Patru planuri integrate de dezvoltare urbană au fost depuse la ADRBI
A doua sesiune de depunere a proiectelor în regiunea Bucureşti - Ilfov pentru Axa prioritară 1 - Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - poli urbani de creştere, domeniul major de intervenţie 1.1 - Planuri integrate de dezvoltare urbanană, beneficiază de o finanţare nerambursabilă de 80 milioane de euro. La 1 martie a fost publicat ghidul de finanţare, iar începând cu 8 martie au fost primite primele dosare. Până la mijlocul lunii martie, au fost depuse patru planuri integrate de dezvoltare urbană, a declarat domnul Dan Nicula, directorul general al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov (ADRBI).
Beneficiarii acestei finanţări sunt oraşele din judeţul Ilfov cu peste 10.000 de locuitori, în număr de opt şi sectoarele Bucureştiului. Planurile integrate pot fi depuse fie individual, fie prin parteneriat cu alţi beneficiari eligibili sau prin asociaţii de dezvoltare intercomunitară. Pot fi realizate parteneriate sau asociaţii inclusiv între sectoarele Bucureştiului şi oraşele din Ilfov. În cazul sectoarelor, dacă planul se rezumă doar la o anumită zonă şi nu la toată unitatea administrativă, atunci arealul în cauză trebuie să aibă cel puţin 10.000 de locuitori, mai spune domnul Nicula.
Domeniul 1.1 finanţează trei categorii de obiective eligibile:
reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea serviciilor urbane (inclusiv transportul urban, mai puţin achiziţionarea de mijloace de transport),
dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri,
reabilitarea infrastructurii sociale şi îmbunătăţirea serviciilor sociale.
Pentru prima operaţiune, valoarea totală a unui proiect (inclusiv cheltuielile neeligibile) poate fi cuprinsă între 1,7 şi 90 milioane lei, pentru a doua între 1,7 şi 85 milioane lei, iar pentru a treia între 0,35 şi 3,5 milioane lei. Contribuţia minimă a beneficiarului este de 2% din valoarea eligibilă. De asemenea, beneficiarul suportă şi TVA, pe care poate ulterior să o deducă la Ministerul Finanţelor.
Chiar dacă suma prevăzută este de 80 milioane de euro, mai pot fi primite proiecte şi peste această valoare, deoarece un domeniu este suspendat doar în momentul în care valoarea proiectelor care nu au fost respinse depăşeşte 150% din alocare. "Atât timp cât sunt depuse proiecte bune, chiar dacă nu primesc imediat finanţare, ele sunt trecute în rezervă. Există posibilitatea suplimentării fondurilor unei axe prin realocarea de la alta", subliniază domnul Nicula.
Planul integrat trebuie să includă minim două proiecte diferite
Chiar dacă obiectivele prevăzute de Axa 1 se regăsesc şi pe domenii din axele 2, 3 şi 4, diferenţa rezidă în faptul că proiectele depuse pe Axa 1 trebuie să facă parte dintr-un plan integrat de dezvoltare urbană. Acesta trebuie să cuprindă cel puţin două proiecte diferite, fără a exista o limită superioară în privinţa numărului. În plus, nu există obligativitatea ca toate proiectele din plan să fie finanţate prin acest program. Însă, se ţine cont şi de acestea, iar dacă nu sunt realizate, se consideră că, în ansamblu, planul integrat nu şi-a îndeplinit obiectivele şi prin urmare poate fi solicitată restituirea fondurilor în cazul proiectelor finanţate prin program.
De asemenea, respingerea unui proiect nu va atrage cu sine şi respingerea întregului plan de dezvoltare, în schimb respingerea planului se răsfrânge asupra tuturor proiectelor, inclusiv a celor bune, atrage atenţia directorul general ADRBI.
Axa 1 acordă finanţare, de exemplu pentru reabilitarea străzilor orăşeneşti (se exclud cele judeţene) sau îmbunătăţirea reţelei de transport urban, precum realizarea de spaţii protejate în staţii. De asemenea, pot fi reabilitate clădirile deţinute de administraţia publică, dar şi monumente istorice. Pentru dezvoltarea mediului de afaceri, pot fi realizate, de exemplu, imobile care ulterior să fie închiriate IMM-urilor (nu şi marilor companii) pentru activităţi de producţie sau servicii, mai puţin comerţ. Societăţile trebuie să îşi des-făşoare în aceste spaţii activitatea de bază. În plus, poate fi realizată infrastructura necesară parcurilor industriale. Obiectivul de reabilitare a centrelor sociale poate viza, pe lângă intervenţii asupra unor imobile, inclusiv proiecte menite să crească gradului de siguranţă al cetăţenilor, de exemplu prin instalarea unor camere de supraveghere în spaţiul public, completează domnul Nicula.
Trei proiecte au fost respinse la primul apel
Alocarea iniţială a Axei 1 pentru intervalul 2007-2013 în regiunea Bucureşti Ilfov a fost de 123 milioane de euro. În prima sesiune, din 2009, au fost depuse cinci planuri integrate, cuprinzând 20 de proiecte. Trei proiecte au fost respinse, iar 17 au primit aprobare. Suma totală aprobată este de 43 milioane de euro. Restul de 80 milioane de euro a revenit noului apel.
Cele trei proiecte respinse la primul apel au fost depunctate mai ales deoarece existau necorelări între indicatorii proiectului, a precizat directorul general ADRBI. Domnia sa a menţionat că, pentru eligibilitatea proiectului, primul criteriu este ca solicitantul să poată face dovada proprietăţii asupra clădirii sau terenului vizat. Ori, aceasta reprezintă o dificultate pentru sectoarele din Bucureşti. Adesea este necesară întocmirea intabulării respectivelor obiective. "Ne aşteptam la mai mulţi participanţi, mai ales că am avut discuţii preliminare cu majoritatea oraşelor vizate, inclusiv cu Primăria Municipiului Bucureşti", adaugă domnul Nicula.
Cerere de peste patru ori mai mare decât alocarea pentru infrastructura de educaţie
Referindu-se la situaţia celorlalte axe prioritare gestionate de ADRBI, domnul Dan Nicula estimează că, în cazul Axei 2 - Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport, în trei - patru luni ar putea să se ajungă la suspendare.
În privinţa Axei 3 - Îmbunătaţirea infrastructurii sociale, pe domeniul 3.1 - Reabilitarea /modernizarea/echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate, alocarea este de 15,5 milioane de euro. La mijlocul lunii martie se afla în etapa de conformitate proiectul depus pentru Spitalul de Urgenţă Ilfov. Pe domeniul 3.2 - Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale, alocarea este de 8,8 milioane de euro şi încă se doreşte atragerea de proiecte, inclusiv din partea sectoarelor din Bucureşti sau a ONG-urilor.
Pe domeniul 3.3 - Îmbunătăţirea dotării cu echipamente a bazelor operaţionale de intervenţie în situaţii de urgenţă, a fost depus în decembrie proiectul din partea Asociaţiei Intercomunitare Bucureşti-Ilfov.
În privinţa domeniului 3.4 - Reabilitarea /modernizarea/ dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale, cererea depăşeşte cu mult disponibilul, astfel că sunt proiecte de aproape 100 milioane de euro, în contextul unei alocări de 22 milioane euro.
Pe Axa 4 - Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local, cererea este relativ redusă. Şi în acest caz beneficiarii trebuie să deţină în proprietate imobilele vizate şi, de asemenea, să nu aibă pierderi.
Toate domeniile sunt suspendate când valoarea proiectelor admise ajunge la 150% din valoarea alocării, iar contractarea se face până la 110% din alocare, cu excepţia Axei 3, unde se poa-te contracta până la 130%, explică directorul general ADRBI.
Fondurile necheltuite se pierd
În opinia domnului Nicula, una dintre principalele dificultăţi în activitatea de acordare a fondurilor rezidă în faptul că investiţiile autorităţilor locale nu sunt previzibile. Chiar dacă există planuri regionale întocmite de autorităţi, ele nu au caracter de obligativitate. De asemenea, legea achiziţiilor publice permite efectuarea de lucrări suplimentare. Ori, în cazul finanţării nerambursabile, acest lucru poate cauza probleme. Orice modificare a contractului de lucrări trebuie transpusă printr-un act adiţional cu ADRBI.
Domnul Nicula atrage atenţia că fondurile nerambursabile care nu sunt cheltuite într-un interval prestabilit, se pierd definitiv. În plus, acest lucru poate duce la o reducere a alocărilor după anul 2013. Astfel, ceea ce a fost alocat pentru 2007, trebuie cheltuit până în 2010. "Prin urmare, prima evaluare reală a implementării programului va avea loc la sfârşitul acestui an. La nivel naţional sunt contracte în valoare de câteva miliarde de euro, dar s-a cheltuit mult mai puţin, inclusiv datorită întârzierilor cauzate de legea achiziţiilor publice şi contestaţiile aferente licitaţiilor", conchide domnul Dan Nicula.
Consiliului Judeţean Ilfov sprijină planurile integrate ale autorităţilor locale
Domnul Gheorghe Cotea, directorul Serviciului Public de Cooperare Internă şi Internaţională din cadrul Consiliului Judeţean Ilfov, a precizat că la primul apel pentru Axa 1, cele cinci planuri integrate au fost depuse de sectoarele din Bucureşti şi de oraşul Chitila.
La al doilea apel, deschis în luna martie 2010, au fost depuse până la mijlocul lunii două planuri integrate realizate individual de oraşele Bragadiru şi Pantelimon, iar alte două aplicaţii au fost depuse de Voluntari şi Buftea, dar în parteneriat cu Consiliul Judeţean Ilfov. Cele două planuri realizate în parteneriat au o valoare de 24-25 milioane de euro, fără TVA, fiecare. Un procent de 52-56% din sumă este acordată pentru infrastructura rutieră, 15-17% pentru îmbunătăţirea iluminatului public, iar 8-10% pentru crearea de spaţii verzi (câte 2-3 proiecte pe plan) şi instalarea de camere video pentru creşterea siguranţei în spaţiile publice.
În cazul parteneriatului cu Voluntari, Consiliul Judeţean Ilfov contribuie cu 1% din costurile eligibile, iar restul de 1% revine oraşului. În cazul parteneriatului cu Buftea, Consiliul Judeţean asigură 1,5% din 2%, restul de 0,5% revenind oraşului. De asemenea, cheltuielile neeligibile le suportă consiliul local, ca lider de proiect.
În judeţul Ilfov sunt opt oraşe cu peste 10.000 de locuitori, doar că în cazul oraşului Măgurele valoarea nu este clară din punct de vedere statistic. Prin urmare, la nivelul judeţului, ar mai putea depune planuri integrate doar oraşele Otopeni şi Popeşti-Leordeni.
"Suntem dispuşi să le sprijinim şi pe acestea, inclusiv prin consultanţă", a declarat domnul Cotea.
În opinia domniei sale, 30-35% din proiectele mari eşuează fie deoarece nu îşi ating obiectivele, nu se încadrează în perioada declarată sau depăşesc în mod nejustificat bugetul. De aceea este nevoie de foarte mare atenţie la implementarea proiectelor.
Domnul Cotea precizează că judeţul Ilfov şi Bucureştiul au format Asociaţia Intercomunitară Bucureşti-Ilfov. Chiar dacă Obiectivul prioritar al acesteia constă în dotarea inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă, un alt obiectiv se referă la promovarea proiectelor în diverse domenii. "Vrem să atragem sub această umbrelă atât localităţile din Ilfov, cât şi sectoarele", conchide domnul Gheorghe Cotea.
