Cel mai mare program de construcţie de autostrăzi din România
Pariul anului 2011 va consta în concretizarea programului vizând realizarea de autostrăzi. România are la dispoziţie pentru reţeaua sa de infrastructură rutieră şi feroviară suma de 5,6 miliarde de euro, reprezentând alocarea din partea Uniunii Europene, cumulat cu contribuţia naţională.
Doamna Anca Boagiu, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, a declarat în cadrul conferinţei "Infrastructura rutieră - Pariul anului 2011", organizată de revista "Bursa Construcţiilor" în 24 martie 2011: "Am auzit că nu se fac proiectele pentru că nu avem bani, dar este fals, avem bani! Toată componenta de prefinanţare exista şi există, pentru că execuţia bugetară a anului trecut în septembrie era doar de 23%. România va fi un şantier anul acesta atât pentru construirea autostrăzilor, cât şi pentru reabilitarea drumurilor naţionale. Vă garantez că este un pariu pe care îl vom câştiga!".
În prezent sunt în execuţie în România 243 km de autostradă, cu o valoare ce depăşeşte două miliarde de euro. Lucrările sunt finanţate din bugetul de stat şi, parţial, din credite obţinute de la Banca Europeană de Investiţii (BEI). Pe lângă aceştia sunt pregătite deja licitaţiile şi urmează să fie finalizată evaluarea pentru alţi 220 km de autostradă, ce vor fi finanţaţi exclusiv din fonduri europene.
"Este practic cel mai mare program de construcţie de autostrăzi care a fost demarat în România", subliniază doamna Boagiu.
Pentru proiectele de autostrăzi şi drumuri naţionale ce vor fi lansate sunt alocate 2,7 miliarde de euro. La această sumă se adaugă în jur de un miliard de euro pentru modernizarea şi reabilitarea a aproape 900 km de drumuri naţionale. Finanţarea acestora este asigurată printr-un credit BEI. "Nu avem nici cea mai mică problemă de prefinanţare, nici în ceea ce priveşte cele 5,6 miliarde de euro, nici în ceea ce priveşte programul de reabilitări pe care l-am dezmorţit", subliniază doamna Anca Boagiu.
Legislaţia a fost schimbată pentru a limita întârzierea lucrărilor
O problemă esenţială în lucrările de infrastructură constă în apariţia multor întârzieri. "Foarte multe dintre problemele pe care noi le-am identificat şi gestionat în perioada care a trecut sunt şi cele care au generat întârzierile: contestaţiile, care au fost deseori şi sunt în continuare pentru unii un instrument pentru a tergiversa executarea lucrărilor, astfel încât ori să le blocheze, ori să capete sume suplimentare, prin diverse tehnici . Pentru a scurta timpul de soluţionare a contestaţiilor am stabilit în Guvern ca, atunci când ne confruntăm cu termene de la unu la trei ani, prima curte sesizată să fie Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor (CNSC), lăsând dreptul după aceea ca fiecare dintre autorităţile contractante să semneze contractele, diminuând astfel timpul pe care îl pierde. Dacă vom constata că avem parteneri care sunt furnizori de revendicări pentru a obţine sume suplimentare şi a trage de timp, atunci nu voi ezita să cer companiilor să rezilieze contractele", avertizează doamna Anca Boagiu.
O altă problemă identificată se referă la realizarea exproprierilor. Aceasta se făcea în baza unei legi care permitea abuzuri şi întârzieri. Şi această lege a exproprierilor a fost modificată. Pentru a diminua sumele şi a face o evaluare corectă a sumelor care se cuvin, autorităţile au decis ca exproprierile să fie făcute în baza unei legi existente în România şi în baza unei grile care este publicată în această lege - grila notarilor, astfel încât valoarea reală a terenurilor şi a imobilelor care urmează să fie expropriate să se respecte şi în conturile de la nivelul administraţiei. "Termenele erau foarte lungi şi atunci decizia pe care am luat-o a fost ca exproprierile să se facă la o lună după ce sumele aferente imobilelor şi terenurilor expropriate sunt consemnate în conturi, perioadă în care persoanele expropriate au timp să conteste decizia sau valoarea, urmând apoi să se adreseze instanţelor. Noi putem, însă, să mergem mai departe cu lucrările," mai spune doamna ministru.
Fiecare cheltuială nejustificată înseamnă mai puţini kilometri de drumuri, fiecare licitaţie întârziată înseamnă un drum care se va executa mai târziu, fiecare influenţă făcută înseamnă blocarea semnării unui contract şi deci necheltuirea banilor publici.
În paralel, este în curs de rezolvare şi problema legată de descărcările arheologice.
Pe lângă cele trei probleme enunţate, mai erau şi impedimente pe partea de contractare. Doamna Anca Boagiu a declarat: "A fost o mare surpriză să descoperim o nejustificată şi inacceptabilă, atât între firmele de construcţii şi consultanţi, cât şi între firmele de construcţii, consultanţi şi administraţie. Aceasta putea fi făcută pentru că existau nişte contracte care o permiteau. Am avut în analizele noastre contracte în care am descoperit că preţurile acestora au crescut cu 50% sau chiar 170%. Prin urmare, am modificat în primul rând procedurile şi am adoptat procedura FIDIC, care creează un cadru transparent şi protejează interesele ambelor părţi".
În acelaşi timp a început un proces dificil, acela de a introduce standardele de cost şi sunt sute de standarde de cost care trebuie introduse în România. "Ele vor ajuta în primul rând în evaluarea ofertelor pe care le avem. În al doilea rând am stabili de la bun început valorile pe care le au contractele, pentru că adesea aveam contracte supraevaluate. Au fost introduse până acum standardele de cost în ceea ce priveşte infrastructura rutieră şi au fost supuse aprobării Guvernului standardele de cost legate de poduri. Mai mult decât atât, văzând de contestaţii, am stabilit din start că nu putem să creştem preţurile contractelor cu valori mai mari decât cele pe care le prevede FIDIC, respectiv nu mai mult de 10%", relatează doamna Boagiu.
Pe de altă parte România este coordonator în cadrul Strategiei Dunării pe partea de căi navigabile interioare. "Majoritatea proiectelor pe care le avem în acest moment converg către Marea Neagră, fie că vorbim despre dezvoltarea proiectelor pe Dunăre, Via Carpathia, Coridorul IV Paneuropean. Potenţialul de creştere al portului Constanţa este major. Deşi acum suntem printre primele 10 porturi, estimăm că până în 2020 Constanţa ar putea deveni al doilea port din Europa ca mărime şi importanţă", apreciază doamna Anca Boagiu.
Două miliarde de euro prin POS T pentru infrastructura rutieră
Doamna Daniela Drăghia, director general al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR), a prezentat în cadrul conferinţei "Infrastructura rutieră - pariul anului 2011", principalele investiţii pe care compania le are în curs sau urmează să le iniţieze în perioada următoare. Astfel, pentru perioada 2007-2014 prin Programul Operaţional Sectorial Transport (POS T), Compania a beneficiat de un aport de 2 miliarde euro pentru investiţii din partea Comisiei Europene.
POS T prezintă două componente majore la CNADNR. Prima vizează proiectele finanţate din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), prin care sunt realizate reabilitări şi construcţii de variante de ocolire. În prezent a fost licitat tot bugetul contractat, iar din economiile făcute urmează să fie scos la licitaţie în luna aprilie încă un pachet de variante de ocolire: Craiova-Sud-Est, Braşov, Mihăileşti, Târgu-Mure, Bacău.
Cea de a doua componentă, finanţată din Fondul de Coeziune, este destinată exclusiv construcţiei de autostrăzi. Aceasta reprezintă în jur de 1,7 miliarde euro, sumă bugetată pentru secţiunile de autostradă Nădlac-Arad, Timişoara-Lugoj, Lugoj-Dumbrava, Orăştie-Sibiu. Din aceeaşi sursă sunt cofinanţate lucrările la autostrăzile aflate în execuţie: Timişoara- Arad, cu varianta de ocolire Arad, respectiv Cernavodă-Constanţa, cu varianta de ocolire Constanţa.
Doamna Daniela Draghia, director general CNADNR, a declarat: "Anul trecut nu discutam încă de lansarea programului de autostrăzi prin POS, dar acum putem deja vorbi de semnarea unor contracte în viitorul apropiat şi de începerea lucrărilor. Aceste licitaţii sunt lucru, am dat nişte termene minime şi maxime de proiectare şi execuţie. Majoritatea ofertanţilor au venit cu termene minime, deci ar trebuie să avem autostrăzi în 21 de luni de la semnarea contractelor. Dacă nu vor fi probleme de contestaţii, ar trebui să le semnăm în luna mai cel târziu".
Sectoarele de autostradă aflate în lucru vor putea fi finalizate etapizat, începând de la sfârşitul anului acesta şi continuând cu anul viitor. "Credem că până în 2013 vom putea să discutăm de o lungime de autostradă în jur de 390-400 km. În acelaşi timp, vom încerca să începem în perioada POS 2007-2013 şi să continuăm în intervalul 2014-2020 tronsoanele fără finanţare care nu permit închiderea coridorului, de exemplu Dumbrava-Deva. Din economiile făcute din licitaţiile pentru autostrăzi, vom lansa o altă etapă, după consultările cu Comisia, în aşa fel încât să permitem dezvoltarea în această perioadă a legăturilor", explică directorul general CNADNR.
În privinţa pregătirii POS 2014-2020, doamna Drăghia subliniază că există deja un pachet de proiecte de variante de ocolire, care vor pregăti execuţia lucrărilor 2014-2020, de exemplu Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Roman, Paşcani, Miercurea Ciuc, Gheorgheni, Bistriţa, Topliţa, Tuşnad, Făgăraş, Huedin.
Dacă în perioada 2007-2010, din POS T s-au accesat 7% fondurile pentru infrastructura rutieră, anul acesta estimarea este de 16,3%, iar în 2012-2015, ciclul în care cheltuielile sunt eligibile, va fi de 76% global. Pentru finanţarea prin FEDR procentul estimat de accesare pentru anul acesta este de 22%, poate chiar mai mult, urmând ca în perioada 2012-2015 el să ajungă la 100%, afirmă doamna Daniela Drăghia.
Este necesar un "pact politic" pentru dezvoltarea infrastructurii
Domnul Sorin Bota, senator, şeful departamentului Infrastructură şi Transporturi din cadrul PSD, a subliniat în cadrul conferinţei "Infrastructura rutieră - pariul anului 2011" importanţa continuităţii în ceea ce priveşte dezvoltarea proiectelor de infrastructură.
"Ne trebuie un pact politic, pentru a avea continuitate când se schimbă un ministru. La finalul anului 2010 ar fi trebuit să avem în România 890 km de autostrăzi în exploatare şi încă 500 în execuţie. Din păcate vorbim de ceva mai bine de jumătate din ceea ce ar fi trebuit să avem astăzi", a afirmat domnul Bota.
Domnia sa a mai atras atenţia şi asupra problemelor legate de preselecţiile pentru participarea la licitaţii publice, criteriile legate de performanţă în lucrări executate, criteriile clare de competiţie. De asemenea, în opinia domnului Bota, este foarte important în dezvoltarea infrastructurii, mai ales în contextul constrângerilor bugetare, să existe o lege aplicabilă a parteneriatului public-privat.
Trebuie implementat managementul riscurilor în achiziţiile publice
Pentru fluidizarea absorbţiei de fonduri nerambursabile se impune luarea unor măsuri de management al riscului pentru ambele părţi implicate în achiziţiile publice. Domnul Corneliu Burada, vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) a precizat în cadrul conferinţei că: "Achiziţiile publice au constituit în ceea ce priveşte absorbţia de fonduri. De aceea, cred că este foarte important ca în stabilirea unor măsuri pe care trebuie să le ia autoritatea contractantă şi contractorii trebuie să plecăm de la managementul riscului." Pe de altă parte, părţile implicate în achiziţiile publice adesea nu au în vedere să ajungă la nişte concluzii privind activitatea derulată şi stabilirea unor măsuri de îmbunătăţire pentru viitoarele activităţi.
România este "campioană" la contestaţii
În anul 2010 la Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor (CNSC) au fost depuse 7.867 contestatii, fapt ce plasează România în ipostaza de "campion" la nivel european. Un număr de 3.018, reprezentând 38% din total, au fost îndreptate împotriva documentaţiilor de atribuire, iar peste 4.800 au fost formulate împotriva rezultatelor procedurii, a precizat domnul Constantin Budulan consilier de soluţionare în cadrul CNSC.
Potrivit domniei sale, aspectele cele mai frecvent reclamate de operatori în privinţa documentatiei de atribuire se referă în principal la criteriile de calificare şi selecţie şi criteriul de atribuire "oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic", cu referire la modul de stabilire şi utilizare a factorilor de evaluare, ca metodologii de acordare a punctajelor ofertelor. Cel mai frecvent se reclamă, la rezultatul procedurii, aspectele privind insuficienta motivare a deciziei de respingere a ofertelor inacceptabile sau neconforme. Se mai contestă modul de evaluare şi de desemnare a ofertelor declarate câştigătoare.
În soluţionarea celor 7.800 de contestaţii au fost emise 6.500 de decizii, deoarece mai multe cauze au fost formulate în cadrul aceleiaşi proceduri. În aproximativ 4.500 de decizii s-au dispus soluţii de respingere a contestaţiilor, iar în peste 2.000 au fost admise contestaţiile. Din acestea, prin 1.400 s-au dispus măsuri de remediere a procedurilor, iar prin 603 decizii s-a dispus anularea procedurilor de atribuire şi reluarea lor de la capăt.
În jur de 75% din drumurile naţionale au o capacitate portantă bună sau foarte bună
Calitatea unui drum este dată de dimensionarea în funcţie de trafic, calitatea materialelor componente, tehnologia aplicată, respectarea proiectelor de execuţie şi întreţinerea corespunzătoare după ce a fost dat în exploatare, a precizat în cadrul conferinţei, domnul Vasile Ionaşcu, director adjunct al Centrului de Studii Tehnice Rutiere şi Informatică (CESTRIN). Pe drumurile naţionale din clasa de trafic mediu, avem o capacitate portantă foarte bună pentru peste 50% din cazuri, bună pentru 23,4%, mediocră 14% şi rea pentru 12%, a mai spus domnul Ionaşcu.
La Conferinţa "Infrastructura rutieră - pariul anului 2011" au participat peste 200 de reprezentanţi ai companiilor cu afaceri legate de infrastructură, reprezentanţi ai unor consilii judeţene, ai asociaţiilor profesionale, precum şi ai unor asociaţii ale oamenilor de afaceri străini şi ambasade străine.
Sponsorii evenimentului au fost companiile "Harsco Infrastructure România", "Comacchio" Italia al cărei reprezentant exclusiv în ţara noastră este "Injectoforaj Drilling Tools" S.R.L , "Prefab", BASF, "Lafarge România", "Octagon Contracting & Engineering", "Iterbit" SRL reprezentant unic în România al produselor "Iterchimica" Italia, "Proinvest Group" - MBS , "Phoenix Slag Services" SRL Galaţi, "Vel Service" SA, "Carpatcement Holding".
