SERGIU OPRESCU, ARB: "Sistemul bancar a încheiat anul 2016 cu un sentiment pozitiv"

2016 a fost un an bancar marcat de multiple evenimente - au fost aprobate Legea dării în plată şi Legea conversiei, au fost judecate numeroase procese deschise de clienţi în instanţă, au fost vândute portofolii importante de credite neperformante, au fost modificate condiţiile de creditare etc. În acest context, încă de la început se anticipa că anul trecut urma să fie unul complex, potrivit domnului Sergiu Oprescu, preşedintele Consiliului Director al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB). Domnia sa ne-a declarat: "Vedeam foarte multe influenţe la începutul lui 2016 care puteau să vină şi din factorii interni ai sistemului, dinspre zona de reglementare europeană sau naţională etc., dar şi din zona externă lui, întrucât la începutul anului trecut erau deja mai multe semnale cu privire la influenţele ce urmau să vină în sistemul bancar, unele dintre ele de natură legislativă. La acestea se adaugă şi influenţele venite din zona geopolitică internaţională. Toate aceste elemente puteau să aibă o anumită influenţă asupra parcursului economic şi, ca atare, asupra sistemului bancar în 2016. În acest context, care a fost destul de complicat şi complex, cred că sistemul bancar şi-a reafirmat stabilitatea structurală. Şi-a reconfirmat, pe de o parte, nivelul foarte ridicat de capitalizare, indicatorul de solvabilitate fiind de circa 19%, la septembrie 2016, şi, pe de altă parte, lichiditatea imediată, de aproape 38%, aceasta fiind una dintre cele mai mari lichidităţi imediate din zona euro. Cei doi indicatori arată ceea ce eu numesc stabilitate structurală a sistemului".

Anul 2016 a fost, pentru piaţa bancară, primul an de revenire la o profitabilitate operaţională reală, pe care nu o mai avusese de ceva timp, mai ales că, după perioada de criză, am avut o perioadă destul de lungă de "pierdere" în sistem, a completat domnul Oprescu, concluzionând: "Eu cred că sentimentul cu care sistemul bancar a încheiat anul 2016 este unul pozitiv, în general. Iar optimismul cu care sistemul bancar se uită la economie se transferă, ulterior, în economie, prin activitatea de creditare, prin îndeplinirea rolului de principal finanţator al economiei. Este un optimism care se bazează pe încrederea pe care, încet-încet, încercăm să o construim între noi şi clienţi".

Referitor la efectele legilor privind darea în plată şi conversia, Sergiu Oprescu ne-a precizat că, la prima vedere, impactul pe care acestea l-ar fi avut asupra sistemului sau economiei în anul 2016 încă nu a fost cuantificabil la adevărata lui dimensiune, pentru că, în primul rând, casele care au fost date în plată nu au fost repuse în circuitul economic, fiind blocate în diverse faze procedurale în instanţă. "Acestea vor afecta, din punct de vedere economic, numai când vor reintra în circuitul comercial şi atunci vom putea evalua şi noi care sunt efectele reale ale Legii dării în plată", consideră bancherul. Domnia sa a reiterat că volumul de notificări privind darea în plată, care a fost comunicat de BNR, nu a fost acela estimat iniţial (nici de o parte, nici de cealaltă), ci mult mai redus.

Sergiu Oprescu susţine că soluţia pe fond la toate problemele clienţilor cu credite în CHF este legată de mai multă comunicare, de la caz la caz, între bancă şi clientul său.

Oprescu: "Poate că Legea dării în plată a fost şi un element de resetare în sens pozitiv a dimensiunii avansului, la nivelul întregii societăţi şi a întregii pieţe"

Preşedintele ARB explică majorarea volumului depozitelor în mai multe feluri: "O explicaţie este că omul începe să aibă nevoie din ce în ce mai mult de serviciile pe care sistemul bancar le pune la dispoziţie, de siguranţa pe care o are prin accederea la astfel de servicii bancare, de faptul că poate să facă plăţi prin mobile banking, prin internet banking, de faptul că poate să interacţioneze cu alţi provideri de servicii bancare având un cont în sistem, de faptul că întreaga piaţă se digitalizează şi băncile încep să ofere soluţii în această zonă digitală, iar oamenii fac tot felul de operaţiuni prin bancă. Utilizarea serviciilor bancare de către populaţie creşte într-un ritm susţinut şi, astfel, creşte şi incluziunea financiară".

Creditarea a avut o creştere moderată în cursul anului 2016, susţine Sergiu Oprescu, menţionând că procesul de curăţare contabilă de anul trecut are impact pe volumul brut de credite: "Creşterea moderată pe care o avem s-ar putea să aibă în spate o accelerare a originării de credit, o creştere a creditului nou acordat. Majorarea creditului neguvernamental nu este foarte mare, dar dacă ne uităm din punct de vedere al intrărilor şi ieşirilor, în cursul anului 2016, s-ar putea să descoperim că originarea de credit a luat un avans destul de important. Creşterea de credit nou acordat s-a întâmplat pe două paliere, cel puţin. În primul rând vorbim despre persoanele fizice, mai ales de segmentul de consum, pentru că a fost mai puţin afectat din punct de vedere legislativ şi comunicaţional. S-a continuat o accelerare pe acest segment, fără ca prin această accelerare a creditului de consum să inducem în sistem un risc suplimentar. Am crescut creditarea în zona creditului de consum cu aceleaşi filtre de risc".

Creditul ipotecar a cunoscut o gâtuire care a fost generată de întreaga comunicare cu privire la Legea dării în plată, subliniază domnul Oprescu. Şeful ARB a completat: "Reacţia normală a băncilor a fost să se uite la criteriile de calificare, unul din elemente fiind şi nivelul avansului. Acest lucru nu a făcut decât să ţină deoparte de o posibilă calificare un segment din cererea de credite ipotecare, segment care, anterior, era calificabil. După creşterea avansului, acest segment a devenit necalificabil. Ulterior deciziei CCR, sistemul a făcut o revenire, dar nu totală şi nu la nivelul primei iteraţii. S-a făcut o revenire către niveluri mai acceptabile de avans. Puţine bănci cred că s-au mai întors acolo de unde au plecat, deci s-a pierdut o parte din capacitatea de finanţare. În acelaşi timp, s-ar putea să se fi câştigat în zona de neperformanţă, în sensul că acel cost al riscului pe viitor s-ar putea să fie mai bun. Poate că a fost şi un element de resetare în sens pozitiv a dimensiunii avansului, la nivelul întregii societăţi şi a întregii pieţe".

2016 a fost un an în care creditarea societăţilor comerciale a fost destul de puternică. Creditul neguvernamental acordat societăţilor comerciale a crescut, o creştere interesantă având loc şi pe segmentul creditului de investiţii. Pe măsură ce piaţa oferă condiţii din ce în ce mai bune, anteprenorii ajung la concluzia că trebuie să investească din ce în ce mai mult în capacităţi de producţie, în creşteri de capacitate, în majorarea cotei de piaţă, în introducerea unor produse noi etc., ne-a mai explicat Sergiu Oprescu, adăugând: "Când antreprenorii ajung la astfel de concluzii, atunci au nevoie fie de cash-ul pe care l-au economisit pentru un astfel de moment, fie de angajarea de credite pentru realizarea importurilor tehnologice necesare, a liniilor de producţie, pentru creşterea eficienţei anumitor utilaje etc. Toate acestea sunt importuri de tehnologii şi de maşini pe termen mediu şi lung şi finanţarea lor nu se face din capital de lucru. Atunci când începi să decelezi şi să simţi o creştere a nivelului creditului neguvernamental adresat investiţiilor, este momentul în care îţi dai seama că există un confort, cel puţin psihic, la nivelul anteprenorilor cu privire la predictibilitatea mediului economic, la aşteptări, la o anumită încredere în viitor. Eu sper ca această încredere să continue şi în 2017 şi ca nivelul de încredere pe care mediul de business îl are în economie să crească, pentru că abia atunci vom putea vorbi de creditare accelerată pe segmentul respectiv".

Domnia sa subliniază că este nevoie de creditare şi că sistemul bancar are o anumită robusteţe şi are o stabilitate structurală care îi permite să îşi îndeplinească mult mai puternic mandatul de finanţator.

Şeful ARB: "Structura sistemului nostru bancar arată că suntem cvasiintegraţi în Uniunea Bancară Europeană"

ARB a susţinut intrarea României în Uniunea Bancară Europeană, ne-a mai spus Sergiu Oprescu, subliniind, totodată, că robusteţea sistemului de care discutăm arată că ţara noastră ar fi un partener solid şi un punct de stabilitate, nu un obstacol pentru dezvoltarea unei astfel de structuri.

Bancherul ne-a explicat: "Un alt element pe care trebuie să îl luăm în calcul este faptul că deja structura sistemului bancar din România arată că noi suntem cvasiintegraţi în Uniunea Bancară Europeană, pentru că 75% dintre activele bancare din România aparţin unor bănci sistemice europene şi, în mod implicit, aproape 70% din capital aparţine acestor bănci. Aproape implicit, sistemul bancar românesc este deja ancorat în Uniunea Bancară Europeană. Cred că este important ca noi să stăm în «bucătărie» atunci când se prepară felurile acestea de mâncare, pentru că vom vedea ce va fi servit din punct de vedere al reglementărilor şi care va fi impactul asupra subsidiarelor care operează în România. Cred că aici BNR are o poziţionare inteligentă - decât să stea în afară şi să vadă ce i se serveşte, mai bine se uită înăuntru şi urmăreşte cum se construieşte. Intrarea în Uniunea Bancară Europeană mai are un rol, care nu trebuie neglijat - elimină o mare parte din potenţialul risc de contagiune. Pentru că abordarea la momentul respectiv este o abordare pe grup, pe cluster, pe întreg grupul financiar, inclusiv cu implicaţiile «cross border» pe care grupul financiar le poate avea la momentul respectiv".

Sistemul bancar din ţara noastră îşi va continua trendul de consolidare, este de părere Sergiu Oprescu. Domnia sa ne-a spus că pe piaţa românească "vor fi instituţii financiare care vor aplica o strategie de creştere numai pe bază organică, dar vor fi şi altele care vor aborda o strategie mixtă, şi anume de achiziţionare fie de bănci, fie de portofolii performante ale unor bănci, cuplată cu o strategie de creştere organică".

Domnul Oprescu apreciază că existenţa oportunităţilor de consolidare arată că, de fapt, avem un excedent de bănci de dimensiuni nu foarte ridicate, din punctul de vedere al cotei de piaţă.