Cazinoul din Constanţa, printre cele mai periclitate şapte monumente din Europa
Investiţii / 11 aprilie 2018
Până în luna noiembrie, procesul de conservare a clădirii Cazinoului va fi încheiat
Cazinoul din Constanţa a fost inclus pe lista celor mai periclitate şapte situri de patrimoniu din Europa, ca urmare a unui proces internaţional de selecţie.
Includerea în programul "7 Most Endangered" a venit la nominalizarea Asociaţiei ARCHÉ şi reprezintă o oportunitate deosebită pentru această clădire istorică. Astfel, ea a fost recunoscută ca o valoare pentru întreaga Europă. În următoarele luni, experţi din partea Europa Nostra, principala organizaţie de patrimoniu din Europa, şi Institutului Băncii Europene de Investiţii vor vizita Cazinoul şi se vor întâlni cu decidenţii-cheie. Ulterior, echipele pluridisciplinare vor oferi recomandări tehnice, vor identifica alte posibile surse de finanţare şi vor mobiliza sprijin pentru salvarea monumentului. Până la finalul anului, specialiştii vor formula un plan fezabil de acţiuni.
Pe această listă se mai află: Bisericile post bizantine din Moscopole şi Vithkuq, Albania; Centrul istoric din Viena, Austria; Monumentul Buzludja, Bulgaria; Mănăstirile şi schitul David Gareji, Georgia; Orfelinatul grec Prinkipo, Insula Prinţilor, Turcia şi Fabrica de gheaţă Grimsby, Marea Britanie.
Potrivit Europa Nostra şi Institutului Băncii Europene de Investiţii, aceste comori ale patrimoniului cultural european sunt în mare pericol, unele din cauza neglijenţei sau dezvoltării inadecvate, altele din cauza lipsei de expertize sau resurse.
Această nouă listă a "Celor mai periclitate 7 situri" este anunţată în timpul Anului European al Patrimoniului Cultural, care sărbătoreşte patrimoniul cultural comun al Europei - la nivel european, naţional, regional şi local - şi doreşte să încurajeze cetăţenii Europei să descopere şi să interacţioneze cu patrimoniul cultural. Liste anterioare au fost publicate în 2013, 2014 şi 2016.
Primăria municipiului Constanţa şi-a exprimat dorinţa ca până în luna noiembrie procesul de conservare a clădirii Cazinoului să fie finalizat. Decebal Făgădău, primarul municipiului Constanţa, consideră că acest proces este responsabilitatea municipalităţii, care răspunde în acest fel dorinţei comunităţii de a acorda o atenţie deosebită Cazinoului din Constanţa.
Recent, domnia sa a declarat în cadrul unei conferinţe de presă: "Primăria municipiului Constanţa îşi asumă ca până în data de 14 noiembrie clădirea Cazinoului să fie conservată. Acest demers vine şi în urma aplicării unui chestionar de sondare a opiniei publice constănţene cu privire la procesul de reabilitare a monumentului şi la destinaţia socio-culturală a acestuia".
Organizatorii festivalului NEVERSEA, care doresc să se implice în comunitate, au promis că, până în luna mai, vor demara o campanie care să unească fanii festivalului, partenerii, dar şi comunitatea locală, cu scopul de a pune în valoare simbolul oraşului Constanţa.
Bogdan Buta, general manager NEVERSEA, a declarat: "Dorim să fim alături de comunitate şi, încă de anul trecut, am analizat posibilitatea de a ne implica într-un proiect de interes pentru oamenii din Constanţa. Cazinoul este, pentru noi, un obiectiv strategic şi o promisiune faţă de comunitate. Dorim să demarăm o campanie de responsabilitate socială care să implice atât festivalierii, cât şi partenerii NEVERSEA, asumându-şi rolul de a fi iniţiator şi amplificator al acestei campanii".
Programul "Cele mai periclitate 7 situri" a fost lansat în ianuarie 2013 de către Europa Nostra, cu sprijinul Institutul Băncii Europene de Investiţii, în calitate de partener fondator. Acest program a fost inspirat de succesul unui proiect asemănător desfăşurat de Fondul Naţional pentru Conservare Istorică din SUA (US National Trust for Historical Preservation). "Cele mai periclitate 7 situri" nu este un program de finanţare. Scopul său este de a servi drept catalizator pentru acţiune şi pentru a promova puterea exemplului. Acesta beneficiază de sprijinul programului Uniunii Europene "Europa Creativă", ca parte a programului Europa Nostra "Patrimoniul nostru - valorile noastre".
Printre monumentele europene care au beneficiat de sprijin prin intermediul programului "7 Most Endangered" se numără Mănăstirea din Setúbal, Portugalia, care, în doi ani de la includerea în program, a fost redeschisă publicului, după 23 de ani de abandon.
O alta este Sinagoga din Subotica, Serbia. Patrimoniul românesc a beneficiat şi în trecut de sprijin prin acest program. În 2014, experţii internaţionali au realizat, alături de societatea civilă, o strategie de salvare a 60 de biserici de lemn din sudul Transilvaniei şi nordul Olteniei. Peisajul Cultural Minier Roşia Montană a fost, de asemenea, pe această listă.
Cele mai periclitate 7 situri în 2018 au fost selectate de conducerea Europa Nostra dintre cele 12 situri alese de o comisie de specialişti în istorie, arheologie, arhitectură, conservare, analiză de proiect şi finanţe. Nominalizările au fost propuse de organizaţii ale societăţii civile sau de către instituţii publice care fac parte din reţeaua Europa Nostra, ce include membri şi organizaţii asociate de pretudindeni din Europa.
Cazinoul din Constanţa
Edificiul este un monument istoric emblematic pentru oraşul Constanţa şi pentru România. Clădirea a fost ridicată în timpul "febrei cazinourilor" ce a cuprins Europa la începutul secolului al XX-lea şi şi-a deschis porţile în 1910. Daniel Renard, arhitectul româno-elveţian care a proiectat clădirea, a optat pentru un Art Nouveau opulent cu scopul de a ilustra modernizarea României sub domnia regelui Carol I. Clădirea a devenit, în timp, un reper al ţărmului Mării Negre. Văzut de pe mare, Cazinoul se înalţă pe un promontoriu stâncos, părând a aparţine mării, mai degrabă decât oraşului, impresie întărită şi de decoraţia de inspiraţie marină a clădirii.
Ansamblul este alcătuit din trei elemente construite: fundaţiile cu platoul pe care se află Cazinoul, clădirea Cazinoului în sine şi clădirea Acvariului, proiectată tot de Daniel Renard, dar la o dată ulterioară. Al patrulea element este promenada ce separă Cazinoul de Acvariu şi leagă portul comercial de cel turistic, promenadă însoţită pe tot parcursul de o centură verde. Clădirea Cazinoului are trei niveluri. Interiorul spaţios şi bogat decorat face trimitere la o epocă plină de farmec. Acesta se compune dintr-un salon de intrare, săli destinate evenimentelor, spaţii tehnice şi este completat de terase deschise.
Principala ameninţare pentru Cazinou o reprezintă coroziunea şi ruginirea elementelor metalice structurale, în special cele descoperite, expuse intemperiilor. Elementele de lemn sunt, de asemenea, puternic afectate de umiditatea salină. În plus, mucegaiul, umezeala şi procesul de îngheţ-dezgheţ accelerează degradarea tuturor elementelor, de la tencuială la valoroase elemente decorative. Vânturile şi furtunile au distrus majoritatea ferestrelor faţadei dinspre mare, permiţând ploii, zăpezii, păsărilor şi animalelor să pătrundă înăuntru. Tot acest proces de degradare duce la prăbuşirea acoperişului.
De-a lungul timpului, clădirea a adăpostit, alternativ, funcţiuni comerciale şi funcţiuni publice (când edificiul s-a aflat în grija statului). În anii 2000, clădirea a fost abandonată, stare în care se găseşte şi astăzi ca urmare a incapacităţii administrative de a găsi finanţare pentru a demara o operaţiune de salvare, restaurare şi revitalizare. Situaţia a fost prelungită de eşuarea încercărilor repetate de finalizare a procesului de licitaţie publică.
Clădirea a trecut de mai multe ori din administraţia municipiului Constanţa în administraţia altor instituţii, ultima dintre acestea fiind Compania Naţională de Investiţii din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene. Această stare de incertitudine adminstrativă a întârziat şi mai mult demararea unui proces adecvat de restaurare. De-a lungul timpului, clădirea a trecut prin trei procese de restaurare, de o calitate discutabilă, care pun probleme suplimentare unei viitoare campanii de reactivare.
Cei 31,6 milioane de lei puşi la dispoziţie de Compania Naţională de Investiţii (CNI) pentru reparaţii nu pot fi cheltuiţi, din cauza faptului că licitaţiile pentru atribuirea contractului de reabilitare sunt contestate.
Abia după finalizarea procedurii de achiziţie publică urmează semnarea contractului cu ofertantul declarat căştigător. Potrivit CNI, reabilitarea obiectivului va fi demarată după contractarea lucrărilor şi, potrivit documentului de avizare, durata lucrărilor este de 3 luni de proiectare şi alte 21 de luni de execuţie de la data emiterii ordinului de începere a lucrărilor. Valoarea estimată a lucrărilor este de 31.608.903 lei fără TVA, însă valoarea exactă a contractului, asemeni duratei de execuţie, vor putea fi cunoscute după finalizarea procedurii de achiziţie publică.
