2024 este anul preocupărilor crescute pentru sustenabilitate şi pentru o locuire mai bună şi al implementării efective a măsurilor privind eficienţa energetică. Pe de altă parte, 2024, an electoral, poate marca un moment de referinţă în politica de dezvoltare a oraşelor, printre provocări fiind şi creşterea preţurilor la materiile prime. În arhitectură şi construcţii, viitorul apropiat se împarte între imperativul proiectelor durabile şi provocarea noilor tehnologii, conform unui comunicat de presă al Studio ae.
"2023 a fost un an cu multe provocări în domeniul arhitecturii şi construcţiilor. În primul rând, vorbim de schimbări legislative precum apariţia metodologiei privind NZEB (Near Zero Energy Building) sau schimbarea celei de obţinere a avizelor şi autorizaţiilor ISU precum şi de eliminarea facilităţilor din domeniul construcţiilor. La acestea s-au adăugat deficitul de forţă de muncă şi reducerea numărului de autorizaţii de construire, constrângeri care au condus însă la noi idei şi strategii precum digitalizarea şi creşterea complexităţii proiectelor" spune Elena Ştefănescu, arhitect, cofondator Studio ae.
Acestea sunt principalele 10 trenduri din arhitectură şi contrucţii potrivit studiului realizat de biroul de arhitectură şi design Studio ae:
1.Preocuparea majoră pentru o locuire mai bună
Cu aproximativ 30.000 de autorizaţii de construire emise anual pentru case sau pentru locuinţe colective (apartamente) şi cel puţin 6 milioane de mp. autorizaţi, locuirea reprezintă cel mai extins program de arhitectură, atât ca număr cât şi ca suprafaţă în România.
Este de aşteptat ca practicile NZEB (Nearly Zero Energy Building), standarde obligatorii pentru toate clădirile noi şi cele care intră în renovare majoră, clădiri cu consum de energie redus, să fie implementate în 2024. În 2023 s-au prezentatat multe soluţii şi materiale inovative inclusiv pe segmentul rezidenţial şi urmează ca acestea să fie utilizate.
Având în vedere că petrecem peste 80% din timp în interior, preocuparea continuă pentru calitatea arhitecturii şi a designului spaţiilor pe care le folosim este mai mult decât justificată. Se pune accentul pe creşterea calităţii şi pe soluţii atemporale, valabile pe termen lung, pe importanţa luminii naturale, a spaţiilor deschise care pot fi uşor mobilate şi care îşi păstrează în timp şi caracterul reprezentativ.
2.Implementarea principiilor privind eficienţa energetică
Ultimii trei ani au fost ai reglementărilor legislative în privinţa eficienţei energetice. Acum, furnizorii şi producătorii de materiale de construcţii propun materiale noi, certificate. De exemplu, tablă fălţuită cu strat inclus de celule fotovoltaice care îmbină eficient atât partea de tehnologie, cât şi cea estetică, noi sisteme şi concepte de instalaţii cu un randament foarte bun. Proiectele optimizează consumul de energie prin funcţii precum izolarea eficientă, geamurile triplu vitraj şi sistemele integrate de încălzire şi răcire.
"2024 va fi anul implementării măsurilor privind eficienţa energetică. Sustenabilitatea în arhitectură şi construcţii a devenit un imperativ. Termoizolarea, integrarea panourilor solare sau fotovoltaice, a pompelor de căldură şi a altor surse de energie regenerabilă precum turbinele eoliene, după caz, precum şi utilizarea materiale recuperate sunt din ce în ce mai frecvente", declară Elena Ştefănescu.
3.Decarbonizarea & economia circulară
Sunt două subiecte noi care vor intra puternic în atenţia publicului unde vor rămâne multă vreme, inclusiv măsurile privind ESG-Environmental, social, and corporate governance. Carbonul încorporat este un factor foarte important atunci când luăm în considerare amprenta globală de carbon a mediului construit. Astfel, Carbon Leadership Forum sugerează că "aproximativ 30% din toate emisiile globale de carbon sunt atribuite sectorului construcţiilor, cel puţin 8% rezultând din fabricarea materialelor de construcţie".
În anii următori se va analiza şi calcula şi amprenta carbonică a unei clădiri încă din etapa de construire şi în cea de utilizare, pe parcursul timpului.
Amprenta carbonică va deveni parte intrinsecă a procesului de a construi.
Devine astfel tot mai importantă includerea în proiecte a strategiilor de reutilizare a elementelor de construcţie existente, de înlocuire a materialelor cu conţinut ridicat de carbon cu materiale cu emisii scăzute de carbon sau chiar de captare a carbonului şi salvarea materialelor existente pentru a minimiza cantitatea de deşeuri, care altfel ar merge la groapa de gunoi.
4. Creşterea preţurilor
Dacă preţurile materialelor de construcţie au rămas relativ stabile, la nivel de execuţie (proces care include şi manopera, transportul, utilajele, etc.), în 2023 s-a înregistrat o creştere de aproximativ 10%, scumpire cauzată mai ales de inflaţia din 2022.
Şi în 2024 este de aşteptat o majorare a preţului cauzată de schimbările legislative, de eliminarea facilităţilor fiscale şi modificarea taxelor aferente salariilor în domeniul construcţiilor de la finalul lui 2023.
În 2023 s-a înregistrat o scădere a numărului de autorizaţii emise, ceea ce înseamnă că în 2024 vor fi mai puţine şantiere în lucru sau finalizate.
Astfel, pe fondul creşterii preţurilor şi a scăderii ofertei, a accesului tot mai greoi la credite, cumpărarea unei locuinţe devine mai dificilă.
5.Întârzierea deciziilor/răspunsurilor primăriilor şi autorităţilor implicate
2024 este un an electoral şi o preocupare majoră va fi organizarea alegerilor urmate de schimbări în administraţie. Pe de altă parte, se vor finaliza unele din proiectele publice deja începute.
După întârzierile din 2023 privind implementarea proiectelor PNRR, 2024 ar putea fi un an cu "motoarele turate" ale investiţiilor în domeniul construcţiilor. Multe firme din domeniu s-au concentrat pe proiectele mai mari din domeniul public, ceea ce a condus la un deficit în zona privată şi la proiectele mici şi medii. În acest context, pentru firmele mici şi medii, poate fi o oportunitate de a dezvolta noi servicii de calitate, pe acest segment punând accent pe calitate şi eficienţa energetică. De exemplu, pentru cei care construiesc o singură casă este destul de dificil să găsească un antreprenor general care să coordoneze toată partea de execuţie.
Dacă timpul este bine folosit, acesta poate fi un plus pentru o mai bună detaliere şi planificare a proiectului, a bugetului şi a şantierului.
6 . Moment de cotitură/referinţă a politicilor de dezvoltare a oraşelor
În 2024, sunt primele alegeri locale după pandemie care marchează un moment de definire sau de redefinire a oraşelor. Este de aşteptat ca agendele de dezvoltare a oraşelor să ia în considerare conceptul celor "15 minute".
Acesta, precum şi conceptul mai amplu de "eco-cartier", sunt direcţii de dezvoltare care trebuie definite şi implementate în acord cu comunităţile locale.
Nu vorbim doar de asigurarea facilităţilor esenţiale pentru familii şi comunităţi într-un perimetru relativ mic ci mai ales de mobilitate. Mobilitatea rămâne un subiect care provocă emoţii puternice din cauza timpului pierdut în trafic în oraşele din România şi a poluării generate de autovehicule.
7.Avansul tehnologiei schimbă domeniile arhitecturii şi construcţiilor
Arhitecţii şi designerii vor folosi tot mai des tehnologia pentru dezvoltarea mai rapidă a ideilor, pentru cercetare şi inovaţie. Aceasta favorizează creativitatea, managementul eficient al proiectelor şi o evaluare mai transparentă şi generează o mai mare eficienţă a construcţiilor, în general.
AI-ul a avut un progres foarte mare în ultimii doi ani şi va schimba mult procesele de lucru în proiectare şi implementare în următoarea perioadă. De exemplu, se scurtează foarte mult timpul pentru vizualizarea rapidă de tip imagine fotorealistă. În plus, se pot testa mai multe idei în acest mod într-un timp relativ scurt.
BIM - Building Information Modeling devine tot mai popular şi în România, mai ales că reprezintă o machetă digitală a clădirilor prin care se transferă repede, clar şi complet informaţiile către beneficiari, constructori.
-SMART building - IoT, senzori, prelucrarea datelor preluate din senzori, automatizări de tip BMS. Proprietarii adoptă automatizarea pentru a spori confortul, securitatea şi eficienţa energetică. Iluminatul controlat de la distanţă, climatizarea şi sistemele de securitate oferă siguranţa faptului că locuinţele şi birourile sunt confortabile, funcţionale şi eficiente.
8.Preocuparea crescută pentru sustenabilitate şi schimbările climatice
Odată cu publicarea metodologiei privind eficienţa energetică şi obligativitatea acesteia în toate construcţiile, se va pune accent şi pe alte aspecte care ţin de sustenabilitate. Astfel, sunt tot mai folosite materialele durabile, cele locale şi vopselele cu conţinut scăzut de CO2. De asemenea, recuperarea materialelor este tot mai des întâlnită.
"Reabilitatea clădirilor existente este o metodă importantă prin care putem folosi ceea ce avem deja. Putem vorbi de conversii funcţionale, reintegrarea clădirilor abandonate, reabilitarea şi mentenanţa clădirilor existente. În Bucureşti există zeci de clădiri abandonate de ani de zile chiar în zona centrală, care reprezintă o resursă semnificativă a oraşului, a comunităţii şi a istoriei.", spune Elena Ştefănescu.
9.Creşterea interesului pentru lemn
Lemnul este un material organic, călduros, prietenos folosit atât pentru structura de rezistenţă cât şi aparent, la interior şi exterior. Lemnul structural de tip timberframe şi CLT (Cross Laminate Timber) sunt deja folosite şi în România şi devin o opţiune tot mai populară datorită timpului mult mai mic pentru şantier.
Utilizarea lemnului certificat FSC (Forest Stewardship Council ) asigură beneficiarii că din punct de vedere ecologic şi social exploatarea se face corespunzător.
10. Designul şi arhitectura multiplicatori de experienţe şi funcţiuni
Este mai evidentă acum influenţa spaţiului public din imediata vecinătate a locuinţelor sau a birourilor asupra calităţii vieţii în general. Designul va continua să ajute la reconectarea omului cu natura, nu doar la proiectele care vizează sustenabilitatea mediului. "Insulele verzi" din spaţiile comune, grădinile de pe acoperiş, lumina naturală şi calitatea aerului tind să devină standarde în zonele rezidenţiale şi de birouri.
Vor domina minimalismul şi flexibilitatea proiectelor. Arhitecţii se vor concentra pe crearea de spaţii plăcute din punct de vedere estetic şi mai ales foarte funcţionale.
Accentul este pus pe acel design curat şi luminos care utilizează spaţiul existent în cel mai eficient mod şi permite adaptarea la diverse nevoi, trecând de la office la rezidenţial sau viceversa.
