Investitorii ruşi au în prezent o politică de a intra pe pieţe externe, dar nu doar în domeniul imobiliar, ci şi în construcţiile de maşini, sectorul energetic, metalurgie, transporturi. Domnul Mihai Macsim, directorul general al Camerei de Comerţ şi Industrie Româ-no-Ruse (CCIRR) ne-a declarat că o parte dintre companiile multinaţionale pe care ruşii le deţin sunt active şi în Româ-nia, chiar dacă nu direct, ci prin intermediul altor companii occidentale având capital rusesc.
În opinia domniei sale, ruşii şi-au arătat dintotdeauna deschiderea de a inves-ti în România. Pentru investitorii ruşi prezintă interes zona hidroconstrucţiilor: amenajarea cursurilor de apă, realizarea de canale, baraje şi microhidrocentrale, stabilizarea versanţilor. Investitorii ar prefera să intre pe piaţa din România prin parteneriat public-privat, să exploateze investiţiile realizate prin concesiune, iar acestea să revină beneficiarului după o perioadă prestabilită.
Dintre marile proiecte care ar putea atrage investiţii ruseşti, domnul Macsim enumeră realizarea Canalului Dunăre-Bucureşti (care va trebui reproiectat) sau a canalului de irigaţii Siret-Bărăgan, a hidrocentralei Tarniţa, din judeţul Cluj, amenajarea bazinului inundabil al Trotuşului sau a aducţiunii de apă Zetea, din judeţul Harghita. Acest proiect presupune o investiţie de peste 100 milioane de euro şi vizează realizarea reţelei pe Valea Târnavei Mari, pentru a aduce apa mai ales în judeţele Sibiu şi Alba.
De asemenea, la Brăila ar putea fi construit un baraj pentru creşterea nivelului apei Dunării, incusiv pentru alimentarea centralei de la Cernavodă, Canalul Dunăre-Marea Neagră nefiind suficient dacă se are în vedere finalizarea reactoa-relor nucleare 3 şi 4. În acest sens, firma românească "Sirius Proiectare", printre cei mai mari proiectanţi de hidroconstrucţii, a prezentat o listă cu obiective ce depăşesc peste 63 miliarde de euro, în proiecte de la sute de milioane la miliarde de euro. În plus, investitorii ruşi ar utiliza materiale şi forţă de muncă locală, eventual să aducă din Rusia doar echipamente. Numai proiectul barajului de la Brăila ar fi în jur de 7 miliarde de euro, dacă se realizează. Nu în ultimul rând, aceste investiţii ar putea reactiva şi industria specifică, subliniază directorul general CCIRR.
Altă direcţie ar fi investiţia în termocentrale, tot prin concesiune, să le retehnologizeze şi să aducă din Rusia combustibilul necesar exploatării, iar energia generată să fie distribuită atât pe plan local, cât şi la export, în statele balcanice, de exemplu cele din fosta Iugoslavie sau în Albania.
Dezvoltatorii imobiliari ruşi s-au reorientat spre Bulgaria
Un alt aspect interesant pentru investitorii ruşi vizează dezvoltarea de hoteluri şi spaţii de birouri. Unul dintre cei mai mari dezvoltatori din Rusia, "Sinara Group", este prezent şi în România. Însă, acesta şi-a cam stopat investiţiile după ce a construit câteva clădiri de birouri, până la instalarea crizei. Practic, acum şi-a mutat centrul de greutate din România în Bulgaria. În ţara vecină a dezvoltat proiecte imobiliare rezidenţiale şi turistice. "Nu trebuie să uităm că Bulgaria a fost şi este o opţiune turistică pentru ruşi, iar dezvoltatorii investesc acolo unde ştiu că vin turiştii ruşi", sub-liniază domnul Mihai Macsim. În plus, mai este şi asemănarea lingvistică, fapt ce facilitează foarte mult relaţiile cu bulgarii. De asemenea, bulgarii, spre diferenţă de români, nu au dezvoltat o "rusofobie". Ei au fost dependeţi de ruşi în permanenţă, de exemplu în privinţa importurilor de autoturisme şi maşini agricole, care nu erau produse intern, explică domnul Macsim.
Investitorii ruşi sunt cu ochii pe metalurgia românească şi capitalul uman din inginerie
Pe de altă parte, ruşii sunt interesaţi şi de producţia de ţevi din România, pe care le exportă în Rusia, unde există o cerere importantă. În perspectivă, ar putea fi interes şi pentru construcţia de locomotive, chiar dacă partea rusă încă nu a făcut declaraţii în acest sens. Ruşii au mai cerut din România oferte pentru utilaj feroviar, componente şi vagoane de marfă.
Domnul Mihai Macsim apreciază că unul dintre principalii investitori ruşi din România, Mechel, ar putea fi în continuare interesat dacă i se oferă noi oportunităţi de achiziţii. De altfel, producătorul metalurgic ar fi intenţionat să obţină combinatul siderurgic de la Galaţi, pentru a produce pe baza importurilor de la Krivoi Rog, din Ucraina, obiectiv aflat, de asemenea, sub controlul Mechel. Aceasta până când combinatul de la Galaţi a fost preluat de investitorul indian.
Interesul pentru realizarea de investiţii în România vine şi din partea altor state ex-sovietice. De exemplu, zona liberă Agigea are potenţial pentru inves-tiţii în filatură din Uzbekistan, pe baza bumbacului importat din această ţară. De asemenea, Belarus şi-a manifestat intenţia de a realiza tractoare în Româ-nia, la Braşov. De altfel, Belarus este o ţară foarte dezvoltată deoarece producţia proprie de utilaje a fost absorbită de piaţa rusă, susţine domnul Macsim.
Directorul general CCIRR ne-a mai declarat că România ar avea potenţialul de a exporta în spaţiul ex-sovietic în principal servicii de inginerie, cercetare-dezvoltare, proiectare, mai ales în domeniul petrolului: "Au venit cereri pe acest segment din Kazahstan, Azerbaidjan şi Tatarstan (republică autonomă din Federaţia Rusă), respectiv construcţii pentru Universiada 2013 din Cazan. De asemenea, avem oferte de logistică în teritoriu pentru Sankt Petersburg", precizează domnul Macsim.
În privinţa posibilităţii realizării unei magistrale pentru transferul gazelor naturale ruseşti pe teritoriul României, domnul Macsim consideră că România oferă trei mari avantaje: în primul rând are cea mai dezvoltată şcoală de ingineri pentru acest scop, deţine foarte multe zăcăminte epuizate, care ar putea fi folosite însă ca depozite prin injectarea de gaze, iar pe lângă acestea, deţine un sistem propriu de trans-port al gazelor foarte bun. De altfel, doar pentru tranzitul gazului rusesc prin punc-tele Isaccea - Negru Vodă, România încasează anual 600 milioane de euro, valoare mult mai mare decât exportul românesc către Rusia, atrage atenţia domnul Macsim. Domnia sa apreciază că, dacă va fi nevoie, gazul rusesc va trece prin România, dar decizia revine ruşilor, deoarece de la ei vin şi banii şi gazul. "Având în vedere că în proiectul South Stream s-au implicat două alte mari companii europene, Enel şi GDF Suez, cred că se va ajunge la o înţelegere, problema este că Gazprom nu poate ceda peste 50% din acţiunile proiectului", afirmă domnul Mihai Macsim.
Din altă perspectivă, investitorii ruşi nu sunt interesaţi de dezvoltarea infrastructurii rutiere şi feroviare din Româ-nia, deoarece au suficient de lucru în propria ţară. "Acum în jur de 10 ani se vehicula necesitatea construirii a 60.000 de km de autostradă în Rusia", explică domnul Macsim.
În vederea dezvoltării relaţiilor economice, pentru România "ar însemna enorm" lansarea rutei de trasporturi pe apă Volga-Dunăre, deoarece, pe lângă stimularea comerţului, ar relansa şi industria construcţiilor de nave fluviu-mare în şantierele navale româ-neşti, atrage atenţia directorul general CCIRR.
Domnul Macsim propune în acest sens un proiect pentru realizarea unei companii internaţionale de shipping, care să opereze sub pavilion propriu şi prin care vasele fluviu-mare de pe Volga să ajungă prin intermediul canalului Volga-Don şi Marea Neagră, pe Dunăre, iar prin Canalul Main-Rhin şi pe axa Rhinului să ajungă în Marea Nordului.
Oportunităţi de finanţare prin capitalul rusesc
Ca răspuns la interesul rusesc pentru turismul românesc, Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Rusă a lansat cu mai mulţi ani în urmă un proiect pentru atragerea investiţiilor ruseşti în staţiunile balneare din România, demers continuat şi în prezent. "Scopul proiectului este de a dezvolta sistemul balnear, inclusiv reabilitarea acestuia şi aducerea recunoaşterii internaţionale, mai ales că majoritatea staţiunilor româneşti sunt în ruină. Astfel, ar fi atraşi suplimentar şi alţi investitori, deoarece turismul se dezvoltă pe orizontală. Nu am crezut niciodată în dezvoltarea industriei grele şi nici de autoturisme deoarece consumă foarte multă energie. În schimb, în domeniul balnear România dispune de resurse naturale foarte mari. Sperăm să atragem măcar un milion de turişti din Rusia, dacă nu 5 milioane, cât s-a vehiculat. De altfel, ruşii au dezvoltat şi staţiunea Karlovy-Vary din Cehia", explică domnul Macsim.
Domnia sa precizează că există şi posibilităţi de finanţare pentru proiectele din turism din partea a două bănci cu capital rusesc. Astfel, Banca Internaţională de Investiţii (BII) finanţează cu până la 19 milioane de euro pe contract, iar Banca Internaţională de Cooperare Economică (BICE), până în 16 milioane de euro. În plus, au opţiunea de a coopta şi alte bănci prin sindicalizare.
De asemenea, CCIRR susţine lansarea unui fond de investiţii privat "pentru toate segmentele care asigură rentabilitatea investiţiilor". Proiectul este realizat în parteneriat cu Institutul de Economie Naţională din cadrul Academiei Române. Capitalul ar proveni din state precum Rusia, Ucraina, Azerbaidjan, Kazahstan. "Kazahii vor investi foarte mulţi bani pe segmentul de energie, deoarece văd România ca o punte către Europa", argumentează domnul Macsim.
Constructorii români ar putea participa la marile proiecte din zona Mării Negre
Sunt şi proiecte majore de investiţii pe care Rusia vrea să le deruleze în zona Mării Negre şi care ar putea interesa şi companiile româneşti. Astfel, autorităţile ruseşti au lansat un proiect internaţional vizând construirea unei autostrăzi în jurul Mării Negre, care să unească toa-te statele riverane. Am propus includerea pe traseul din România a oraşului Tulcea, deoarece este la doar 18 km de cea mai apropiată localitate din Ucraina. Proiectul ar include în acest caz şi cons-truirea unui nou pod peste Dunăre, precizează directorul general CCIRR.
De asemenea, în Rusia se desfăşoară un proces de construire a noi baze sportive, staţiuni de odihnă şi tratament în zona Munţilor Urali şi Caucaz. În acest sens, un proiect de amploare este prilejuit de faptul că staţiunea rusească Soci, de la Marea Neagră, a fost desemnată pentru a găzdui în 2014 Olimpiada de iarnă, având în vedere accesul la Munţii Caucaz. De altfel Camera de Comerţ Româno-Rusă face demersuri pentru a promova oferta companiilor româneşti pentru realizarea proiectelor de anvergură din Soci, ce vizează practic reconstruirea oraşului, precum şi de a realiza în Marea Neagră o insulă cu destinaţie turistică, respectiv unul dintre cele mai mari porturi de agrement de la Marea Neagră, după modelul din Abu Dhabi. În vederea atingerii acestor obiective statul rus şi mai ales regiunea Krasnodar sunt extrem de interesaţi de stabilirea de contacte de afaceri cu potenţiali parteneri din zona geografică apropiată, care sa fie furnizori de materiale, produse şi servicii, care să le permită realizarea cu succes şi la termen a tuturor obiectivelor destinate Olimpiadei. Este vorba de investiţii de ordinul miliardelor de dolari, subliniază domnul Mihai Macsim.
În paralel, în privinţa investiţiilor în construcţii, autorităţile de la Moscova se axează pe realizarea unei reţele de autostrăzi, extinderea şi modernizarea sistemului feroviar şi construirea de locuinţe sociale, completează domnia sa.
Domnul Macsim atrage atenţia că Rusia nu dispune doar de resurse de hidrocarburi. La acestea se adaugă şi aluminiu, titaniu, metale nobile sau pietre preţioase.
Exporturile româneşti către Rusia au înregistrat un regres pronunţat
Potrivit directorului general al Camerei de Comerţ Româno-Ruse, în prezent activează în România în jur de 300 de companii cu capital direct rusesc, însă indirect numărul lor este mult mai mare, deoarece sunt investiţii care vin prin companii occidentale, dar tot cu bani ruseşti. Domnia sa estimează valoarea investiţiilor ruseşti în România la 1,5 miliarde de euro.
La momentul de faţă România exportă în Rusia mai ales autoturisme, puţină mobilă specială, încălţăminte şi textile (în lohn), la care se adaugă exporturile companiilor ruseşti care produc aici. Însă, pe fondul crizei economice, exporturile româneşti s-au întors cu 2-3 ani în urmă. Concomitent, importurile din Rusia au scăzut cu aproximativ 40% în ultimul an. România importă din spaţiul ex-sovietic mai ales gaze, petrol, cărbune cocsificabil, produse metalurgice (laminate şi ţagle), ciment, var şi îngrăşăminte (din Ucraina şi Belarus), mai spune domnul Mihai Macsim, director general al Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Ruse.
