Trei programe pentru consolidarea imobilelor
Programul privind consolidarea clădirilor de locuit multietajate încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public reprezintă una dintre priorităţile Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor (MDLPL). Pentru anul în curs, ministerul de resort a alocat 10 milioane de lei, în vederea derulării acestui program.
Pe lista de imobile încadrate în gradul I de risc seismic aferentă anului 2008 au fost incluse 69 de clădiri, aflate în diferite stadii de lucrări. Astfel, vor fi incluse în program clădiri aflate în curs de execuţie, blocuri la care urmează să fie contractate lucrările, imobile cu proiecte tehnice aflate în curs de elaborare şi clădiri la care urmează să fie contractată proiectarea.
Ponderea cea mai mare de lucrări este concentrată în Municipiul Bucureşti, având în vedere vulnerabilitatea seismică ridicată a Capitalei. Aceasta este determinată, în principal, de condiţiile de teren deosebite, caracterizate de perioade predominante lungi ale mişcării terenului în timpul cutremurelor puternice din Vrancea şi de existenţa a două categorii distincte de clădiri înalte din beton (clădirile din cadre din beton armat cu zidărie de umplutură construite înainte de anul 1940 în centrul Bucureştiului, care au peste patru etaje şi blocurile înalte din beton armat cu parter flexibil, proiectate/construite înainte de 1977/1982, cu peste şase etaje).
În programul pe acest an mai sunt incluse imobile situate în judeţele Prahova, Galaţi, Neamţ, Tulcea şi Bacău.
În Capitală au fost amplasate panouri de avertizare a populaţiei (buline roşii) la 262 de clădiri, 387 de clădiri expertizate fiind încadrate în clasa I de risc seismic.
Priorităţile programului sunt reprezentate de construcţiile de locuit înalte, din beton armat, realizate înainte de anul 1941, construcţiile de importanţă vitală pentru societate, a căror funcţionalitate în timpul şi după producerea unui cutremur puternic trebuie asigurată integral, precum şi clădirile cu peste trei etaje, construite înainte de anul 1978 şi care deţin spaţii publice la parter sau la alte niveluri ale clădirii.
Programul de reducere a riscului seismic este finanţat dintr-un credit de la Banca Mondială şi cofinanţat de Guvernul României.
Contravenţii şi sancţiuni
Dacă în clădirea vizată pentru consolidare se află persoane care nu respectă obligaţia privind expertizarea tehnică, acestea vor fi amendate cu suma cuprinsă între 1.000 şi 2.000 de lei. Totodată, nerespectarea obligaţiei privind depunerea documentelor cadastrale pentru stabilirea cotelor-părţi în termen de 60 de zile de la solicitare este amendată cu 500 -1.000 de lei.
În acelaşi timp, dacă proprietarii nu-şi dau acordul pentru realizarea lucrărilor, autorităţile locale sunt abilitate să aprobe, prin Dispoziţia primarului, decizia de intervenţie privind expertizarea tehnică, proiectarea şi execuţia lucrărilor de consolidare. Ori de câte ori se constată refuzul proprietarilor de a permite intrarea în locuinţă, în vederea efectuării acestor lucrări, autorităţile locale sunt abilitate să solicite instanţelor de judecată competente emiterea unei ordonanţe prezidenţiale, în baza căreia să acţioneze asupra proprietăţii particulare, cu sprijinul organelor de ordine publică. Astfel, poate fi dispusă restrângerea folosirii încăperilor sau evacuarea, pe timpul desfăşurării lucrărilor de consolidare, a persoanelor care nu au permis accesul în spaţiul în care se execută lucrări de acest gen.
În ceea ce priveşte atribuţiile autorităţilor publice, nerespectarea obligaţiei privind proiectarea lucrărilor de consolidare se sancţionează cu amenda cuprinsă între 1.000 şi 2.000 de lei. Totodată, nerespectarea prevederilor privind demararea lucrărilor propriu-zise, în termen de doi ani de la finalizarea proiectului, este amendată cu 1.500 până la 3.000 de lei.
În cazul imposibilităţii proprietarului de a achita costul lucrărilor de consolidare, autorităţile locale sunt abilitate să-l despăgubească pe acesta, la cerere, cu contravaloarea locuinţei, asigurându-i calitatea de chiriaş în spaţiul respectiv.
Prefecţii pot sancţiona autorităţile publice locale, prin amenzi de la 5.000 la 15.000 lei, în cazul nerespectării obligaţiilor privind inventarierea şi expertizarea tehnică a clădirilor, notificarea proprietarilor, amplasarea panourilor de înştiinţare, proiectarea şi execuţia lucrărilor de consolidare la clădirile încadrate în clasa I de risc seismic.
Soluţie modernă de consolidare cu până la
220 euro/mp mai ieftină
Pentru clădirile înalte din beton armat cu parter flexibil, Centrul Naţional pentru Reducerea Riscului Seismic, împreună cu experţii japonezi de la JICA şi "Proiect" Bucureşti au identificat o soluţie de consolidare cu metode moderne şi eficiente, ce reduce costurile şi durata procesului, faţă de soluţia clasică, lucrările putându-se executa fără evacuarea locatarilor, potrivit ministrului de resort, Laszlo Borbely.
Soluţia de consolidare este bazată pe introducerea unor amortizori seismici cu fluid vâscos în parterul clădirii şi cămăşuirea metalică a pereţilor de beton armat existenţi pe primele trei etaje ale clădirii.
Costul total pe metru pătrat pentru reabilitarea seismică prin noua metodă se ridică la aproximativ 180 de euro, comparativ cu 300-400 de euro/mp - cât costă consolidarea clasică.
Trei programe pentru consolidarea imobilelor
MDLPL derulează trei programe de consolidare a imobilelor: programul de consolidare a clădirilor de locuit multietajate, programul de intervenţii în prima urgenţă la construcţii vulnerabile şi care prezintă pericol public, precum şi proiectul de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamităţilor naturale şi pregătirea prentru situaţii de urgenţă.
În ceea ce priveşte programul de consolidare a clădirilor de locuit multietajate, România este singura ţară din lume cu risc seismic în care statul s-a implicat în punerea în siguranţă a fondului vechi construit, proprietate privată, prin alocarea de sume de la bugetul de stat pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor.
Programul de intervenţii în prima urgenţă la construcţii vulnerabile şi care prezintă pericol public are ca scop înlăturarea pericolului de prăbuşire a unor elemente de construcţii, precum şi limitarea efectelor alunecărilor de teren. În program sunt incluse construcţii de importanţă deosebită, cu valoare de monument istoric, clădiri din domeniul sănătăţii, şcoli, sedii ale primăriilor, clădiri ce adăpostesc valori ştiinţifice. Finanţarea acestui program este asigurată din veniturile proprii ale MDLPL.
"Proiectul de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamităţilor naturale şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă are un caracter multi-sectorial, fiind o premieră în ceea ce priveşte adoptarea unei abordări strategice orientate spre acţiuni de prevenire şi atenuare a efectelor calamităţilor naturale şi întărirea capacităţii instituţionale şi tehnice pentru managementul situaţiilor de criză, în cazul producerii unor astfel de calamităţi", a explicat Laszlo Borbely.
Anul trecut au fost incluse în programul de consolidare a clădirilor cu grad ridicat de risc seismic 53 de clădiri, pentru care au fost alocate 9,6 milioane de lei. Din această sumă au fost cheltuite circa 7,88 milioane de lei, diferenţa de aproape 1,72 milioane de lei fiind transferată pentru derularea altor programe. Banii ar fi putut fi consumaţi integral, poate chiar mai mult, dacă ar fi fost organizate licitaţii pentru execuţia lucrărilor la clădirile care se aflau în program, potrivit ministrului Dezvoltării.
Pe listă figurau, anul trecut, zece clădiri din Bucureşti la care trebuiau să fie contractate lucrările de execuţie. Acestea se află, în continuare în program, la aceeaşi categorie. De aceea, ministrul Borbely consideră că există un dezinteres, manifestat atât de primării, cât şi de către constructori, în ceea ce priveşte derularea acestui program.
