Fondul european de dezvoltare regională (FEDR). Tipuri de acţiuni şi dimensiunea urbană
Articolul 2 al regulamentului Fondului european de dezvoltare regională ne spune că obiectivul FEDR este de a "întări coeziunea economică şi socială prin corectarea principalelor dezechilibre regionale, prin intermediul unei susţineri pentru dezvoltare şi ajustare structurală a economiilor regionale, inclusiv reconversia regiunilor industriale în declin şi a regiunilor cu întârzieri de dezvoltare şi prin susţinerea cooperării transfrontaliere şi interregionale."
Intervenţia FEDR se concentrează pe priorităţi tematice. Tipul şi gama de acţiuni care urmează să fie finanţate, în cadrul fiecărei priorităţi reflectă natura diferită a celor trei obiective : convergenţa, competitivitatea regională şi ocuparea forţei de munca, precum şi cooperarea teritorială europeană.
De precizat că există o recomandare a Comisiei către statele membre, în sensul includerii unei priorităţi teritoriale sau urbane în Programele operaţionale regionale.
În sensul obiectivului convergenţă, acţiunea Fondului se concentrează asupra sprijinului acordat dezvoltării economice durabile integrate, la nivel regional şi local, ocupării forţei de muncă. Zonele urbane sunt eligibile pentru a beneficia de acest tip de investiţie.
În sensul obiectivului Competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă, acţiunea Fondului se concentrează asupra a trei priorităţi:
- inovarea şi economia cunoaşterii (inclusiv stimularea inovării şi a spiritului întreprinzător, prin susţinerea reţelelor de întreprinderi, prin îmbunătăţirea capacităţilor regionale de cercetare şi dezvoltare tehnologică şi prin stimularea spiritului întreprinzător în toate sectoarele economiei regionale şi locale);
- mediul înconjurător, cu accent deosebit pe încurajarea investiţiilor pentru reabilitarea mediului înconjurător, fizic (inclusiv siturile şi terenurile contaminate, deşertificate şi defrişate, stimularea eficienţei energetice şi a producerii de energii regenerabile şi stabilirea de sisteme eficiente de gestionare a energiei, promovarea transporturilor publice curate şi durabile, în special în zonele urbane, protejarea şi valorificarea patrimoniului cultural care sprijină dezvoltarea socio-economică şi promovarea resurselor naturale şi culturale, ca şi potenţial pentru dezvoltarea turismului durabil);
- accesul la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general, (inclusiv stabilirea de puncte de acces public la internet).
În sensul obiectivului Cooperare teritorială europeană, se susţine o cooperare mai strânsă între teritoriile Uniunii Europene, în vederea accelerării dezvoltării economice şi a generării unei creşteri mai accentuate. Scopul este de a elabora strategii de dezvoltare comune şi de a crea reţele, inclusiv pe tema chestiunilor urbane, pentru regiuni vecine separate de frontiere terestre sau maritime de maxim 150 km.
Obiectivul cooperare teritorială europeană beneficiază de 2,52% din totalul resurselor FEDR, pe perioada 2007-2013, ca valoare 8,7 miliarde euro. Sunt vizate trei capitole: cooperarea transfrontalieră, cooperarea transnaţională şi cooperarea interregională.
Dintre acestea, cooperarea transfrontalieră beneficiază de cea mai mare parte a bugetului alocat pentru cooperarea teritorială, pe perioada 2007-2013: 73,9%. În termeni valorici, vorbim de 6,5 miliarde euro destinaţi susţinerii activităţilor economice, sociale şi de mediu, prin intermediul unor strategii conjugate, care favorizează o dezvoltare teritorială durabilă.
Cooperarea transnaţională beneficiază de aproape 21% din bugetul alocat obiectivului Cooperării teritoriale europene. Vorbim de 1,8 miliarde euro destinaţi susţinerii, stabilirii şi dezvoltării de activităţi de cooperare prin intermediul finanţării reţelelor şi acţiunilor propice unei dezvoltării teritoriale integrate. Există 13 zone selectate de Comisie ca fiind eligibile pentru cooperarea transnaţională, iar procedura de selecţionare a beneficiarilor este aceeaşi ca şi cea aplicată în cazul cooperării transfrontaliere: autoritatea de gestionare aflată în zona vizată de program îi va selecta, în urma lansării de cereri de ofertă.
URBACT II. INTERREG IVC. ESPON 2013. INTERACT II.
Cooperarea interregională susţine crearea de reţele şi promovarea schimburilor de experienţă la nivel de Uniune Europeană, ca şi sursă de valoare adăugată europeană. Bugetul de care beneficiază cooperarea interregională pentru perioada 2007-2013 este de puţin peste 5% din fondurile FEDR alocate obiectivului Cooperare teritorială europeană, adică 445 milioane de euro.
Pentru perioada 2007-2013 există patru programe dedicate cooperării interregionale: programul de susţinere a reţelelor urbane URBACT II, programul de cooperare interregională INTERREG IVC, Reţeaua europeană de observare a dezvoltării şi coeziunii teritoriale ESPON 2013 şi INTERACT II.
URBACT II are ca şi beneficiari oraşele din UE -27, regiunile, statele membre, universităţile şi centrele de cercetare. La nivelul oraşelor, URBACT colaborează cu toate părţile care au o miză în cadrul acestuia: specialişti în politica urbană, decidenţi aleşi şi reprezentând organizaţii fără scop lucrativ, care acţionează la diverse niveluri (local, regional sau naţional), cercetători, universitari, ONGuri etc.
Pentru cei interesaţi de măsura succesului programului URBACT II: în urma primei cereri de oferte pentru perioada 2007-2013, URBACT număra deja 28 de proiecte reţele tematice şi grupuri de lucru, care reunesc 185 de oraşe din toata Europa, 5000 de participanţi activi şi 29 de ţări.
Finanţarea URBACT este asigurată în mod conjugat de către FEDR şi statele membre, iar bugetul total alocat programului se ridică la aproximativ 68 milioane de euro. Din această sumă, 53 de milioane reprezintă cofinanţarea asigurată de FEDR. De menţionat, de asemenea, că URBACT finanţează proiectele în proporţie de maxim 80%. Implementarea planurilor de acţiune locală cade în responsabilitatea partenerilor proiectului, beneficiind, în măsura posibilului, de susţinerea marilor programe operaţionale, FEDR sau FSE. Secretariatul URBACT, din Paris, poate oferi suport tehnic şi metodologic.
INTERREG IVC susţine cooperarea între colectivităţi regionale şi locale pe întreg teritoriul Europei, cu scopul de a facilita schimbul de experienţe şi de bune practici, concentrându-se asupra temelor legate de inovare şi economia cunoaşterii, mediu şi prevenirea riscurilor.
ESPON 2013 susţine elaborarea unei politici şi construirea unei comunităţi ştiinţifice europene în domeniul dezvoltării teritoriale, cu o platformă ştiinţifică proprie. Scopul este creşterea volumului global de cunoştiinţe asupra structurilor şi tendinţelor teritoriale şi asupra incidenţei politicii în ansamblul Uniunii Europene.
INTERACT II furnizează ansamblului programelor de cooperare teritorială expertiză, în vederea unei eficientizări maxime a implementării acestora.
Posibilităţi de finanţare cu participarea FEDR
Contribuţia maximă a Uniunii Europene prin intermediul FEDR, la un proiect, se ridică la 75- 85% din cheltuielile eligibile pentru programele de la obiectivele convergenţă şi cooperare teritorială europeană şi la maxim 50% pentru programele din cadrul obiectivului competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă.
Iniţiative europene pentru susţinerea mecanismelor financiare
De multe ori, partea cea mai grea în realizarea unui proiect este legată de finanţare. Cum nicăieri în proiectele care beneficiază de sprijinul Uniunii Europene nu există participare de 100%, este nevoie de mecanisme financiare care să permită completarea procentului care lipseşte.
Comisia a lansat, în cooperare cu Banca europeană de investiţii (BEI) şi Banca pentru Dezvoltare a Consiliului Europei, iniţiativele JESSICA, JASPERS şi JEREMIE.
JESSICA a fost creată pentru a susţine dezvoltarea mecanismelor financiare în domeniul dezvoltării urbane durabile, permiţând autorităţilor de gestionare a FEDR şi, în anumite cazuri, a FSE, să investească în fonduri de dezvoltare urbană, în cadrul unor planuri de dezvoltare urbană integrată. În fapt, această iniţiativă încearcă să funcţioneze ca o pârghie asupra resurselor financiare şi permite autorităţilor să beneficieze de expertiza instituţiilor financiare. Fondurile recuperate trebuie reinvestite în dezvoltarea urbană sau reatribuite autorităţii de gestionare, pentru alte proiecte urbane.
Iniţiativa JASPERS susţine pregătirea proiectelor mari din regiunile care intră sub incidenţa obiectivului convergenţă şi poate fi mobilizată pentru proiecte urbane.
JEREMIE vizează facilitarea accesului la finanţare pentru întreprinderi în faza de iniţiere, IMM-uri şi micro-întreprinderi.
Cheltuieli eligibile legate de locuinţe
Cheltuielile legate de locuinţe sunt eligibile pentru statele care au devenit membre ale Uniunii Europene la 1 mai 2004 sau după această dată şi pot fi programate în cadrul unei operaţiuni integrate de dezvoltare urbană sau a unei axe prioritare pentru zonele afectate sau ameninţate de o deteriorare fizică sau de excluziune socială. Cheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale şi la imobilele aparţinând autorităţilor publice sau utilizatorilor fără scop lucrativ, care sunt destinate familiilor cu venituri reduse sau persoanelor cu nevoi deosebite.
Pentru a fi selecţionate, zonele eligibile să beneficieze de aceste măsuri trebuie să îndeplinească anumite criterii socio-economice. Suma atribuită cheltuielilor cu locuinţa se ridică la maxim 3% din contribuţia FEDR la programele operaţionale (PO) în cauză, sau la 2% din contribuţia totală a FEDR.
În contextul crizei economice, anumite reglementari au fost modificate şi astfel cheltuielile referitoare la îmbunătăţirea eficienţei energetice şi la utilizare energiilor regenerabile în locuinţele existente sunt eligibile în toate statele membre, nu doar în cazul noilor state membre.
Suma alocată acestui tip de intervenţie poate să ajungă la 4% din contribuţia totală a FEDR către fiecare stat membru.
Fondul Social European (FSE). Unde intervine. Posibilităţi de finanţare
Fondul Social European intervine în anumite priorităţi tematice axate pe nevoi specifice ale unor grupuri ţintă. Printre acţiunile cu dimensiune urbană în care intervine FSE sunt de menţionat întărirea rolului oraşelor ca şi poli de creştere pentru realizarea obiectivelor de la Lisabona; îmbunătăţirea ocupării forţei de muncă şi a guvernării la nivelul intervenţiilor urbane, prin promovarea rolului pe care îl pot îndeplini municipalităţile; acţiuni care vizează reducerea disparităţilor între oraşe şi cartiere şi între diferite grupuri sociale, precum cel al tinerilor, femeilor, imigranţilor, minorităţilor etnice, prin promovarea spiritului întreprinzător şi organizarea de programe de formare.
Participarea FSE la acţiuni transnaţionale şi/sau interregionale susţinute de către statele membre poate fi majorată cu 10% şi poate să se ridice chiar la 15%, în regiunile care intră sub incidenţa obiectivului Competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă.
Bugetul FSE este alocat autorităţilor naţionale, regionale şi locale şi altor participanţi (oraşe, regiuni, centre de formare, ONG-uri, parteneriate locale, naţionale sau transnaţionale) din cele 27 de state membre.
Comisia nu participă direct la procesul de selecţionare şi finanţare a proiectelor FSE. Autorităţile de gestionare, organizaţii publice fac selecţia, în urma răspunsurilor la cererile de ofertă lansate de către acestea.
Pentru perioada 2007-2013, bugetul FSE se ridică la 75 miliarde de euro, iar rata de cofinanţare variază între 50 şi 85%.
Fondul de Coeziune
Fondul de Coeziune se adresează statelor membre al căror produs intern brut (PIB) pe locuitor este sub 90% din media pe Uniunea Europeană, în vederea reducerii decalajului economic şi social şi a stabilizării lor economice.
Investiţiile din FSE se concentrează pe două domenii principale: infrastructurile care contribuie la reţeaua de transporturi transeuropeană (inclusiv accesul la aceste reţele), aceste investiţii fiind determinante pentru creşterea atractivităţii unei zone urbane şi promovând accesibilitatea şi mobilitatea interurbană; şi proiectele de mediu care se înscriu în priorităţile politicii de protecţie a mediului ale Uniunii Europene (îndeosebi în materie de gestionare şi de tratare a apelor uzate şi a deşeurilor generate de zonele urbane), precum şi domeniile legate de dezvoltarea durabilă, precum eficienţa energetică, energiile regenerabile şi transporturile, inclusiv transporturile urbane şi publice curate, gestionarea traficului rutier, sistemele de transport intermodal şi interoperabilitatea acestora.
Pentru perioada 2007-2013, prioritatea investiţiilor o reprezintă transporturile urbane curate.
Fondul de Coeziune a ieşit de sub regimul aprobării individuale a fiecărui proiect de către Comisie, contribuind la programe de investiţii plurianuale, administrate în mod descentralizat.
Bugetul stabilit pentru perioada 2007-2013 este de 70 miliarde de euro, fără să existe o alocare specifică pentru proiectele urbane. Contribuţia Uniunii Europene la nivelul programului operaţional sub forma Fondului de Coeziune se ridică la maximum 85% din cheltuielile eligibile.
Beneficiarii Fondului de Coeziune pentru perioada 2007-2013, pe baza valorii PIB pe locuitor, sunt Bulgaria, Ciprul, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Portugalia, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia şi, desigur, România.
Pentru perioada 2007-2013 există un fond de 21,1 miliarde de euro, dedicat dezvoltării urbane, sumă care reprezintă 6,1% din totalul bugetului pentru politica de coeziune a Uniunii Europene. Din totalul sumei, 3,4 miliarde de euro se adresează reabilitării siturilor industriale şi a zonelor cu terenuri contaminate, 9,8 miliarde de euro se adresează proiectelor destinate regenerării urbane şi rurale, 7 miliarde de euro se adresează proiectelor legate de transportul urban curat, iar 917 miliarde de euro se adresează proiectelor care au legătură cu locuinţele.
F.A.
