Consultarea publica nu reprezinta inca o componenta prioritara in procesul de elaborare sau reactualizare a documentatiilor de urbanism in Romania. Campaniile de informare sunt putine, iar documentatiile sunt oferite spre consultare aproape exclusiv la cerere.
La doi ani de la introducerea obligativitatii elaborarii de catre primarii a unui Regulament Local de Implicare a Publicului (prin Ordinul de Ministru 2701/ 2011 privind consultarea publicului), aproximativ 80% din primarii nu au adaptat prevederile la conditiile locale, potrivit raportului de analiza "Starea si perspectivele urbanismului participativ", elaborat de Agentia de Monitorizare a Presei, Asociatia pentru Tranzitie Urbana si Grupul pentru Dezvoltare Locala.
De asemenea, primariile nu definesc aspectele asupra carora se cere opinia cetatenilor, iar propunerile rezultate in urma consultarii nu sunt evidentiate pe parcursul derulari procesului.
Organizatiile neguvernamentale propun corelarea tuturor institutiilor relevante si a intregii legislatii pentru dezvoltarea urbana. Propunerile de dezvoltare urbana (PUZ, PUG), ar trebui sa se faca prin consultarea in prealabil a tuturor proprietarilor din zonele afectate. De asemenea, trebuie sa fie precizat clar in ce fel se finalizeaza procedura de informare si consultare in cazul in care exista dezacorduri.
Consultarea publicului poate genera solutii
In prezent, toata responsabilitatea pentru consultarea publica revine functionarilor din primarii, nu si consiliului. Prin urmare, tot functionarii sunt cei care isi asuma riscurile in fata legii, afirma Stefan Dumitrascu, arhitectului sef al Sectorului 3.
Functionarii elaboreaza partea tehnica in procesul de consultare publica, insa aspectele netehnice ar trebui sa intre in sarcina consiliului local, considera domnul Dumitrascu.
Consultarea publicului poate da roade in sensul identificarii unor alternative la problemele dintr-o anumita zona, deoarece locuitorii au experienta utilizarii spatiului respectiv, adauga Stefan Dumtirascu.
Consilierii locali sunt in prezent exclusi de la dezbaterea publica
In prezent, legislatia prevede ca executivul din primarii are sarcina realizarii consultarii cu publicul, nu consiliul local. In fapt, consilierii ar fi direct interesati de rezultatul acestor consultari, deoarece raspund de respectarea opiniilor cetatenilor, sesizeaza Catalin Campeanu, consilier general in cadrul Primariei Municipiului Bucuresti.
Cu toate acestea, comunicarea intre consiliu si directiile din primarie este adesea anevoioasa, in practica functionarii fiind supusi primarilor si nu consiliului local, marturiseste domnul Campeanu.
Consultarea publicului ar fi facilitata de existenta cadastrului general
In opinia arhitectului sef din Baia Mare, Edmund Futo, diferenta dintre locuitor si cetatean este data de implicare. Cetateanul trebuie sa ofere o mana de ajutor administratiei, nu doar sa critice si sa astepte ca administratia sa ii spuna ce are de facut. In acest sens, in Baia mare au fost infiintate consilii de cartier, care mediaza intre cetatean si adminsitratie.
Una dintre principalele impedimente in procesul de consultare publica asupra documentatiilor de urbanism este data de identificarea proprietarilor din zonele vizate, fapt ingreunat de inexistenta unui cadastru general. Aceasta reprezinta de altfel o problema la nivel national. Prin urmare, elaborarea documentatiilor cadastrale ar trebui sa reprezinte o prioritate. "Cine are carte funciara are parte", subliniaza domnul Futo.
Informarea nu ajuta fara implicare
Primaria Timisoara informeaza publicul asupra dezbaterilor publice inclusiv prin posta si dispune de un spatiu dedicat pentru organizarea acestor evenimente - Atelierul de urbanism. Problema rezida insa in implicarea oamenilor si a ONG-urilor, beneficiarii reali ai documentatiilor de urbanism. "Chiar daca exista informare, nu este si implicare", considera Ciprian Cadariu, arhitectul sef al Timisoarei.
De exemplu, consultarile asupra noului Plan Urbanistic General s-au intins pe durata a 45 de zile, atragand in jur de 120 de participanti. Cu toate acestea, cei mai multi dintre participanti au venit cu intrebari punctuale, legate doar de proprietatea lor. "PUG-ul nu este doar un document de urbanism, ci o strategie de dezvoltare", atrage atentia domnul Cadariu.
Raportul de analiza a fost elaborat prin monitorizarea activitatii primariilor resedinta de judet, precum si a Primariei Municipiului Bucuresti in consultarea cetatenilor cu privire la elaborarea planurilor de urbanism.
Cele trei organizatii partenere au lansat si un "Ghid pentru autoritati" care prezinta principiile participarii publice in urbanism, precum si instrumente utilizate la nivel european in procesul de implicare a cetatenilor in urbanism.
