Răzvan MurgeanuDocumentaţia pentru programul de reabilitare termică a fost simplificată

Declaraţiile domnului Răzvan Murgeanu, secretar de stat în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei

Întocmirea documentaţiei pentru intrarea în programul naţional de reabilitare termică a fost simplificată prin demersul de a concentra toate informaţiile necesare în cele 11 anexe adăugate metodologiei de aplicare, care includ formularele de completat, ne-a declarat Răzvan Murgeanu, secretar de stat în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei.

Demersul urmăreşte să permită primăriilor să se concentreze pe obţinerea acordului de la asociaţiile de proprietari, să evidenţieze lista de blocuri aprobate prin hotărâre de consiliu local şi să facă dovada existenţei surselor de cofinanţare, respectiv de 30%, cât le revine.

În plus, pentru a facilita întocmirea documentaţiei, Ministerul a permis primăriilor să unifice studiile de fezabilitate, să le grupeze pe tipuri de blocuri, pentru a cheltui mai puţini bani. Oricum, proiectarea are un procent redus în costurile totale. Încă o variantă ar fi să grupeze imobilele pe puncte termice, pentru a putea evidenţia şi evoluţia consumului de căldură pe o perioadă de mai mulţi ani.

În ceea ce priveşte întocmirea listei cu blocuri propuse pentru program sau desfăşurarea licitaţiilor, Ministerul nu are niciun fel de implicare, aceste aspecte intrând exclusiv în atribuţiile primăriilor, subliniază domnul Răzvan Murgeanu. "Eu insist doar să fie anunţate licitaţiile pe site-ul de licitaţii publice al SEAP-ului (n.r. - Societatea pentru Excelenţă în Administraţia Publică)", mai spune domnul Murgeanu.

Un alt criteriu care a facilitat accesul blocurilor în program a fost şi existenţa contorizării, pentru a putea măsura clar consumul. La blocurile care au fost reabilitate în anii precedenţi, valoarea facturilor la încălzire a scăzut şi până aproape de 50% în cazul unui apartament de două camere. Cu toate acestea, consumul trebuie pus în paralel cu evoluţia temperaturii multianuale într-un interval de 5 ani. Gradientul termic variază de la o iarnă la alta şi, implicit, şi consumul.

"Această abordare trebuie implementată în mod foarte serios, deoarece se va realiza şi o clasificare a acestor clădiri din punct de vedere al eficienţei energetice", susţine Răzvan Murgeanu. Din 2010 cine va dori să închirieze sau să vândă un apartament va trebui să prezinte şi clasificarea energetică. Faptul că toţi cetăţenii care beneficiază de program vor primi la final şi certificat de atestare a clasificării, de care răspunde auditorul, este un alt atuu al legii.

Proprietarii din blocurile care nu au fost încă reabilitate nu trebuie să se considere dezavantajaţi deoarece normele europene nu impun încadrarea într-o anumită clasă, ci pur şi simplu urmăresc o clasificare a clădirilor, explică domnul Răzvan Murgeanu.

Primăriile care au întârziat începerea lucrărilor, vor primi finanţare anul viitor

Anul acesta a fost făcută o realocare a fondurilor disponibile deoarece au fost primării care nu mai aveau timp să termine lucrările până la sfârşitul anului. Pentru a se încadra, ar fi trebuit să scoată lucrările la licitaţie cel târziu spre mijlocul lunii septembrie. Astfel, dacă nu înregistrau contestaţii, ar fi putut să aibă un câştigător pe la 1 octombrie. De asemenea, trebuie să se ţină cont că reabilitarea unei rame mari de bloc durea-ză cel puţin 45 de zile.

Primăriile care întârzie începerea lucrărilor rămân în continuare în program, dar vor primi finanţare anul viitor, când vor porni deja cu o parte din parcurs făcut.

"Este impropriu spus că le luăm ceva, pentru că în fapt nu dăm nimic. Facem doar o alocare, urmând să decontăm facturile la construcţie şi montaj, nu le dăm direct bani. Decontăm ceea ce rezultă din licitaţie. Ajunge la noi doar un tabel cu firmele care au câştigat licitaţiile, pentru ca la un eventual control pe care îl facem să putem să îi tragem la răs-pundere dacă sunt probleme, tot aşa cum este răspunzătoare şi administraţia locală. Deoarece avem personal limitat nu putem face controale decât prin sondaj. Dacă apar probleme în timpul lucrărilor noi putem să atragem atenţia şi, eventual, să retragem finanţarea. Litigiile care apar vor fi rezolvate între constructor şi primărie, care este autoritatea contractantă. Din fericire, am înregistrat un singur caz de acest fel, dar situaţia a fost reglementată de părţile contractante", relatează domnul Murgeanu.

Teoretic, nu ar trebui să fie probleme cu documentaţia incompletă, deoarece într-o astfel de situaţie nu ar mai fi primite pe SEAP în licitaţie. Dar este, de asemenea, problema primăriilor, nu a Ministerului.

"Este normal să solicităm efectuarea lucrărilor anul acesta, dacă nu, atunci preferăm să dăm fonduri celor care au efectuat un anumit parcurs. Astfel, le redistribui fondurile pentru a intra repede în licitaţie, având timp până la 1 decembrie să facă şi reabilitarea. Dacă nu au finanţarea asigurată nici nu au cum să intre în licitaţie. Procedura de realocare s-a încheiat însă la mijlocul lunii septembrie", subliniază Răzvan Murgeanu.

Dacă nu este atins pragul de consum energetic stabilit, Ministerul poate cere restituirea fondurilor

Domnul Murgeanu spune că a evitat să impună un prag minim de calitate, deoarece putea fi interpretat că astfel ar fi favorizat un producător sau altul. Totuşi, dacă un proiect nu este bun, adică izolarea termică nu aduce consumul energetic până în pragul impus de 100 kWh/mp/an, Ministerul poate să nu finanţeze proiectul sau chiar să ia banii înapoi. Ulterior, primăria în cauză nu are decât să îşi recupereze banii de la constructor sau de la proiectant. "Este bine să existe acest prag, deoarece până acum nu a existat o ţintă precisă a programului. De asemenea, rămâne la latitudinea fiecărui primar să ofere garanţii prin contract. Nu trebuie să se aibă în vedere doar obţinerea celor mai mici costuri. Chiar dacă pentru aplicarea unor materiale de calitate superioară perioada de amortizare a investiţiei este mai îndelungată, acest lucru poate scuti beneficiarul de alte complicaţii", apreciază domnul Răzvan Murgeanu.

Probabil că rezultatele reabilitării se vor evidenţia cel mai bine după cinci ani, deoarece vor fi efectuate măsurători multianuale. "Consider, însă, că efectul în buzunarul consumatorului se va face simţit încă din primul an. Chiar dacă factura nu va scădea chiar cu 50%, oricum va fi o reducere substanţială", susţine domnul Murgeanu.

Indiferent cu cât contribuie la finanţare, proprietarii trebuie să fie atenţi la calitatea lucrării. Sunt mai multe metode de anvelopare, dar adesea se alege cea mai ieftină pentru că atât primăriile, cât şi proprietarii de apartamente vor să plătească mai puţin.

Ne-am propus să reabilităm 45.000 de apartamente în 2009

Pentru anul acesta, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei şi-a propus să reabiliteze termic 45.000 de apartamente, spune Răzvan Murgeanu.

Au fost primării care au propus spre reabilitare doar scări de blocuri, nu imobile întregi. Ministerul descurajează astfel de iniţiative deoarece ar scădea eficienţa energetică, fiind şi suprafeţe comune prin care au loc pierderi de energie. Din acelaşi raţionament nici contorizarea nu se poate realiza pe o singură scară. Ar ajunge să plătească foarte mult cei care nu au contoar montat.

Pe de altă parte, conform ordonanţei 18 din 2009, dacă o primărie decide să înlocuiască şi instalaţiile interioare, atunci este liberă să facă acest lucru dacă aceste instalaţii pot genera probleme cu pierderile de energie. Dar, pot fi incluse doar instalaţiile comune, nu şi cele de la cetăţean din casă.

Criza economică a redus capacitatea de cofinanţare a administraţiilor locale

Criza economică a afectat programul de reabilitare termică doar în sensul în care a redus capacitatea administraţiilor locale de a asigura cofinanţarea. Au fost cazuri în care unele primării au renunţat la program deoarece nu au putut asigura partea lor de 30%. "Am încercat să convingem primăriile de importanţa programului şi să amâne alte investiţii care, chiar dacă sunt utile, nu sunt şi prioritare. Cetăţenii vor simţi pe termen lung efectele reabilitării printr-o reducere a cheltuielilor şi atunci vor fi mulţumiţi. În definitiv, fiecare primar este liber să decidă dacă include sau nu pe ordinea de zi problema reabilitării", completează domnia sa.

Principiul de bază în alocarea fondurilor: "primul sosit, primul servit"

Principiul de bază pentru alocarea fondurilor a fost "primul sosit, primul servit". Au fost oraşe importante care au venit după ce a fost emis ordinul ministerului pentru începerea programului, deoarece nu au avut până atunci actele necesare. "Pe de altă parte, dacă o localitate mică a avut doar câteva blocuri, atunci ne-am gândit să îi acordăm finanţare pentru toate şi astfel să încheiem programul acolo", subliniază Răzvan Murgeanu.

Din nefericire, nu toate primăriile au acordat atenţia cuvenită programului. Unele dintre ele trebuie să înţeleagă că acesta nu este un program de finanţare, în care Ministerul dă bani primăriilor, atrage atenţia domnul Murgeanu. Ministerul plăteşte numai 50% din facturile reprezentând costuri eligibile. Dacă primăria nu dă nimc, atunci nici Ministerul nu dă nimic.

Sunt oraşe importante în situaţia de a nu fi reuşit să finalizeze licitaţia într-un termen rezonabil. "Ar trebui cam până pe 15-20 noiembrie să termine măcar faţadele blocurilor, pentru că nu pot face lucrările acestea în iarnă", afirmă domnul Murgeanu.

Pentru alocarea fondurilor Ministerul a luat în considerare şi modul în care o localitate se pretează la anveloparea termică, deci în funcţie de zonarea climatică. Din acest punct de vedere sunt avute în vedere zonele montane, cu temperaturi medii anuale mai scăzute, unde iarna este şi consumul pentru încălzire mai mare, completează domnia sa.

Primăriile au mai multe posibilităţi pentru asigurarea cofinanţării de la proprietari

Primăriile care dispun de fonduri pot prelua şi costurile locatarilor, având posibilitatea prin lege să facă şi acest lucru. Tot aşa, primăriile pot să crediteze proprietarii şi să-şi recupereze ulterior banii.

O soluţie la problema lipsei capacităţii de cofinanţare a proprietarilor, spune domnul Murgeanu, ar putea consta în primă fază în atragerea unui credit de către primărie, cu care să fie acoperită contribuţia acestora. Ulterior, să se recupereze prin includerea lui, segmentat, în factura la încălzire. Practic, proprietarul nu ar plăti suplimentar, pentru că banii s-ar lua din însăşi economia de energie rezultată. Banul astfel recuperat poate fi utilizat pentru alte investiţii în interesul cetăţeanului.

Imobilele mai vechi de 1950 necesită o expertiza amănunţită

Nu au fost incluse în program imobilele construite înainte de anul 1950. Explicaţia rezidă în faptul că acestea ar avea anterior nevoie de o expertizare amănunţită, mai ales în ceea ce priveşte stabilitate construcţiei în cazul celor cu mai mult de trei etaje. Nu se pune problema că anvelopa termică ar îngreuna prea mult structura, în fapt greutatea este nesemnificativă la nivelul imobilului, indiferent de ce material se foloseşte, dar este inutil să realizezi anveloparea pentru ca apoi să o strici în timpul consolidărilor, spune domnul Murgeanu.