STRATEGIA DE DEZVOLTARE ŞI ABSORBŢIE A FONDURILOR EUROPENEAeroportul Internaţional Ghimbav, proiect strategic pentru Regiunea Centru

Regiunea Centru dispune de o bază de date cu 1.336 proiecte de investiţii, în valoare de aproximativ 28 miliarde lei (6,2 miliarde de euro), ne-a declarat Simion Creţu, directorul general al Agenţiei de Dezvoltare Regională (ADR) Centru. Aceste proiecte au fost încadrate pe domeniile strategice ale Planului de Dezvoltare a Regiunii pentru următorii cinci ani, beneficiarii urmând să le depună pentru atragerea fondurilor europene în perioada 2014-2020, a subliniat domnia sa.

Conform Planului strategic de dezvoltare, printre proiectele prioritare se numără construirea aeroportului internaţional din judeţul Braşov (Ghimbav) şi punerea bazelor transportului intermodal în Regiunea Centru prin realizarea, într-o primă etapă, la Braşov şi Sibiu, a unor platforme intermodale pentru transportul mărfurilor, ca parte a unui sistem naţional de platforme intermodale.

Regiunea Centru are 45 de proiecte prioritare în domeniul infrastructurii de transport. Din acestea, 17 proiecte vizează reabilitarea unor drumuri judeţene, 27 - reabilitarea de străzi urbane. Strategia arată că, până în 2020, este necesară reabilitarea a circa 1.000 km de drumuri naţionale care, în prezent, au durata de serviciu depăşită sau care, în următorii ani, îşi vor depăşi durata de serviciu. De asemenea, cei 36 km de drumuri naţionale pietruite din judeţele Alba, Covasna şi Braşov vor trebui aduşi la standardele cerute unui drum naţional.

O altă direcţie investiţională este îmbunătăţirea condiţiilor de transport pe drumurile judeţene. Documentul precizează: "În acest sens, este necesar ca în următorii ani să fie asfaltaţi cel puţin 500 km din cei peste 1.700 km de drumuri judeţene pietruite sau de pământ şi să se reabiliteze cel puţin jumătate din lungimea drumurilor judeţene cu durata de serviciu depăşită. Considerăm ca fiind prioritară modernizarea drumurilor judeţene care asigură conectarea localităţilor urbane la reţeaua drumurilor naţionale şi a celor ce permit accesul spre zonele turistice intens frecventate sau spre zonele cu un real potenţial turistic, dar insuficient exploatat".

O altă prioritate de dezvoltare a infrastructurii de transport din Regiunea Centru vizează construirea de centuri ocolitoare pentru oraşele mari traversate de drumuri europene sau de drumuri naţionale principale, precum şi extinderea celor actuale (Braşov, Târgu Mureş, Alba Iulia - nord, Sebeş, Aiud, Mediaş, Sighişoara, Făgăraş etc.).

Pentru următoarea perioadă de programare 2014-2020 finanţată din fonduri europene, Strategia de Dezvoltare propune sprijinirea unui spaţiu european unic al transporturilor de tip multimodal prin investiţii în reţeaua transeuropeană de transport (TEN-T), stimularea mobilităţii regionale prin conectarea legăturilor rutiere secundare şi terţiare la infrastructura TEN-T, dezvoltarea unor sisteme de transport care respectă mediul şi cu emisii scăzute de dioxid de carbon şi promovarea unei mobilităţi urbane durabile.

Zece proiecte cu risc de nefinalizare în POR 2007-2020

La nivelul regiunii Centru, sunt puţine proiecte cu risc de nefinalizare, finanţate din fondurile europene alocate Programului Operaţional Regional (POR) 2007-2013, ne-a mai declarat Simion Creţu.

"Sunt probleme de implementare pe toate axele POR, în special pe domeniile care au fost lansate mai târziu", a subliniat domnia sa, precizându-ne: "Având în vedere faptul că mai sunt doar câteva luni până la finalizarea programului, am efectuat o analiză a tuturor proiectelor, axându-ne pe cele cu valori peste 3.000.000 lei, care influenţează consistent derularea POR. Practic, zece proiecte se regăsesc în categoria celor cu risc şi au o valoare totală a finanţării nerambursabile alocată prin contracte de 25,40 milioane euro".

Oficialul ne-a spus că semnarea unor contracte de finanţare abia în 2014, întârzierile în derularea procedurilor de achiziţii şi încheierea contractelor, modificări ale unor proiecte tehnice se numără printre cauzele gradului de absorbţie mic al proiectelor menţionate. Alte probleme sunt întârzieri în execuţie (neînţelegeri între firma de construcţii şi proiectant, respectiv beneficiar), insolvenţa sau falimentul antreprenorilor.

Oficialul ne-a explicat că, în cadrul proiectelor POR, există două aspecte ce reflectă evoluţia sau gradul de implementare: "În primul rând, este un grad tehnic de implementare, respectiv evoluţia lucrărilor de construcţie, reabilitare, modernizare, achiziţia de echipamente ce sunt urmărite ca obiective tangibile prin proiect. Iar în al doilea rând există un grad de implementare financiară, respectiv cheltuielile rambursate beneficiarilor prin POR, de către autoritatea de management (Ministerul Dezvoltării). Întotdeauna gradul de absorbţie este mai mic decât cel de implementare tehnic al proiectelor şi decât nivelul cheltuielilor efectuate de către beneficiar, fie ele eligibile sau neeligibile. Cele două nu coincid din cauza principiului de acordare a finanţării nerambursabile în cadrul POR şi a circuitului documentelor între constructor/furnizor - beneficiar - Organism de Implementare - Ministerul Dezvoltării".

Absorbţie redusă la reabilitări termice şi lucrări la şcoli

Simion Creţu ne-a mai declarat că 10 din cele 13 contracte de finanţare semnate pentru reabilitarea termică a blocurilor, contractate începând cu luna februarie 2014, au un grad de absorbţie sub 5%. Domnia sa ne-a menţionat că achiziţiile derulate respectă procedurile legale, iar ca proces, o achiziţie derulată prin SEAP (sistemul electronic) durează în jur de trei luni, fără contestaţii, fără retrimiteri la ANRMAP (autoritatea care monitorizează achiziţiile publice) şi cu evaluarea ofertelor depuse fără clarificări.

De asemenea, se regăsesc în această situaţie şi proiectele contractate pe cel de-al doilea apel lansat pentru reabilitarea şcolilor. Domnul Creţu a subliniat: "Aceste contracte au fost semnate începând cu luna septembrie 2014 şi, deşi aveau procedurile de achiziţii deja lansate, datorită faptului că acestea au fost derulate cu mult timp înainte de depunerea proiectului, o parte din firmele de construcţii cu care s-au încheiat acele contracte nu mai funcţionează, iar o parte din soluţiile tehnice propuse în urmă cu şapte ani nu mai sunt valabile în prezent".

Un alt caz de proiecte întârziate sunt cele incluse în planul integrat de dezvoltare al Polului de Creştere Braşov. Acesta conţine 26 proiecte contractate, atât pentru municipiul Braşov, dar şi pentru localităţile Codlea, Predeal, Râşnov, Săcele etc, prin care se solicită 95,31 milioane euro fonduri nerambursabile. "O parte dintre ele, atât din cauza datei de semnare a contractelor, dar şi anvergurii investiţiilor şi eforturilor financiare ce le implică, au un grad mai mic de absorbţie", a conchis directorul general al ADR Centru.

La proiectele cu disfuncţionalităţi majore vor fi organizate lunar întâlniri punctuale de lucru între experţii ADR Centru, Ministerul Dezvoltării şi beneficiari, proiectanţi, consultanţi, diriginţi de şantier pentru discuţii şi soluţii concrete de realizare a lucrărilor în timpul rămas, a adăugat Simion Creţu.

Domnia sa ne-a mai declarat: "Sunt discuţii concrete ca să facem o analiză punctuală pe proiectele cu probleme şi să găsim cele mai bune soluţii. Aceste contracte nu mai respectă graficele de lucrări şi ale cererilor de plată. De aceea, considerăm că o monitorizare bună a relaţiei cu firma de construcţii pe perioada aceasta este benefică. Pe de altă parte, credem că problematice sunt unele proiecte foarte mari ca buget, care întâmpină probleme, unele şi din cauza constructorilor care au intrat în insolvenţă. În urma întâlnirilor de luna trecută, deja s-au implementat o parte din soluţii şi s-au înregistrat rezultate pozitive în derularea lucrărilor".

Toate proiectele prin POR trebuie finalizate până la 31 decembrie 2015

Conform Instrucţiunii 134, emisă de către Ministerul Dezvoltării referitor la "termenele limită de depunere a cererilor de rambursare şi a cererilor de plată în vederea închiderii POR 2007-2013", toate proiectele finanţate prin acest program trebuie să fie finalizate până la 31 decembrie 2015. Astfel, depunerea de către beneficiari a cererilor de plată se poate face până în 20 noiembrie 2015, respectiv până la 29 februarie 2016 în cazul cererilor de rambursare aferente cheltuielilor efectuate până la 31 decembrie 2015. În acest sens, beneficiarul trebuie să încheie lucrările pe proiecte în cursul acestui an, precum şi plata serviciilor prestate, urmând să solicite către OI (organismul intermediar) şi minister rambursarea plăţilor efectuate până la 29 februarie 2016.

În cazul în care un beneficiar nu va respecta aceste condiţii, acesta va suporta cheltuielile efectuate sau a celor rămase pentru finalizarea proiectului şi atingerea indicatorilor propuşi, atrage atenţia directorul ADR Centru. "Ca principiu, în cazul în care un proiect finanţat prin POR nu se va finaliza şi nu-şi va atinge indicatorii asumaţi, până la un termen ce va fi stabilit şi transmis ulterior de către Ministerul Dezvoltării, toate fondurile primite pe acel proiect din bugetul POR vor fi returnate. Însă ministerul este autoritatea abilitată şi responsabilă să emită instrucţiuni pentru reglementarea punctuală a acestor situaţii", ne-a mai spus domnia sa.

Primele apeluri de proiecte pe noul POR, din toamnă

POR 2014-2020 a fost aprobat în 23 iunie 2015, la Bruxelles. Este programul cu cea mai mare contribuţie la dezvoltarea regională a ţării noastre, ce prevede alocări financiare pentru 11 axe prioritare (plus axa 12 - Asistenţă Tehnică), prin care vor fi investiţi, în următorii şapte ani, 8,25 miliarde euro.

Din bugetul total, 6,7 miliarde euro reprezintă sprijinul UE, prin Fondul European de Dezvoltare Regională. Noul program este considerat o versiune mai bună, mai accesibilă pentru beneficiari, pentru că au fost înglobate recomandările Comisiei de simplificare a regulilor: apeluri de proiecte uniformizate pentru toate axele, un număr mai mic de documente depuse odată cu cererea de finanţare, iar proiectele aflate în stadiu avansat de pregătire vor primi punctaj suplimentar, în timp ce etapele de evaluare şi selecţie vor dura mai puţin, în opinia lui Simion Creţu.

POR 2014-2020 acoperă 9 dintre cele 11 obiective tematice avute în vedere de Politica de Coeziune a Uniunii Europene şi va continua să finanţeze investiţii din perioada 2007-2013: infrastructură socială, de sănătate şi educaţională, IMM-uri, drumuri judeţene şi turism, dar va finanţa şi noi categorii de proiecte faţă de programul precedent: reabilitarea termică a clădirilor publice, lucrări de cadastru şi centre de transfer tehnologic.

Potrivit domnului Creţu, circa 206 milioane euro vor fi alocaţi pentru centrele de transfer tehnologic, iar 877 milioane euro - pentru a sprijini IMM-urile să devină mai competitive. Pentru o economie cu emisii de carbon reduse, sunt alocaţi 2,37 miliarde euro pentru activităţi de creştere a eficienţei energetice a clădirilor publice, rezidenţiale sau pentru investiţii în iluminat public şi transport urban.

Conform datelor transmise de ADR Centru, pe 5 mai 2015, a fost lansat spre consultare publică Ghidul general al POR 2014-2020, iar pe 31 iulie 2015, Ministerul Dezvoltării a publicat două ghiduri specifice pentru POR 2014-2020 (microîntreprinderi şi infrastructură rutieră).

De asemenea, ministerul a lansat o a doua sesiune de comentarii şi propuneri pe Ghidul general al Solicitantului POR.

"Noi estimăm ca în luna septembrie să fie încheiate procesele de consultare publică şi Ministerul Dezvoltării să lanseze cel puţin cele două domenii specificate anterior", a conchis Simion Creţu.