Calificarea forţei de muncăEste forţa de muncă în construcţii din România calificată suficient pentru a se asigura îndeplinirea obiectivelor energie-mediu angajate pentru 2020?

Dr. ing. Horia Petran, INCD URBAN-INCERC - Sucursala INCERC Bucuresti, Centrul de Performanţă Energetică a Clădirilor

Printre cele cinci obiective majore stabilite de Uniunea Europeană prin Strategia Europa 2020 privind ocuparea forţei de muncă, inovarea, educaţia, incluziunea socială şi mediul/energia, cel privind schimbările climatice / energia (20-20-20) are o importanţă deosebită în contextul dezvoltării durabile a mediului construit.

În conformitate cu prevederile Programului Naţional de Reformă (2011 - 2013), România a adoptat propriile sale obiective naţionale în acest domeniu, angajându-se să asigure la nivelul anului 2020 o reducere a consumului de energie primară de 19% comparativ cu proiecţiile PRIMES 2007 (estimată la cca. 10 Mtep), o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% (cca. 28,3 MtCO2) faţă de anul de referinţă 1990, respectiv o pondere de 24% a energiei din surse regenerabile (cca. 7,3 Mtep) în consumul final brut de energie.

Fondul de clădiri contribuie în mare măsură la consumul de energie primară şi la emisiile de gaze cu efect de seră, iar posibilităţile de utilizare a surselor regenerabile de energie în clădiri sunt multiple. Prin schimbări aduse în cadrul acestui sector se pot obţine reduceri semnificative ale acestor emisii, iar sectorul clădirilor are un rol crucial pentru atingerea obiectivelor asumate.

Soluţiile pentru realizarea clădirilor eficiente energetic, precum şi cele privind utilizarea energiei din surse regenerabile în clădiri sunt de cele mai multe ori solicitante din punct de vedere tehnic, lipsa pregătirii adecvate a arhitecţilor, inginerilor, auditorilor, maiştrilor, tehnicienilor şi instalatorilor fiind un aspect general acceptat, accentuat în cazul celor implicaţi în renovarea sau modernizarea clădirilor. Pe de altă parte, tranziţia către "clădirile cu consum de energie aproape zero" va fi foarte dificilă şi costisitoare fără adoptarea unor măsuri de îmbunătăţire a competenţelor forţei de muncă din sectorul construcţiilor.

BUILD UP Skills România

În acest context, necesitatea evaluării cerinţelor de pregătire şi dezvoltarea strategiilor pentru întâmpinarea necesităţilor sectorului construcţiilor, precum şi promovarea unor scheme de pregătire eficiente este evidentă. Proiectul BUILD UP Skills România (ROBUST), care se derulează în perioada noiembrie 2011 - aprilie 2013 în cadrul acţunii BUILD UP Skills a programului Intelligent Energy Europe (IEE), se adresează acestei necesităţi, reprezentând un prim pas pentru dezvoltarea unei strategii naţionale în România, incluzând recomandări pentru certificarea, calificarea sau pregătirea forţei de muncă implicată în eficientizarea energetică şi instalarea sistemelor bazate pe energie din surse regenerabile în clădiri.

Proiectul vizează evaluarea situaţiei existente şi dezvoltarea unei strategii naţionale pentru pregătirea forţei de muncă necesare atingerii obiectivelor asumate de România pentru orizontul 2020 în ceea ce priveşte eficienţa energetică şi utilizarea sistemelor bazate pe energie din surse regenerabile în clădiri. De asemenea, proiectul analizează şi necesitatea adaptării programelor cursurilor de pregătire profesională şi formularea de recomandări privind calificarea şi certificarea lucrătorilor din sectorul construcţii pentru a reflecta noile nevoi ale pieţei şi în scopul alinierii la Cadrul European al Calificărilor.

Echipa proiectului este formată din: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP), Institutul Naţional de Cercetare- Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă (INCD URBAN-INCERC), Asociaţia Inginerilor de Instalaţii din România (AIIR), Business Development Group (BDG), Oraşe Energie România (OER), Asociaţia Patronală Surse Noi de Energie (SUNE), Fundaţia Casa de Meserii a Construc­torilor (CMC), cu sprijinul Societăţii Române GEOEX­CHANGE şi al Academiei ROMSTAL.

Platforma Naţională pentru Calificare

Unul dintre rezultatele majore ale proiectului ROBUST îl constituie iniţierea unei platforme de calificare în România, prin reunirea actorilor importanţi din sectorul clădirilor, precum şi din cel al educaţiei/pregătirii din România (reprezentanţi ai asociaţiilor profesionale şi patronale, instituţii de învăţământ şi formare profesională, autorităţi publice relevante), în cadrul unui proces amplu şi cuprinzător. Scopul acestei platforme este definirea şi apoi implementarea unei strategii şi a unei foi de parcurs coerente şi realiste pentru introducerea în pregătirea persoanelor care lucrează în domeniul construcţiilor a soluţiilor energetice inteligente pentru clădiri, luând în calcul contribuţia aşteptată a acestui sector în realizarea obiectivelor naţionale pentru anul 2020 şi în îndeplinirea condiţiilor referitoare la "clădiri cu consum de energie aproape zero".

Platforma Naţională pentru Calificare poate să acţioneze ca un catalizator pentru stabilirea unui cadru eficient şi de parteneriate multiple şi care să ofere o interfaţă între abordarea naţională şi organismele europene pentru politici şi programe coerente la nivel european în sectoarele pregătirii şi certificării forţei de muncă.

În cadrul Platformei Naţionale pentru Calificare a proiectului se desfăşoară o amplă şi continuă activitate de comunicare, atât în cadrul întâlnirilor plenare prevăzute în cadrul proiectului, cât şi prin intermediul platformei www.iee-robust.ro. Informaţii privind proiectele similare derulate în cadrul acţiunii europene în alte 29 State Membre UE pot fi obţinute la www.buildupskills.eu.

Analiza stadiului actual privind calificarea forţei de muncă în construcţii

În luna august 2012 a fost publicat raportul de analiză privind situaţia actuală la nivel naţional în sectorul construcţiilor, cu referire la calificarea forţei de muncă în domeniile eficienţei energetice şi utilizării surselor de energie regenerabile în clădiri (www.iee-robust.ro/downloads/BUILD-UP-Skills_Romania_Analiza_Status_Quo.pdf). Raportul sintetizează informaţii relevante cu privire la: sectorul clădirilor din România, politici şi strategii naţionale pentru atingerea ţintelor 20-20-20, statistici privind sectorul energetic şi al clădirilor, prevederi privind educaţia şi formarea profesională, decalaje între situaţia actuală şi necesarul de calificare pentru 2020, bariere în calificarea forţei de muncă şi oferă date concrete cu privire la numărul actual de muncitori calificaţi în sectorul construcţii şi estimări privind numărul necesar a fi format pe fiecare sub-sector/profesie pentru atingerea ţintelor 2020, consumul şi producţia de energie la nivel naţional, ţintele naţionale şi necesarul de calificare.

Analiza sistemului actual de formare profesională continuă (FPC) relevă o lipsă a calificărilor conform solicitărilor directivelor UE precum şi a standardelor ocupaţionale aferente tuturor calificărilor. Este necesară definirea şi implementarea unui sistem de asigurare şi management al calităţii în educaţie şi FPC, compatibil cu Cadrul European de Referinţă în Asigurarea Calităţii în educaţie şi formare profesională, şi care trebuie să ţină seama de trei aspecte relevante: conţinutul programelor de FPC, furnizarea de programe de FPC, respectiv evaluarea şi certificarea rezultatelor învăţării.

Printre barierele existente în procesele de calificare în sectoarele EE şi SRE se numară: accesul restricţionat la specializare, formare şi calificare pentru toate categoriile de muncitori; sistemul educaţional iniţial nu este orientat către nevoile pieţei muncii în ceea ce priveşte EE şi utilizarea SRE; număr mic de specialişti (ingineri) cu pregătire de bază privind EE sau SRE; Lipsa de continuitate în proiecte de creştere a EE şi utilizare a SRE în clădiri - cu impact semnificativ pentru migraţia forţei de muncă calificate din sector; precum şi bariere conjuncturale actuale (date de criza economică) sau viitoare (de exemplu, deschiderea pieţei muncii în 2014 în Germania pentru cinci milioane de muncitori).

Lipsa preocupării pentru formare profesională continuă pentru un procent important de companii de construcţii ceea ce determină un nivel scăzut al cheltuielilor alocate atât din surse publice, cât şi ale companiilor pentru aceste activităţi. O parte dintre managerii companiilor de construcţii invocă restricţia de timp ca motiv pentru lipsa de continuitate în programele de pregătire profesională pe lângă motive de tipul: personal recrutat deja calificat, personal angajat având deja cunoştinţele cores­punzătoare, costuri prea mari, personal prea ocupat şi alte cauze cum ar fi evaluarea dificilă a necesităţilor de FPC şi negăsirea unei oferte potrivite de FPC.

O serie de aspecte calitative importante referitoare la stadiul actual al sistemului de FPC şi al evoluţiei pieţei construcţiilor au fost dezbătute în cadrul Platformei, în vederea identificării direcţiilor de acţiune din cadrul foii de parcurs:

- Extinderea dialogului pentru adaptarea planurilor de învăţământ şi de formare profesională continuă la cerinţele pieţei în ceea ce priveşte calificările şi competenţele forţei de muncă din sectorul construcţii inclusiv cu implicarea actorilor principali la nivel local;

- Orientarea profesională eficientă pentru a facilita opţiunea reală a elevilor din învăţământul preuniversitar către sectorul construcţiilor;

- Realizarea unei liste de competenţe necesare cât mai detaliată, structurată pe model matricial, care să permită identificarea competenţelor comune pentru mai multe calificări în cadrul unei arii ocupaţionale şi stabilirea unui sistem de tip "cărămizi" de asigurare a calificărilor relevante pentru EE şi utilizare SRE în clădiri;

- Definirea în cadrul strategiei a modului în care se face formarea formatorilor şi necesitatea implicării cât mai mult în acest scop a centrelor universitare / de cercetare şi a asociaţiilor profesionale;

- Asigurarea unui sistem coerent de recunoaştere a calificării obţinute în condiţii informale sau non-formale, inclusiv prin centrele de evaluare a competenţelor care să aibă în componenţă reprezentanţi ai patronatelor şi/sau ai asociaţiilor profesionale, şi în acelaşi timp să asigure competenţele specifice / tehnice de evaluare;

- Impunerea unui sistem de monitorizare prin intermediului căruia să se verifice periodic implementarea cerinţelor şi să permită efectuarea de acţiuni corective ţinând seama de reevaluări pe parcurs (fiind necesar să se definească responsabilii pentru raportare şi evaluare, intervale de timp relevante şi instrumente de intervenţie şi control);

- Necesitatea introducerii în viitor, în caietele de sarcini aferente execuţiei obiectivelor din fonduri publice, a obligativităţii documentelor prin care se dovedeşte calificarea muncitorilor executanţi sau prevederea în lege a obligativităţii calificărilor;

- Introducerea în sistemul actual de calificare a noilor ocupaţii, conştien­tizarea conceptelor de "clădire durabilă" sau "clădire verde", cu introducerea competenţelor necesare pentru montarea şi exploatarea sistemelor moderne de economisire a energiei;

- Necesitatea finanţării schemelor de calificare a forţei de muncă de către stat, prin programe dedicate cu nivel de finanţare bine dimensionat şi instrumente pentru implementare flexibilă;

- Imposibilitatea pregătirii practice în şcolile profesionale provine din lipsa partenerilor angajatori; este necesară formarea unor parteneriate între companiile implicate în construcţii şi sistemul educaţional, atât prin introducerea în legislaţie unor obligaţii în acest sens, cât si prin intermediul cointeresării materiale sau facilitării fiscale.

Pornind de la evoluţia forţei de muncă din domeniul construcţiilor şi din cadrul domeniilor conexe şi de la acţiunile necesare la nivel naţional în domeniul creşterii performanţelor energetice ale fondului de clădiri şi în domeniul utilizării surselor regenerabile de energie în clădiri, s-au realizat estimări privind necesarul de lucrători care vor trebui pregătiţi în fiecare sub-sector / profesie cu relevanţă pentru domeniul vizat pentru a se atinge ţintele asumate pentru anul 2020. Estimarea s-a bazat pe considerarea a opt obiective privind implementarea măsurilor angajate în sectorul clădirilor conform planurilor de acţiuni în domeniul eficienţei energetice (PNAEE) şi al utilizării energiei din surse regenerabile (PNAER), primele patru vizând eficienţa energetică în clădiri, iar ultimele patru vizând utilizarea energiei din surse regenerabile în clădiri, pentru fiecare obiectiv fiind considerate câte două scenarii de implementare a măsurilor relevante (pesimist/rezervat, respectiv optimist/angajant).

Necesarul "net" de forţă de muncă estimat ţinând seama de rezerva obţinută din alte ocupaţii pentru care necesarul rezultat este nul (necesar negativ pe ocupaţii) este de circa 9 mii lucrători pentru scenariul pesimist, respectiv de circa 152 mii lucrători pentru scenariul optimist (ambiţios), în condiţiile în care numărul actual al muncitorilor necalificati (neluaţi în calcul) este de 68 mii lucrători (Fig. 1).

Previziunile privind necesarul de calificare sunt limitate de contextul istoric al evoluţiei sectorului energetic naţional şi sectorului construcţii, contextul economic şi social actual, de specificul pieţei românesti (economia informală şi mobilitatea muncitorilor în domeniul construcţiilor şi din cadrul domeniilor conexe) şi, nu în ultimul rând, de nivelurile productivităţii sub media europeană.

Ocupaţiile cu relevanţă maximă pentru pentru EE şi SRE, care necesită completare semnificativă a competenţelor existente sau definirea de competenţe sau chiar calificări noi (şi pentru care este necesară dezvoltarea de scheme de calificare), sunt cele de electrician în construcţii, instalator în construcţii, izolator, asamblator / montator tâmplarie eficientă, instalator pentru sisteme termice solare, instalator pentru sisteme fotovoltaice solare, instalator pentru sisteme geotermale, instalator centrale termice biomasa şi instalator pompe de căldură. Pentru celelalte ocupaţii din domeniul construcţiilor (de exemplu, dulgher, betonist, zidar-tencuitor, specialist montator gips-carton etc.) este necesară introducerea de competenţe privind utilizarea materialelor şi tehnologiile de izolare termică, de utilizare eficientă a energiei şi privind aplicarea sau înglobarea sistemelor de utilizare SRE în clădiri.

Schemele de calificare ce urmează să fie definite în cadrul strategiei de calificare trebuie să permită învăţarea treptată şi utilizarea competenţelor dobândite anterior în cadrul cursurilor ulterioare. În acest sens vor trebui identificate competenţele specifice domeniului EE şi SRE necesare completării pregătirii existente specifice celorlalte ocupaţii relevante pentru sectorul construcţiilor.