Revista Bursa Construcţiilor a realizat, în premieră, pe piaţa din ţara noastră un studiu privind evoluţia din 1999 şi până în 2007 a costurilor de construire a unei locuinţe unifamiliale.
Am ales pentru acest studiu o locuinţă unifamilială, cu o suprafaţă construită desfăşurată de 118 mp, pe parter şi etaj mansardat, finisată la un nivel mediu, decent. Costurile includ toate instalaţiile uzuale, mai puţin racordările la utilităţi (apa - canal, electricitate, gaze). Nu este luat în calcul preţul terenului pe care este construită casa.
În calculul costului de realizare a casei au fost incluse materialele, manopera şi alte cheltuieli pe fiecare tip de lucrare în parte. Costul materialelor conţine toate cheltuielile efectuate cu procurarea şi transportul acestora, inclusiv TVA. De asemenea, manopera include TVA. Capitolul "alte cheltuieli" cuprinde cheltuielile indirecte şi profitul antreprenorului, organizarea de şantier, asistenţa tehnică şi urmărirea execuţiei, tarife pentru utilajele închiriate, taxe, inclusiv TVA.
Să ridici o casă astăzi te costă de cel peste trei ori mai mult decât te costa în 1999. Casa prezentată mai sus, şi care a fost luată ca exemplu în calculul nostru, costa 337.980 lei dacă era construită la finele anului 2007, adică de trei ori mai mult decât dacă era construită în 1999, cînd a fost de 106.573 lei.
Dacă exprimăm costurile în euro, costul total de construire a locuinţei prezentate era de 93.618 euro, la finele anului 2007, mai mare cu 61% decât cel de la finele anului 1999.
Per metru pătrat suprafaţă construită, costul a crescut constant de la 903 lei (1999), la 2.864 lei (2007). Având în vedere evoluţia cursului de schimb valutar, când euro s-a întărit puternic în perioada 1999 - 2003 (de la 1,8331 la 4,1117 lei/euro), costul construcţiei per metru pătrat exprimat în euro a scăzut de la 493 euro (1999), la 464 euro (2003).
După anul 2003, cursul leu/euro a înregistrat scăderi, iar costul construcţiei exprimat în euro a urcat pînă la 793 euro (finele anului 2007).
Influenţa inflaţiei asupra costului unui metru pătrat de construcţie nu a fost similară cu cea a cursului de schimb valutar.
Până în 2004, costurile de construcţie a unei locuinţe au continuat să crească, dar ritmul lor de creştere s-a diminuat, urmând trendul descendent al inflaţiei. După acest an, lucrările de construcţie nu numai că au continuat să se scumpească, dar au făcut-o chiar într-un ritm superior inflaţiei. În calculele noastre am ţinut cont de inflaţia ca indice al preţurilor de consum, raportată la sfârşitul unui an faţă de finele anului precedent.
Structura costurilor de edificare a unei case s-a modificat, de asemenea, în timp, costurile cu manopera crescând semnificativ de la 17% la 31% în total costuri de construcţie. Capitolul "alte cheltuieli" şi-a păstrat o pondere ridicată de 29%
De asemenea, ponderea lucrărilor în costul total al construcţiei a suferit în timp modificări importante. Astfel, lucrările de rezistenţă au urcat de la 38%, la 43%, în defavoarea lucrărilor de instalaţii. Costul acestora din urmă s-a redus de la 19% la 15% în costul total al construcţiei. Lucrările de finisaj şi-au menţinut o pondere ridicată de 42%, faţă de 43% în 1999.
În acelaşi timp, creşterea costurilor lucrărilor de finisaje s-a datorat scumpirii manoperei, materialele de finisaj înregistrând chiar o diminuare în ultimii patru ani.
Costurile cu forţa de muncă au influenţat semnificativ costurile de ridicare a unei locuinţe. Cel mai tare s-a scumpit manopera pentru lucrările de finisaj care necesită specializare. Plecarea meşterilor în Spania şi Italia a condus la o penurie de personal calificat în lucrări de fineţe cum sunt cele de finisaje, fapt ce automat a condus la scumpirea lucrărilor de acest gen.
În schimb, în ceea ce priveşte materialele, cele de finisaj au înregistrat chiar reduceri de preţ, ca urmare a creşterii importurilor de astfel de produse la preţuri avantajoase şi creşterii concurenţei între firmele importatoare şi distribuitoare de produse de finisaje.
Ponderea lucrărilor de rezistenţă în costul total al construcţiei unei case a crescut ca urmare a scumpirii lucrărilor de acest tip. După lucrările de rezistenţă cel mai mult au crescut preţurile lucrărilor de finisaj, şi apoi al celor de instalaţii.
Scumpirea lucrărilor de rezistenţă a fost determinată în principal de creşterea preţurilor materialelor utilizate în aceste lucrări, între care cea mai mare creştere a înregistrat-o preţul cimentului pentru construcţii.
În topul scumpirilor, cimentul este urmat de cărămizi, oţel beton,mortar, cherestea.
