Primăvara acestui an a marcat şi lansarea cererii de proiecte pentru programele cu finanţare europeană adresate dezvoltării turismului. Autorităţile locale din Bucovina nu sunt străine de modul de accesare şi utilizare a fondurilor europene, mai ales că le-au folosit din plin în perioada de pre-aderare. Primăriile sunt preocupate de dezvoltarea infrastructurii de turism din zonă, mai ales că această regiune este, în special, foarte căutată de turiştii străini. Astfel, în zonă, chiar şi primăriile comunelor cu potenţial turistic au reuşit să atragă fonduri europene pentru modernizarea infrastructurii şi a ofertei de agrement şi au, în continuare, proiecte cu care să concureze la accesarea fondurilor structurale.
Conform studiilor privind atractivitatea turistică a României, efectuate de către Birourile de Promovare Turistică de la Berlin, Londra, Madrid, Amsterdam, turiştii străini proveniţi din Germania, Marea Britanie, Spania, Olanda sunt atraşi de natură şi de programele culturale. Zonele cele mai solicitate de aceştia sunt mănăstirile din Bucovina, Transilvania, Maramureş, dovedit prin faptul că pachetele turistice care cuprind aceste destinaţii sunt cel mai bine vândute, deşi nu constituie cele mai ieftine destinaţii.
Primăria Vatra Dornei construieşte un complex de agrement de 15 milioane de euro
Municipiul Vatra Dornei beneficiază de condiţii de mediu şi climă deosebit de favorabile turismului, fiind avantajat de un potenţial turistic natural. Acesta asigură practicarea unor forme de turism diversificate şi complexe, preponderente fiind resursele balneare. Posibilităţile variate ale turismului din zonă, respectiv turismul balnear, turismul de agrement şi turismul de aventură, fac din Vatra Dornei staţiunea tuturor vârstelor şi tuturor gusturilor. În completarea ofertei turistice asigurată de către structurile private, adminis-traţia locală a iniţiat o serie de proiecte pentru agrementarea turistică a staţiunii în ansamblul său, în special pentru atragerea turiştilor în zonă.
Primăria Vatra Dornei a demarat proiectul de construire a complexului de agrement "Lunca Dornelor", obiectiv pentru care speră să acceseze fonduri europene. Licitaţia pentru atribuirea serviciilor de elaborare a studiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic în vederea realizării documentaţiei de finanţare, organizată în luna martie, a fost câştigată de "Expert Proiect 2002" SRL Bucureşti, cu o ofertă financiară de 372.225,4 de lei. Principalele obiective care vor fi construite în cadrul centrului turistic şi de distracţii constau într-o clădire modernă dotată cu piscine şi bazin de înot, un centru SPA, tobogane cu apă şi cascade, terenuri de sport, bowling, discotecă etc. "Proiectul complexului trebuie să îndeplinească o serie de condiţii de multifuncţionalitate, atractivitate, eficienţă multidisciplinară, inclusiv din punct de vedere terapeutic. Modulele proiectate trebuie să fie diversificate şi flexibile, pretabile la adaptări şi înlocuiri", ne-a declarat primarul Municipiului Vatra Dornei, Constantin Huţanu. Întregul proiect se ridică la o valoare de 15 milioane de euro, ne-a precizat domnia sa.
Pe agenda de promovare a turismului, Municipiul Vatra Dornei are în implementare un proiect de agrementare turistică a oraşului. Este vorba despre un proiect finanţat de Uniunea Europeană prin programul Phare 2006 - proiecte mari de infrastructură, în sumă de 9,8 milioane de euro. Programul vizează îmbunătăţirea condiţiilor de petrecere a timpului liber al turiştilor. Va fi construită o pârtie nouă de schi, cu instalaţii pe cablu şi tunuri de zăpadă artificială, vor fi reabilitate izvoarele de apă minerală, parcul municipal şi străzile din zona staţiunii. Vor mai fi amenajate mai multe terenuri de sport şi va fi repusă în funcţiune pârtia de schi fond şi role.
Constantin Huţanu susţine că Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţei a contractat deja lucrările de construcţie cuprinse în lotul 1 al proiectului, iar la finele lunii mai se afla în curs de evaluare oferta de licitaţie pentru lotul 2 - pârtia de schi. "Eforturile autorităţii locale de coparticipare la viaţa turistică a oraşului este de în medie de 500.000 de lei anual şi constituie un obiectiv major pentru dezvoltarea unitară economică şi socială a unui oraş turistic modern şi căutat de toate categoriile de turişti", ne-a mai spus domnia sa.
Odată cu privatizarea structurilor turistice din oraş, acestea au intrat într-un proces de modernizare, putând oferi condiţii mult mai bune de odihnă şi tratament. Prin eforturi investiţionale de anvergură, la Vatra Dornei funcţionează cea mai importantă bază de tratament din România, la standarde de calitate ce concurează bazele de tratament cele mai performante din Europa. Dinamica dezvoltării turismului în Vatra Dornei înregistrează o creştere a numărului locurilor de cazare omologate în hoteluri de 3 şi 4 stele de circa 10% pe an.
12,55 milioane de euro pentru dezvoltarea turistică a oraşului
Gura Humorului
Turismul în regiunea Gura Humorului constituie una din priorităţile de dezvoltare a regiunii Bucovina, investiţiile în acest domeniu constituindu-se într-o prioritate a Planului Naţional de Dezvoltare a României.
În Bucovina, există necesitatea organizării unui turism modern specializat, de înaltă ţinută, caracterizat atât de calitatea şi diversitatea serviciilor oferite, cât şi de organizarea şi managementul profesional şi, nu în ultimul rând, de efortul de promovare corespunzător.
În acest sens, oraşul Gura Humorului, situat în centrul geografic al Judeţului Suceava, deţine o poziţie strategică pentru accesarea tuturor traseelor turistice ce au ca scop vizitarea mănăstirilor cu frescă exterioară şi a celorlalte obiective din această parte de ţară.
Pentru acoperirea deficitului de atracţii turistice, Primăria Gura Humorului a iniţiat Proiectul P.O.P.A.S.: Pârtie de schi, Orientare turistică, Parc Lunca Moldovei, Agrement, Sport. Proiectul presupune reabilitarea şi modernizarea infrastructurii turistice din zona parcului Ariniş, obiectivele declarate ale edililor fiind dezvoltarea turismului, promovarea sporturilor de iarnă, precum şi a sporturilor de performanţă. Valoarea totală a proiectului este de 12,55 milioane de euro. Finanţarea este asigurată prin intermediul Programului Phare.
Obiectivul constă în amenajarea unei pârtii de schi cu o lungime de 1.486 de metri, cu o diferenţă de nivel de 283 de metri şi o lăţime medie de 35 de metri, ce va fi prevăzută cu telescaun, instalaţie de iluminat şi instalaţie de produs zăpada. "Primele activităţi din graficul de lucru pentru construcţia pârtiei au fost deja demarate. Acestea constau, în principal, în defrişarea traseului şi pregătirea terenului pentru construcţia propriu-zisă", ne-a declarat primarul oraşului, Marius Ursaciuc. Lucrările de eliberare a terenului sunt des-făşurate de firma "Eurostrade Company" SA Gura Humorului, a adăugat domnia sa. Celelalte etape, de construcţie şi montaj, vor fi derulate de societatea austriacă "Poor Technobau und Umwelt AG", existând şanse ca pârtia de schi să poată fi inaugurată până la finalul acestui an.
Cea de-a doua secţiune a proiectului, respectiv reabilitarea zonei de agrement "Ariniş", va fi dezvoltată de "Cominco" SA Suceava. Vor fi amenajate o piscină cu multiple facilităţi, un bazin de înot pentru copii, terenuri de sport în aer liber, un patinoar artificial, precum şi un centru de informare turistică. Mai mult, pe zona de acces spre pârtie, pe malul drept al râului Moldova, va începe amenajarea unui loc de campare, cu asigurarea de utilităţi pentru rulote, dar şi cu spaţii pentru prepararea de grătare. "La finalizarea tuturor investiţiilor prevăzute în acest proiect, vom reuşi să avem în Gura Humorului o zonă turistică extrem de importantă, atât pentru oraşul nostru, cât şi pentru întreaga regiune", susţine primarul Marius Ursaciuc.
Localitatea Gura Humorului este cea mai tânără staţiune turistică din Bucovina, orientată, până nu demult, doar către turiştii individuali aflaţi în căutarea tradiţiei şi a valorilor istorice şi culturale din zonă. Începând cu anul 2002, odată cu inaugurarea hotelului Best Western Bucovina, cu o capacitate de peste 200 locuri de cazare, a apărut şi oferta pentru grupuri turistice de circuit. În momentul actual, aceste grupuri înregistrează cea mai mare pondere în totalul turiştilor care vizitează zona şi datorită faptului că Gura Humorului este situată la distanţe relativ egale faţă de toate mănăstirile din Bucovina.
A apărut şi cererea pentru turismul de afaceri. Acest segment de clientelă, care până în anul 2002 nu a exis-tat, din anul 2005 atinge cote ridicate în zonă.
Mina de sare din Cacica va deveni un important obiectiv turistic de agrement
Primăria comunei sucevene Cacica intenţionează să depună spre finanţare proiectul de reabilitare şi promovare a turismului, numit "Construire complex cultural-turistic Cacica". Valoarea totală a investiţiei a fost estimată la jumătate de milion de euro.
Obiectivul vizează realizarea unei clădiri cu trei niveluri şi o suprafaţă de ocupare la sol de aproximativ 200 mp. Destinaţia principală a clădirii este de a găzdui diverse manifestări, cu scopul de a reanima, din punct de vedere turistic şi cultural, zona Cacica. "La demisol, proiectul prevede amenajarea unei bucătării cu toate dotările necesare. Parterul este rezervat pentru o sală de conferinţe polivalentă, iar etajul va cuprinde birourile şi spaţiile de cazare şi protocol. Utilizând şi spaţiul aferent mansardei, vom putea ajunge până la o capacitate totală de 20 locuri de cazare", ne-a declarat primarul comunei Cacica, Zaharie Creţu.
Edilul comunei Cacica s-a gândit să organizeze, pentru atragerea turiştilor pasionaţi de tradiţiile bucovinene, un "Bal al Gospodarilor", festivalul "Ziua Minerului", precum şi un pelerinaj naţional şi chiar internaţional pentru vizitarea monumentelor de cult din zonă. "Ca şi grup ţintă estimăm să atragem, anual, aproximativ 120.000 de turişti naţionali şi internaţionali, care vor vizita atracţiile specifice zonei. Printre acestea amintim Mina de Sare Cacica, Basilica Minor
De asemenea, Primăria Cacica va pune în valoare şi principalul obiectiv turistic al zonei, mina de sare. Pentru anul în curs, sunt programate pentru finalizare acţiunile privind iluminatul, realizarea aerajului special pentru camerele de la orizontul II, amenajarea galeriei de legătură a acestor camere şi izolarea noilor trasee de lucrările miniere existente. "Avem deja în derulare amenajarea, în camera 1, a unui teren de volei, cu podea de răşinoase, dar şi executarea lucrărilor de străpungere în masiv pentru confecţionarea scărilor de acces. Foarte importantă este şi execuţia bazinului cu saramură, din camera numărul 1, pentru menţinerea microclimatului cu aerosoli", ne-a mai spus primarul comunei Cacica.
"Avem mai multe propuneri pentru amenajările de suprafaţă. Una dintre cele mai interesante este modernizarea clădirii pentru tratamente cu saramură caldă şi cabinet medical. Mai intenţionăm să reamenajăm intrarea în mină, precum şi muzeul sării şi multe alte funcţiuni", a adăugat domnul Creţu.
Vizitarea acestei mine presupune parcurgerea unui traseu subteran, care, în mare parte, s-a păstrat acelaşi de la mijlocul secolului al XIX-lea. Accesul şi evacuarea din mină se fac pe scări din lemn din secolul al XIX -lea, adiacente puţului de extracţie, toate fiind iluminate şi aerisite mecanic. Primăria Cacica a refăcut deja platforma de intrare în mină şi iluminatul, a amenajat un chioşc în sala de dans, a fost dezafectată clădirea unde a funcţionat instalaţia de preparare a sării şi s-a ecologizat suprafaţa de 5,4 hectare aferentă acesteia. Administraţia locală are în vedere amenajarea unui ştrand cu saramură, cu toate utilităţile necesare.
