Simona-Ingrid Didoacă, şef al Serviciului Autorizaţii în Construcţii din cadrul Primăriei Sectorului 6
Autorizaţiile emise de Primăria Sectorului 6 nu au mai vizat în cursul anului 2010 construcţii mari, ci în principal locuinţe unifamiliale şi modificări interioare în apartamente, ne-a spus doamna Simona-Ingrid Didoacă, şef al Serviciului Autorizaţii în Construcţii din cadrul Primăriei Sectorului 6.
Un număr de 886 autorizaţii au fost eliberate în 2010, faţă de 1019 câte au fost emise în 2009. Nu numai numărul investiţiilor, dar şi valoarea acestora a scăzut.
Doamna Didoacă ne-a precizat: "Lumea a avut mai puţini bani să investească, deşi a existat un curaj mai mare în 2010 decât în 2009 pentru proiecte mai importante. Anul trecut au fost autorizate foarte multe modificări interioare în apartamente, pentru creşterea gradului de confort. De asemenea, s-au autorizat mai multe locuinţe unifamiliale, cu un regim de înălţime de P+2". În anul care a trecut s-au realizat şi unele investiţii în spaţii de birouri în zona podului Grozăveşti.
Spaţii mai mici pentru servicii
Chiar dacă giganţii de retail s-au dezvoltat din ce în ce mai mult pe piaţa din România, în 2010 s-a remarcat o revenire a magazinelor de tip chioşc în pieţe agroalimentare.
"Mărirea în cadrul pieţelor a numărului de chioşcuri denotă accentuarea sărăciei. Lumea nu mai are tendinţa de a-şi crea un magazin mai mare, merge pe ceva cu câştig mai mic, dar imediat", apreciază doamna Didoacă. Retailerul Carrefour a investit în transformarea complexelor comerciale din interiorul pieţelor tradiţionale din sector în complexe asemănătoare cu hipermarket-urile, însă la o scară mai mică.
În privinţa sectorului de servicii, în 2010 s-a constatat o scădere a interesului pentru crearea de noi spălătorii auto, în schimb s-au dezvoltat staţiile de verificare tehnică a maşinilor de cartier, în special pe Prelungirea Ghencea.
Binecunoscutul lanţ de magazine german, LIDL, a intrat puternic pe piaţa din România, făcându-şi prezenţa şi în Sectorul 6, preluând şi extinzând magazine ale căror încasări au scăzut în acest an.
Ritm încetinit în lucrările de construcţii
În condiţii grele de criză, dezvoltatorii au încercat să găsească soluţii pentru finalizarea lucrărilor începute pe timpuri mai bune. Fie că este vorba de stabilirea unor asocieri, de continuarea lucrărilor într-un ritm mai lent, de renunţarea la un regim de înălţime mai ridicat sau chiar vânzarea proiectelor către cei care pot susţine financiar finalizarea lor. De exemplu, lucrările la ansamblul de blocuri aflate în spatele magazinului Cora, vis-a-vis de Plaza România, vor fi reluate. Un investitor care dorea să realizeze un proiect pe Calea Plevnei a apelat, de asemenea, la stabilirea unei asocieri pentru finalizarea construcţiei.
În sectorul rezidenţial, continuă lucrările la proiectul Avangarde Rezidenţial care vizează construirea unui număr de 12 case cu un regim de înălţime P+2+M.
Două blocuri cuplate au fost autorizate pe Bd. Timisoara în apropierea centrului comercial Plaza România, iar un al treilea urmează să fie autorizat in cadrul aceluiasi proiect.
Investitorii sunt mai precauţi
Proiectele ce utilizează energia regenerabilă şi-au făcut intrarea în sectorul 6.
Investiţia realizată de SC Atheneum Group SA, din zona Grozăveşti, finalizată la sfârşitul anului 2010, utilizează energia tradiţională alternativ cu cea rezultată prin montarea unor panouri solare. Compania a achiziţionat de asemenea, în cadrul unei licitaţii, un bloc început şi nefinalizat din lipsa de fonduri, a cărui continuare de lucrări s-a demarat. "Dacă un investitor se încumetă să investească şi nu mai stă pe gânduri, înseamnă că se îndreaptă economia", este de părere doamna Didoacă. Domnia sa menţionează că există chiar o tendinţă de a cumpăra blocurile în construcţie şi a le termina. Nimeni nu se mai avântă în construcţii noi, investitorii preferând să fie mai precauţi, să urmărească mişcările pieţei şi să fie gata să acţioneze potrivit ritmului acesteia. "Investitorii care înainte mergeau pe o finalizare foarte rapidă a lucrărilor, acum construiesc intr-un ritm foarte lent. Un investitor care are un proiect de construire a unui complex de şapte blocuri în zona Giuleşti, a finalizat doar trei, intenţionând să finalizeze lucrările în următoarele 24 de luni, nerenunţând la investiţie", explică doamna Didoacă. O valoare mai mică a investiţiei deschide mai multe posibilităţi de finanţare şi scade riscul asumat de investitor. Cei care au început cu proiecte mari au ajuns să se mulţumească şi cu realizări mai mici. "Am avut şi investiţii care au început cu autorizaţii de construire a unor ansambluri cu regim de înălţime mare şi au scăzut ca înălţime, dovadă că nu mai au căutare pe piaţa imobiliară blocurile foarte înalte", precizează doamna Didoacă. Clădirile autorizate în 2010 nu se ridică la mai mult de şase etaje, majoritatea mergând pe maxim 4 niveluri, în zone constituite deja, eventual comerciale, mai puţin izolate.
Giuleşti - zona în dezvoltare a Sectorului 6
Pentru Sectorul 6, singurul a cărui suprafaţă administrativ teritorială nu cuprinde şi zona 0 a centrului Capitalei, posibilitatea de dezvoltare a construcţiilor, rămâne zona marginaşă a oraşului. Una dintre posibilele zone de dezvoltare este Giuleşti - Giuleşti Sârbi, unde realizarea racordurilor la reţelele edilitare, precum şi reabilitarea sistemului rutier permit edificarea unor construcţii cu destinaţii diverse mult mai uşor. Aceste investiţii s-au finalizat aproape în întregime în decursul anilor 2009-2010.
De asemenea, zone bune pentru investiţiile în construcţii sunt încă Drumul Taberei, Prelungirea Ghencea, Valea Oltului, Valea Cricovului până în şoseaua de centură. În aceaste zone infrastructura stradală este asigurată în cea mai mare parte.
