Camera FrancezăInvestitorii francezi aşteaptă un semnal puternic din partea autorităţilor pentru a veni să investească

Antreprenorii francezi vor să construiască infrastructură în România

Companiile franceze prezente pe piaţa din România nu s-au speriat de criza economică pentru că vicisitudinile le-au găsit într-o poziţie consolidată.

Bruno Roche, preşedintele Camerei Franceze de Comerţ şi Industrie în România (CCIFER) şi director general Apa Nova şi Veolia România, ne-a declarat: "Astăzi întreprinderile franceze în România au activitate stabilă şi perenă. Cred că nicio companie franceză nu a părăsit România din cauza crizei. Poate şi-au încetinit activitatea sau au amânat investiţii, dar nu şi-au închis activitatea, ceea ce este foarte important. Toate întreprinderile prezente continuă să creadă în România".

Situaţia economică a României s-a îmbunătăţit în ultimi doi ani, iar investitorii aşteaptă reacţia autorităţilor. "Vedem capătul tunelului, dar sunt de un optimist moderat. Într-adevăr, acum este mai bine decât în urmă cu doi ani, dar rămânem prudenţi. Investitorii francezi aşteaptă un semnal puternic din partea autorităţilor pentru a veni să investească", consideră Bruno Roche.

Este un lucru încurajator faptul că economia României s-a axat pe export, însă acest lucru funcţionează atunci când clienţii sunt într-o situaţie economică favorabilă. "Problema României este că majoritatea acestor clienţi se găsesc în zona Euro, care a suferit turbulenţe majore. Chiar dacă s-au mai calmat, trebuie să fim prudenţi. Poate în câteva luni vom vedea dacă situaţia s-a stabilizat şi pornim într-o direcţie pozitivă. Nu trebuie să uităm că în 2012-2013 vor avea loc alegeri în multe state europene, inclusiv în România. Prin urmare trebuie să vedem şi rezultatul acestor alegeri şi care este noua viziune a celor de la putere. În plus, România va rămâne legată de dinamica clienţilor din zona Euro, iar statisticile nu prevăd o creştere semnificativă în această zonă", atrage atenţia domnul Roche.

Franţa este în prezent al treilea investitor străin în România. Deoarece România este a şaptea ţară ca populaţie din Europa şi a doua ţară ca mărime din Europa de Est după Polonia, reprezintă o piaţă importantă, care nu poate fi neglijată de investitori.

Bruno Roche este de părere că apropierea culturală dintre ţara sa şi România contribuie, de asemenea, la atragerea investiţiilor franceze. Nu în ultimul rând, prezenţa unor mari companii franceze pe piaţa locală este un motiv de încurajare şi pentru alţi investitori că merită să vină aici.

Antreprenorii francezi vor să construiască infrastructură în România

România dispune de fonduri europene importante, în special pentru dezvoltarea infrastructurii. Cu toate că antreprenorii francezi au o vastă experienţă în implementarea unor astfel de proiecte, până în prezent nu au câştigat contracte importante de infrastructură în România, remarcă Bruno Roche.

Domnia sa crede că acest lucru s-ar putea datora, pe de o parte dificultăţii cu care sunt încheiate contractele, iar pe de altă parte concurenţei acerbe din piaţa de profil. "Pe viitor vor fi alte oportunităţi şi cred că întreprinderile franceze vor avea şansa să contribuie la absorbţia fondurilor europene în România", afirmă preşedintele CCIFER.

Camera prezintă constant companiilor posibilităţile de accesare a fondurilor europene. Pe 5 aprilie urma să fie organizată o masă rotundă pe tema mecanismelor de acordare a fondurilor europene şi mizele după anul 2014.

"Este primordială pentru România absorbţia fondurilor europene, pentru că pot relansa activitatea economică. Mecanismul de absorbţie nu este însă suficient de bine rodat", constată domnul Roche.

PPP-ul asigură calitatea serviciilor de utilităţi publice

Întreprinderile franceze sunt obişnuite să lucreze în sistem de parteneriat public-privat şi sunt interesate de astfel de proiecte şi în România. Dar, la rândul său, România trebuie să îşi arate interesul, pentru că astfel lucrurile pot avansa mai repede, atrage atenţia Bruno Roche.

În opinia sa, PPP poate fi aplicat în România în două mari domenii: infrastructura de transport şi serviciile publice. De exemplu, în Franţa s-au realizat prin PPP peste 6.000 km de autostrăzi cu regim de concesiune. Avantajul sistemului constă în posibilitatea de a ataca mai multe proiecte simultan.

În privinţa serviciilor publice, francezii au introdus conceptul de "delegare" în anul 1853. Concret, o autoritate publică locală delegă unei companii private dreptul de a gestiona un serviciu public: apă, iluminat public, încălzire publică, sănătate etc. Infrastructura utilizată rămâne în proprietatea autorităţilor locale, spre diferenţă de privatizare. Antreprenorul va investi în îmbunătăţirea serviciilor şi îşi va recupera banii din plăţile efectuate de client pentru serviciul prestat.

În România, Grupul Veolia gestionează sistemul de alimentare cu apă şi de canalizare din Bucureşti şi Ploieşti. De asemenea, Dalkia, companie din cadrul grupului Veolia, asigură termoficarea în municipiul Ploieşti. Rezultatul acestor delegări se traduce printr-o creştere a eficienţei şi asigurarea unor preţuri rezonabile pentru utilităţi, subliniază Bruno Roche.

Reuşita unui proiect prin parteneriat public-privat pentru delegarea unui serviciu public este dependentă de cointeresarea părţilor. "În primul rând trebuie să existe interesul colectivităţii să delege acest serviciu unei companii private. Să nu uităm că un beneficiar de servicii publice este un alegător. În al doilea rând, trebuie să existe un interes pentru companie, că altfel nu are de ce să vină. Nu în ultimul rând, trebuie să existe interes pentru consumator, adică să beneficieze de cele mai bune servicii la cel mai mic preţ", susţine domnul Roche.

Autorităţile publice locale care vor să delege un serviciu public trebuie să ştie foarte bine înainte ce au şi ce vor să obţină. Mai întâi trebuie făcut un studiu de oportunitate, apoi o licitaţie, în care să se pună la dispoziţia companiilor o documentaţie completă. De exemplu, pentru delegarea serviciului de apă în Bucureşti a durat doi ani întocmirea unui studiu, iar licitaţia a fost girată de Banca Mondială, ca supervizor.

Şi românii trebuie să creadă în România

Perspectivele economiei româneşti sunt încă neclare, dar mijlocul anului ar putea limpezi lucrurile. "Vom putea avea o idee mai clară în al doilea semestru, acum este prematur să ştim. România nu este într-o situaţie dramatică precum Grecia sau Ungaria. Este într-o stare relativ stabilă, inflaţia şi deficitul public sunt stăpânite, iar îndatorarea este mică faţă de statele din Vest", crede Bruno Roche.

Preşedintele CCIFER recomandă antreprenorilor francezi să se documenteze cât mai bine înainte să demareze o investiţie. "Există întreprinderi franceze în România care funcţionează şi fac investiţii. Da, România este o ţară în care merită să investeşti, dar trebuie să îţi pregăteşti foarte bine dosarul pentru ca investiţiile să fie făcute în domeniul potrivit, la momentul potrivit", afirmă domnul Roche.

Antreprenorilor români domnia sa le recomandă să fie încrezători. "Să creadă în ţara lor este cel mai important. Românii nu au impresii foarte bune despre ţara lor şi îşi fac tot timpul reproşuri. Nu este aşa, lucrez foarte bine cu românii, sunt muncitori, acceptă schimbarea şi sunt inovativi. Trebuie ca întreprinderile românesti să-şi arate atractivitatea pentru a reţine talentele", subliniază Bruno Roche.

Utilităţile, industria auto şi sectorul financiar - cele mai atractive pentru marii investitori francezi

Relaţiile diplomatice şi cele comerciale dintre Franţa şi România durează de peste 125 de ani. Companiile franceze au investit în România imediat după 1990.

În general, companiile franceze activează în România în domenii foarte diversificate. Marile companii s-au axat însă pe domenii precum utilităţile (GDF Suez, Grupul Veolia - Dalkia), industria auto (Dacia-Renault şi toată gama de furnizori), domeniul financiar (BRD - Groupe Societe Generale, Grupul BNP Paribas - Cetelem, Credit Agricole).

La acestea se adaugă numeroase companii mici şi medii, care au o activitate stabilă, iar unele dintre ele realizează şi exporturi, precizează Bruno Roche, preşedintele Camerei Franceze de Comerţ şi Industrie în România (CCIFER).

Grupul Veolia în România

Grupul Veolia activează în Bucureşti prin Apa Nova de 12 ani, timp în care au fost realizate investiţii de aproximativ 250 milioane de euro în staţii de tratare a apei, staţii de pompaj, reabilitarea şi extinderea reţelelor de alimentare cu apă şi de canalizare, automatizări etc. Pentru acest an compania şi-a bugetat investiţii în jurul a 45 milioane de euro, în principal pentru reabilitarea casetei colectoare principale de sub râul Dâmboviţa şi extinderea reţelelor de apă potabilă. "Investim în fiecare an, până când se termină concesiunea, în 2025", dă asigurări domnul Roche, în calitatea sa de director general Apa Nova şi Veolia România.

De asemenea, Apa Nova Ploieşti a realizat investiţii de aproximativ 20 milioane de euro în reţelele de apă, staţiile de tratare şi de pompare. Investiţiile vor continua şi în acest an.

Tot la Ploieşti, Grupul Veolia asigură servicii de termoficare prin compania Dalkia, parte a grupului francez. Compania este în proces de extindere la nivelul ţării, printre localităţile vizate fiind municipiul Iaşi.

Investiţiile realizate de grup au înregistrat rezultate concrete. La preluarea serviciului de apă în Bucureşti randamentul reţelei era de 40%. În urma eficientizării resurselor, a ajuns în prezent să depăşească 60%. În paralel, a fost diminuat consumul de electricitate cu 70%. La Ploieşti randamentul reţelei se situează la 70%, de la 50% în momentul preluării serviciului. De asemenea, agentul de termoficare furnizat de Dalkia la Ploieşti are printre cele mai mici preţuri din ţară, subliniază directorul general Veolia România.

"Sper că vor exista şi alte oportunităţi, pentru că problema încălzirii este gravă în România. Sistemele de încălzire centralizată sunt cele mai eficiente, dar trebuie să fie bine întreţinute şi să ofere agentul termic la un preţ corect. În cele mai multe cazuri în România nu este aşa", subliniază domnul Roche.

Adesea, se ajunge într-un cerc vicios: deoarece tarifele la încălzire sunt prea mari, populaţia se debranşează şi îşi instalează centrale pe gaz. Ulterior, cei care vor rămâne în reţeaua centralizată vor suporta un cost şi mai mare, datorită redimensionării consumului în sistem, adaugă domnia sa.

Grupul Veolia intenţionează să îşi extindă activitatea în România pe segmentul de apă. Legislaţia blochează însă acest lucru în prezent deoarece nu permite participarea companiilor private în capitalul operatorilor regionali dacă aceştia doresc să acceseze fonduri europene, explică Bruno Roche. Domnia sa consideră că aceste reglementări sunt discriminatorii şi în neconcordanţă cu principiile europene. Însă, pe măsură ce vor fi încheiate proiectele europene, se vor deschide noi posibilităţi de colaborare.

Serviciile Veolia nu se rezumă doar la marile oraşe. De exemplu Veolia Apa Servicii deserveşte deja mai multe localităţi din jurul Bucureştiului. În câteva luni urmează să fie finalizată conducta de alimentare cu apă potabilă pentru aeroportul Henri Coandă - Otopeni.

Companiile de utilităţi din cadrul Grupului Veolia sunt obligate să aplice Ordonanţa 34 / 2006 privind achiziţiile publice, prin urmare toate achiziţiile trec prin procedură de licitaţie.