-termică), un punct termic şi un consumator. CET-ul trimite apa pe două conducte magistrale spre punctul termic. Aici agentul termic se împarte în două, pentru încălzire şi pentru apa caldă menajeră. Apa caldă menajeră pentru consum şi pentru încălzire este dirijată prin circuitele secundare de termoficare spre consumatori. Soluţia înregistrează azi în Bucureşti pierderi de 22,4% din căldura cumpărată de RADET de la CET-urile din Bucuresti.
Sunt în total 720 de puncte termice în Capitală care revin RADET-ului şi prin care se face distribuţia către consumatori. Aceste pierderi se traduc cam prin 22% în plus la factură, explică directorul AMEREB. Termoizolarea blocurilor trebuia tratată integrat cu modificarea reţelelor de termoficare.
O altă deficienţă în programul de reabilitare termică rezidă în faptul că nu s-au folosit proiectele-tip pentru blocuri. Nu s-au difuzat aceste proiecte şi s-a recurs la proiectarea individuală, scumpă şi neoperantă.
De asemenea, nu s-a stabilit nomenclatorul de materiale de calitate minimă în construcţii şi nu au fost licenţiate firmele capabile să presteze servicii pentru implementarea programului.
Soluţia ar putea fi licenţierea prin declaraţii pe proprie răspundere, prin care executanţii să menţioneze că au capacităţile necesare, pentru eliberarea licenţelor, după ce au fost publicate condiţiile necesare. Firmele vin la licitaţie, în condiţiile în care sunt licenţiate şi au dreptul de participare. Selecţionarea trebuie să o facă primăria prin licitaţie publică cu invitarea asociaţiilor beneficiare, primaria va organiza serviciul de diriginţi şi va garanta pe bază de contract calitatea execuţiei. Primăria are diriginţi de şantier şi ar trebui să garanteze asociaţiilor lucrarea pentru 30 de ani. Societăţile angajate se supun controlului licenţei de către o echipă de control care analizează dacă executantul îndeplineşte condiţiile pentru care şi-a asumat răspunderea. Dacă nu, atunci executantul va răspunde penal, subliniază domnul Popescu.
Panourile solare pot duce la reducerea consumului, dar şi a pierderilor de energie termică
Soluţia anvelopării blocurilor nu este completă atât timp cât nu sunt montate şi panouri solare. Aceast aspect revine însă Ministerului Mediului, prin programul "Casa Verde".
Dar soluţia gândită iniţial pentru vile prin plafonarea la 25 mii lei , nu putea fi aplicată la blocuri.
Cele două Ministere nu lucrează împreună, subliniază domnul Tudor Popescu. Pe de altă parte, montarea ulterioară de panouri solare pe terasa blocurilor prin "Casa Verde", va afecta şi hidroizolaţia făcută în procesul de reabilitare termică.
Panourile solare trebuie să funcţioneze cu apă, nu cu antigel, pentru a anula riscul contaminării populaţiei cu astfel de substanţe în cazul unei avarii. Pentru ca apa să nu îngheţe când temperatura scade iarna, apa din panou va fi scursă automat într-un rezervor tampon subteran. Alături de acesta se montează un boiler acumulator al căldurii solare, dar prevăzut şi cu posibilitatea preluării diferenţei necesare de la sistemul RADET. Energia termică produsă de panou este depozitată într-un boiler, care poate fi îngropat, de exemplu, sub parcarea de reşedinţă. De la punctul termic rămân doar cele două conducte aferente acum încălzirii de iarnă. Astfel, la bloc vor ajunge în loc de patru conducte, cum este în prezent, respectiv două pentru încălzire şi două pentru apa caldă menajeră, doar două conducte, cele solide existente azi. Practic, sunt eliminate conductele pentru apa caldă menajeră. Astfel, când se înregistrează 60 grade Celsius în bolier prin aportul panourilor poate fi închis sistemul de legătura cu RADET, iar dacă scade sub acest prag, necesarul este suplimentat de la punctul termic.
În concluzie, când panoul face faţă consumului, se închide legătura cu punctul termic, iar conducta se lasă să se răcească rezultând economii faţă de situaţia de azi în care 365 de zile ori 24 de ore conductele au peste 60 de grade.
În prezent există obligaţia ca apa caldă să aibă în permanenţă temperatura de 60 grade Celsius pe aces-te ţevi ale RADET-ului, fapt ce generează pierderi de căldură. Azi, o pompă din punctul termic menţine apa caldă în mişcare. Apa este plimbată prin acest sistem, fără a şti dacă energia este folosită de populaţie sau consumul de căldură înregistrat reprezintă pierderi.
Apa din boiler este apă rece contorizată şi aparţine locatarilor blocului. Practic, RADET-ul doar va completa atunci când panourile nu fac faţă, adică în perioada septembrie - mai.
La RADET există apă caldă tot timpul de la CET-uri, iar ţevile de la acestea sunt bine izolate, cu pierderi de temperatură de doar 1 - 1,5 grade Celsius pe parcurs, deci care nu se compară cu cele de la punctul termic spre utilizatori. Rămânând în canalele secundare două conducte şi acestea pot fi izolate suplimentar, pentru a reduce pierderile, susţine aceeaşi sursă.
Soluţie complexă de creştere a eficienţei energetice spre beneficiul consumatorului
Cea mai mare parte din energia electrică produsă în ţară se obţine în termocentrale, prin arderea de cărbune, gaze sau păcură, pentru a genera abur sub presiune, care pune în mişcare turbinele.
În jur de 50% din această energie se produce în unităţile mari, cum sunt cele de la Turceni, Rovinari, Deva sau Işalniţa. În afară de acestea sunt disponibile şi CET -urile din marile oraşe. Toate oraşele trebuiau să fie până acum pe acest sistem, deoarece la centralele mari, precum Turceni, se obţine doar energie electrică, iar restul (circa 55%) se pierde. Nivelul mondial prin care se transformă energia din combustibil în energie electrică este de maxim 50%. Procedeul de prelucrare a energiei termice primare în energie electrică nu s-a modificat de foarte mult timp şi este cam acelaşi în toa-tă lumea, relatează domnul Tudor Popescu, directorul Agenţiei Municipale pentru Eficientizare şi Reglementare în Energie Bucureşti (AMEREB).
CET-urile funcţionează pe principiul că după ce 50% din energia obţinută prin ardere este transformată în energie electrică, se poate valorifica şi ceea ce rămâne. Astfel aburii obţinuţi în primul proces, care ajung la o temperatură de 30 grade Celsius nu se pierd pe turnul uzinei. În proporţie de aproximativ 70% din căldura rămasă la turn poate fi preluată prin tehnologiile existente, iar apa caldă rezultată va fi încălzită suplimentar cu un consum de circa 30% din energia livrată, până la temperatura optimă prin ardere de combustibil. Această energie termică este apoi transmisă consumatorilor.
Deoarece nu se cunoaşte mecanismul fluxurilor energetice la CET-uri, preţul gigacaloriei creşte artificial
Problema în procesul de cogenerare apare în sensul că oficial nu se cunoaşte ce se întâmplă cu energiile generate într-un CET. "Această sarcină revine Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), care nu cunoaşte mecanismul construcţiei fluxurilor energetice. Am întocmit o procedură de
Ca în orice proces de producţie, valorificarea energetică a combustibililor clasici se produce cu nişte pierderi. În cazul CET-urilor, 7% din pierderi sunt la coşul uzinei, 3% prin pereţii instalaţiilor şi 12% prin consumul intern al auxiliarelor. De aici rezultă că 75-80% din energie poate fi utilizată. Comparativ cu cei 50% de mai sus din cazul producerii energiei electrice, rezultă că aproximativ 25% din energia primară reprezintă economie de energie primară. Dacă diferenţa aceasta ar fi baza încălzirii tuturor oraşelor care au instalaţii centralizate, dar încă fac focul în cazane pentru încălzirea apei, atunci nu ne-ar mai trebui import de gaze naturale.
"Tot importul de gaze se bazează pe această greşeală: lipsa de capacitate de a economisi energia printr-o procedură foarte eficientă", este de părere domnul Popescu. Pe de altă parte, conform reglementărilor ANRE consumatorul trebuie să plătească echivalentul de combustibil necesar pentru încălzirea apei, fără a se lua în considerare că 60% din energia necesară provine de la turnul de răcire. Astfel, ar trebui plătită doar în jur de 30% din cantitatea de combustibil necesară pentru încălzirea apei, adică să se plătească ce se consumă, pentru că aşa se plăteşte de două ori combustibilul, odată pentru generarea de energie electrică şi odată pentru termoficare.
Combustibilul nu poate fi decontat separat deoarece nu se ştie cât revine primului proces şi cât celui de al doilea. Prin procedura propusă, AMEREB măsoară exact acest lucru. Tariful la energie termică plătit în România este foarte mare. Chiar şi aşa în Bucureşti este cel mai redus din ţară, adică de 276 lei/gigacalorie. Din această valoare populaţia plăteşte 119 lei, 89 lei sunt suportaţi de primărie şi 68 de lei de către Guvern.
Prima dată problema a fost semnalată de domnul Răzvan Murgeanu, care a realizat o diagramă a evoluţiei preţului la energia termică şi a constatat că este o creştere absolut ieşită de sub control. A mai pus pe diagramă gradul de suportabilitate acceptat de populaţiei pentru un tarif, diferenţa fiind subvenţia dată de primărie. Prin extrapolare, prin anul 2012 toţi banii primăriei s-ar duce pe subvenţia acesta.
"Procedura este în curs de omologare. Este auditul energetic care este legiferat ca obligatoriu, conform strategiei pe 2007-2020 şi de asemenea în programul de aderare la Uniunea Europeană", spune domnul Tudor Popescu.
De exemplu, Institutul de Cercetări şi Modernizări Energetice are capacitatea de a realiza un astfel de audit pentru CET-uri. Practic, procedura ar putea fi pusă oricând în aplicare, cu acordul ANRE. În paralel, însă, trebuie rezolvate şi problemele cu transportul şi distribuţia agentului termic, afirmă domnul Popescu.
Motor de cogenerare în paralel cu punctele termice
Directorul AMEREB precizează: "În locul schimbătorului de căldură al punctului termic, venim cu un motor de cogenerare, care produce energie electrică şi termică. Acest motor va intra în funcţiune fie atunci când consumul este mic, în locul CET-ului, fie când este un vârf de consum, pentru a suplimenta. Este un motor complet automatizat şi este urmărit de la staţia centrală de sector. Va lucra în paralel fie la vârful de consum din iarnă, fie la golul de vară, când CET-urile intră în revizie. El produce atât curent electric, cât şi energie termică, deci are un randament de peste 80%. Acesta consumă gaze naturale, dar este mult mai convenabil decât centralele de apartament, care în comparaţie, produc doar energie termică, mai ales având în vedere că gazele se vor scumpi în continuare."
Pentru localităţile mici motorul poate fi utilizat ca singură soluţie, fără a mai apela la sistemul naţional, care presupune taxe, transport. Astfel se realizează o economie de energie primară, pentru care pot fi eliberate certificate verzi. Cogenerarea este o modalitate prin care se reduce şi dependenţa de importurile de gaze naturale. Cel puţin 20% din cantitatea de gaze naturale este economisită prin cogenerare.
Coordonarea instituţiilor implicate în eficientizarea consumului de energie printr-o unitate de coordonare
Finanţarea pentru soluţiile propuse poate fi asigurată fără a se cheltui bani de la primărie, ci prin corelarea programelor aflate în derulare la diverse instituţii. Astfel, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei a beneficiat de 360 milioane de lei anul acesta pentru reabilitarea termică. Ministerul Mediului gestionează fonduri prin "Casa Verde" , Ministerul Economiei administrează fonduri europene structurale prin Programul Operaţional Sectorial (POS), pentru creşterea competitivităţii economice, Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Programul "Termoficare 2006 - 2015 - căldură şi confort" , Agentia Română pentru Conservarea Energiei, prin HG 1661/2008 acordă fonduri nerambursabile reprezentând 30% din costurile totale pentru creşterea performanţei energetice, administraţiile locale, Guvernul, prin MDRL, ca ordonator de credite. 33 miliarde de euro sunt puse la dispoziţia României pentru programele structurale, aceasta fiind cea mai mare oportunitate. Bugetul de stat trebuie degrevat de acest program, subliniază domnul Popescu.
Numai prin completarea fondurilor asigurate de Ministerul Mediului prin "Casa Verde", cu cele asigurate de Agenţia Română pentru Conservarea Energiei, deja administraţia locală nu mai trebuie să plătească aproape nimic, atrage atenţia domnul Tudor Popescu.
Activitatea tuturor aceste instituţii poate fi coordonată în mod eficient prin sistemul "task force" (unitate de coordonare), care presupune formarea unei echipe de specialişti proveniţi din cadrul fiecărei instituţii implicate, desemnată prin ordinul primului-ministru. Această echipă are acces în toate structurile participante coordonează activitatea acestora şi realizează sarcina raportării periodice către consilierii de stat de resort. Pentru a implementa un astfel de sistem, Guvernul emite o comandă de stat către un minister coordonator. Acesta operează prin comenzi secundare către celelalte instituţii, iar finanţarea este urmărită de acel "task force".
De exemplu, prin acest sistem se va lansa comanda pentru cele 160.000 de boilere şi a celor 1,5 milioane de panouri solare necesare celor 86.000 de blocuri, fapt ce va antrena industria şi transporturile.
Odată semnată comanda de stat, întreaga operaţinue poate fi realizată într-un interval de 5 ani, conchide domnul Tudor Popescu.
