Catedrala "Mântuirii Neamului"Divergenţe între OAR şi Patriarhie pe tema concursului de proiecte

Procedura prin care Patriarhia Româ-nă urmăreşte proiectarea Catedralei "Mântuirii Neamului" este considerată de Ordinul Arhitecţilor din România (OAR) ca fiind defectuoasă. În opinia conducerii Ordinului, proiectarea unui obiectiv de asemenea importanţă, atât culturală, cât şi financiară, nu poate fi atribuită decât pe baza unui concurs. "Construirea unui astfel de element arhitectural se întâmplă poate o dată la un secol. Prin urmare nu poate ignora contribuţia arhitecţilor. Din cei aproximativ 6.700 de arhitecţi din OAR înregis-traţi la nivel naţional, un singur arhitect a fost desemnat de Patriarhia Română pentru elaborarea , care se doreşte a fi baza pentru realizarea proiectul catedralei, în fapt aproape un proiect în sine", a declarat arhitectul Mircea Ochinciuc, preşedintele filialei Bucureşti a Ordinului Arhitecţilor din România.

Pe de altă parte, domnia sa este de părere că această "temă ilustrată", în fapt, nu are nicio legătură cu tradiţia autentică a arhitecturii ortodoxe româneşti, aşa cum este promovată de instituţia clericală. "Dacă tema canonică aparţine Bisericii, în schimb răspunsul la ilustarea acestei teme revine arhitectului", subliniază domnul Ochinciuc.

În susţinerea acestei afirmaţii, arhitectul Dan Marin, vicepreşedinte OAR Bucureşti, adaugă că sunt esenţiale concursul şi dezbaterea în abordarea proiectului, deoarece acest edificiu de cult de mari dimensiuni reprezintă o premieră în istoria ortodoxiei româ-neşti. În schimb, soluţia Patriarhiei a fost următoarea: "A luat un model istoric şi l-a mărit la scară, fapt ce reprezintă o absurditate, deoarece nu a funcţionat niciodată. O modificare de scară întotdeauna a indus o schimbare de tipologie arhitecturală. Trebuie să plecăm de la un program nou, având în vedere că, din punct de vedere istoric, au fost realizate doar edificii de mici dimensiuni, nicidecum să găzduiască mii de credincioşi. Hipertrofierea unor modele gândite la o scară mică duce în general la nişte mutanţi monstruoşi. Atunci, evident că nu putea fi îndeplinit actul de edificare decât printr-o consultare largă, nu printr-un proiect făcut de un arhitect pe baza unor dorinţe exprimate de cler. Arhitecţii înscrişi la licitaţia organizată de conducerea Bisericii fac doar nişte proiecte tehnice, pentru obţinerea autorizaţiei. Vorbind despre noua catedrală, Patriarhia face referire la raportarea la contemporan. Nu vedem legătura la acest proiect, cuprinde pur şi simplu nişte reluări ale unor forme lăsate de istorie, care poartă în ele amprenta veacurilor trecute, elemente care sunt depăşite astăzi. Aceste elemente istorice au la bază materialele, tehnologiile şi modul de a construi al epocii respective. Pe lângă aceste elemente, care ţin de tehnologia contemporană şi modul nostru de a vedea forma arhitecturală, trebuia să existe încă un element major al acestui proiect, reprezentat de concursul de proiectare şi poate zecile sau sutele de propuneri generate. Altfel, vedem doar o reproducere hipertrofiată a unor forme vechi şi nimic mai mult", avertizează domnul Dan Marin.

Catedrala trebuie încadrată într-un concept urbanistic

Din punct de vedere arhitectural şi urbanistic "această clădire va fi un eşec, iar în anii următori arhitecţii vor fi acuzaţi, în bloc, de rezultat, aşa cum s-a întâmplat şi cu ansamblul Victoriei Socialismului şi Casei Poporului", consideră arhitectul Crişan Atanasiu, vicepreşedinte OAR Bucureşti. Domnia sa aduce în sprijinirea acestei afirmaţii trei argumente: amplasamentul defectuos, astfel că noua catedrală ar fi "ascunsă" în spatele Palatului Parlamentului, dimensiunile prea mari ale noului edificiu, atât pentru funcţia pe care o îndeplineşte, cât şi pentru amplasamentul în cauză, respectiv "lipsa de identitate arhitecturală", altfel spus tema ilustrată nu sugerează o încadrare în timp şi nici scopul obiectivului. Mai mult, însăşi tema de proiectare este cel mai adesea întocmită de arhitecţi. Domnul Atanasiu avertizează că Patriarhia are "comportamentul tipic al clientului care îşi impune punctul de vedere în probleme de arhitectură, ori acest comportament a condus la multe erori arhitecturale şi urbanistice care au stricat imaginea şi funcţionalitatea Capitalei". Catedrala nu poate fi scoasă dintr-un context urbanistic, dar proiectul în cauză se rezumă strict la edificiu, nu se cunosc relaţiile cu piaţa adiacentă, cu clădirile din vecinătate. Nu s-a avut în vedere un concept urbansitic, cu atât mai important cu cât clădirea de cult trebuie să fie accesibilă pentru un număr mare de oameni.

În privinţa alegerii actualului amplasament de pe Dealul Arsenalului, Preşedintele OAR Bucureşti se rezumă în a sesiza că decizia nu are cum să aparţină arhitectului, dar amplasamentul propus ar putea genera probleme de trafic şi de dezvoltare urbană: "Nu numai catedrala trebuia să fie obiectul unui concurs, ci întregul ansamblu urban", mai spune domnul Ochinciuc.

Arhitecţii sunt îngrădiţi de tema impusă de Patriarhie

Ideea construirii catedralei nu este una nouă, cum nu este nouă nici soluţia concursului pentru proiectare. Astfel, au fost organizate două concursuri în anii 1999 şi 2003 cu temă liberă, însă având în vedere alte locaţii, precum Piaţa Unirii, variantă şi mai neinspirată, în care noua construcţie s-ar fi suprapus unui bulevard, metroului şi canalizării Dâmboviţei. Autorităţile clericale de atunci nu au considerat că au găsit proiectul potrivit. Însă, concursul de idei din 1999 "a fost foarte bine organizat, deoarece libertatea de exprimare de care s-au bucurat arhitecţii participanţi dădea frâu liber ideilor şi poate din multe idei proaste erau şi câteva bune. În contextul respingerii unui nou concurs, edificiului îi va lipsi însăşi ideea", consideră domnul Crişan Atanasiu.

În plus, domnul Mircea Ochinciuc atrage atenţia că de la ultimele două concursuri s-a scurs destul timp, interval în care foarte mulţi arhitecţi au construit biserici şi astfel au dobândit expereinţă. În prezent aceşti arhitecţi sunt excluşi în mod incorect încă din start, fie deoarece nu ating o anumită cifră de afaceri, fie pentru că nu au construit edificii de asemenea dimensiuni. Cele 10 societăţi de arhitectură care s-au înscris la licitaţia pentru realizarea proiectului, în fapt nu pot decât să aducă modificări la un proiect deja făcut. Pe de altă parte sunt şi arhitecţi mari care nu au putut participa deoarece nu deţin firme. În plus, adresele formulate de OAR către Patriarhie în vederea realizării unui nou concurs nu au primit răspuns din partea instituţiei vizate.

"Nu înţeleg de ce trebuia să existe acest model ilustrat, iar conducerea Patriarhiei nu a optat în schimb pentru o temă scrisă, sub forma unui caiet, ca la toate concursurile organizate în lume. Ulterior, fiecare arhitect să poată veni cu o interpretare în limbajul arhitecturii şi al propriei viziuni. Este menţionat că tema ilustrată nu poate fi schimbată decât în proporţie de 10%, fără a clarifica la ce se referă acest procent", argumentează domnul Ochinciuc.

"Operăm cu proceduri de lucru total diferite. OAR crede că procesul democratic este benefic pentru a obţine arhitectură de calitate, iar Patriarhia consideră că este mai bine să impună un anumit tip de viziune. Ar fi fost necesară o deschidere cât mai mare şi din cât mai multe cercuri creative, din care să fie ales cel mai bun proiect", este de părere arhitectul Bruno Andreşoiu, vicepreşedinte OAR Bucureşti. În opinia domniei sale, Dacă Patriarhia dorea ca noua catedrală să sugereze o revenire la tradiţie, dar în acelaşi timp să se încadreze în modernitate, ar fi putut pur şi simplu adăuga acest aspect ca element de temă obligatoriu. Apoi ar fi lăsat arhitecţii să găsească soluţii şi nu să îi limiteze la posibilitatea de a modifica 10% dintr-un proiect prestabilit. "Nu milităm pentru o clădire modernă, ci pentru a face un concurs de idei. Altfel mi-e teamă că ne îndreptăm către un mega eşec cultural", conchide domnul Andreşoiu.

Patriarhia Română: "Suntem în continuare deschişi propunerilor arhitecţilor"

Punctul de vedere al Patriarhiei Româ-ne a fost prezentat de Părintele Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al instituţiei clericale. Domnia sa precizează că, pe parcursul celor două concursuri desfăşurate în 1999 şi 2003, nu s-au evidenţiat "soluţii ideale" şi nici amplasamentele nu au fost cele mai potrivite. De altfel, Patriarhia nu a putut alege locaţia. Însă, pentru amplasamentul de pe Dealul Arsenalului, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a vrut pentru început să clarifice tema de proiectare: "Aceasta a plecat de la o idee a Patrarhiei, pentru care a fost nominalizat ca şi colaborator domnul arhitect Nicolae Vlădescu. Aces-ta doar a pus ideile instituţiei pe hârtie. Conceptul a fost ulterior dezvoltat de alţi arhitecţi, care au venit cu multe contribuţii", subliniază domnul Stoica.

De asemenea, potrivit aceleiaşi surse, Patriarhia a mai organizat trei simpozioane dedicate acestei teme, pe parcursul a doi ani. Cu aceste ocazii au fost invitaţi toţi arhitecţii interesaţi, care au putut veni cu propuneri. În plus, cele 10 societăţi incluse în licitaţia pentru proiectare antrenează peste 40-50 de arhitecţi, membri OAR. "Nu înseamnă că rolul celorlalţi arhitecţi s-a încheiat. De altfel, Părintele Patriarh intenţionează să înfiinţeze un Consiliu Consultativ, din care să facă parte reprezentaţi ai arhitecţilor, care, pe toată perioada execuţiei catedralei, să supravegheze lucrarea şi să aducă eventualele corecţii", adaugă Părintele Constantin Stoica.