DANIELA CÎMPEAN, PREŞEDINTELE CONSILIULUI JUDEŢEAN SIBIU:"Considerăm că un judeţ smart este un loc atractiv unde să locuim, să muncim, să ne recreem"

Consiliul Judeţean Sibiu a elaborat "Strategia de dezvoltare a Judeţului Sibiu pentru perioada 2010-2013 şi direcţiile de dezvoltare ale judeţului pentru perioada 2014-2020", care cuprinde obiective pe termen scurt şi mediu. Domeniile prioritare de dezvoltare, conform acestei Strategii, sunt infrastructura generală şi serviciile publice, asistenţa socială, turismul, agricultura, silvicultura şi dezvoltarea rurală, educaţia, sănătatea, cultura, cultele, sportul şi tineretul, protecţia mediului, amenajarea teritoriului şi urbanismul, capacitatea administrativă şi legăturile interinstituţionale.

Daniela Cîmpean, preşedintele CJ Sibiu, ne-a transmis: "Am interpretat conceptul de judeţ smart ca fiind un loc mai atractiv pentru a locui, a munci şi a ne recrea".

Conform domniei sale, domeniile care converg către un judeţ smart şi cad în sarcina Consiliului Judeţean sunt:

1. Infrastructura energetică - utilizare eficientă a energiei, soluţii verzi pentru producerea energiei, soluţii de stocare a excedentului, iluminat public inteligent

În acest domeniu, la nivelul Consiliului Judeţean Sibiu există un număr de 5 proiecte de investiţii depuse pe Programul Operaţional Regional 2014-2020 în vederea eficientizării energetice a clădirilor aflate în proprietatea Judeţului Sibiu şi care au destinaţie socială, respectiv spitale sau centre rezidenţiale pentru persoanele vârstnice. Aceste proiecte vizează reducerea consumului de energie din surse convenţionale, introducerea sistemelor de producere a energiei din surse neconvenţionale şi, totodată, sisteme inteligente de gestionare a consumului de energie. Sunt monitorizate în permanenţă liniile de finanţare dedicate acestui domeniu şi există proiecte în pregătire în vederea depunerii acestora în cadrul programelor de eficientizare a energiei de la nivel guvernamental (ex. casa verde) sau european.

"În ceea ce priveşte iluminatul public, deşi Consiliul Judeţean nu are atribuţii în acest domeniu, impulsionăm şi sprijinim primăriile în vederea depunerii unor astfel de proiecte în cadrul liniilor de finanţare deschise", a adăugat doamna Cîmpean.

2. Parcarea inteligentă, monitorizarea şi

fluidizarea traficului, reducerea duratei de deplasare

În ceea ce priveşte infrastructura rutieră, în vederea fluidizării traficului, a scurtării duratei de deplasare şi automat a reducerii consumului de combustibil şi gazelor cu efect de seră, Consiliul Judeţean Sibiu consideră acest domeniu ca fiind prioritar. În acest sens, pe lângă investiţiile curente, există o serie de proiecte finanţate din fonduri nerambursabile europene sau guvernamentale (trei proiecte semnate pe fonduri europene, trei finanţate din fonduri guvernamentale, însumând circa 90 milioane euro).

3. Managementul inteligent al deşeurilor

În acest domeniu, Consiliul Judeţean este activ, fiind şi beneficiarul proiectului finanţat prin fonduri europene "Sistem de management integrat al deşeurilor". Pa lângă acest obiectiv major şi proritar, se urmăreşte în permanenţă identificarea unor soluţii de îmbunătăţire a mediului şi de completare a infrastructurii din cadrul proiectului. Astfel, la nivelul Judeţului Sibiu se intenţionează realizarea unei staţii de tratare a deşeurilor, precum şi alte investiţii în domeniu.

4. Infrastructura de comunicaţii

Consiliul Judeţean a implementat proiecte privind tehnologia informaţiei şi comunicării şi, pe viitor, urmăreşte realizarea de noi proiecte în acest segment, conform sursei citate.

5. Educaţie şi turism inteligent, e-Sănătate, administraţie publică inteligentă

În sectoarele respective, CJS are atribuţii clare, existând diverse proiecte implementate şi în pregătire în domeniile educaţiei incluzive, turismului (prioritatea CJS este pregătirea anului 2019, când Judeţul Sibiu va fi Capitală Gastronomică Europeană), sănătăţii (prin toate investiţiile realizate în cadrul spitalelor aflate în subordinea CJS şi, totodată, prin prioritatea nr. 1 în domeniu - Construirea unui nou spital Judeţean), eficientizarea administraţiei publice (prioritatea CJS este aceea de a fi o administraţie prietenoasă - în acest domeniu au fost derulate proiect şi la momentul de faţă exis­tă proiecte în evaluare şi în pregătire).

6. Smart local business

CJ Sibiu promovează antreprenoriatul la nivelul Judeţului Sibiu prin diferite acţiuni pe care le întreprinde şi prin diferite proiecte. În prezent există 2 proiecte în implementare, finanţate în cadrul POCU.

Preşedintele Consiliului Judeţean ne-a precizat că, în acest an, autoritatea are alocate în buget sumele necesare cofinanţării proiectelor cu finanţare nerambursabilă.

Bugetul de investiţii al CJ Sibiu pentru 2018 - peste 142 milioane lei

Bugetul total de investiţii programat pentru anul în curs este de 142,36 milioane lei, sursele de finanţare fiind bugetul local (63,44 milioane lei), bugetul de stat, prin PNDL (22,92 milioane lei) şi fonduri europene nerambursabile (56 milioane lei).

De la UE vin aproximativ 40% din fondurile pentru investiţii, dar valoarea lor creşte prin semnarea, până la sfârşitul anului, a altor contracte care se află în evaluare.

Contractele semnate până la această data sunt:

- Antreprenoriat prin inovare - dezvoltare inteligentă durabilă în Regiunea Centru - 2,53 milioane lei;

- Un parteneriat pentru incluziunea economico - socială a comunităţii marginalizate Tîrnava - 382.500 lei;

- Modernizare DJ141, Medias - Moşna - Pelişor - Bârghiş - 84,61 milioane lei;

- Reabilitarea DJ 106 Agnita - Sighişoara - 118,63 milioane lei;

- Reabilitarea DJ106B, Ocna- Loamneş-Şoroştin-Ţapu - 121,14 milioane lei.

Printre cele mai mari proiecte de infrastructură aflate în execuţie se numără:

- Secţia ORL - reabilitarea imobilului, la Spital Clinic Judeţean de Urgenţă - 5,24 milioane lei;

- Reabilitare modernizare si echipare clădire sediu CRRPH Dumbrăveni - 3,59 milioane lei;

- Reabilitare, modernizare, echipare şi extindere clădire centru CIA Agnita - 2,75 milioane lei;

- Reabilitare, modernizare, echipare şi extindere clădire centru CP Agârbiciu - 5,16 milioane lei.

Toate obiectivele evidenţiate mai sus sunt prioritare pentru acest an, subliniază şeful Consiliului.

Strategia CJ Sibiu pentru atragerea fondurilor europene până în 2020 este aceea de a realiza cât mai multe obiective de investiţii în domenii prioritare pentru Consiliul Judeţean Sibiu. Aceste obiective decurg din Strategia de dezvoltare a Judeţului Sibiu, subliniază doamna Cîmpean, menţionând: "Atingerea obiectivelor stabilite se reali­zează prin instrumente specifice, precum monitorizarea permanentă a liniilor de finanţare; identificarea necesităţilor şi a nevoilor de la nivel local, conform Strategiei de dezvoltare a Judeţului Sibiu pentru perioada 2010 - 2013 şi direcţiilor de dezvoltare ale judeţului pentru perioada 2014 - 2020; scrierea cererilor de finanţare, întocmirea dosarului de finanţare şi depunerea acestuia în sistemul electronic MySmis.

Problemele şi obstacolele legislative întâmpinate în activitatea autorităţii sunt reprezentate de legis­laţia neactualizată, ambiguă, foarte stufoasă, greu aplicabilă, de schimbările legislative foarte dese, de existenţa unor necorelări între legislaţia în vigoare, ghidurile solicitantului şi documentele care reglementează procesul de implementare a proiectelor. Totodată, în cadrul ghidurilor se regăsesc condiţii restrictive de accesare a fondurilor care limitează tipul solicitanţilor eligibili, dar şi tipul de activităţi eligibile, în special cu privire la proprietatea asupra imobilelor şi terenurilor, grilele de evaluare tehnico-economică ce cuprind şi date pentru care nu sunt clar specificate sursele de verificare. Inexistenţa unui manual de implementare care să cuprindă recomandări clare, cadrul legislativ de referinţă, documentele tip etc. reprezintă alte obstacole care îngreunează activitatea CJ Sibiu. Preşedintele Consiliului Judeţean se plânge şi de faptul că regulile privitoare la întreg procesul de implementare a proiectelor se schimbă des, ceea ce conduce la mari dificultăţi în implementare. O altă problemă evidenţiată de sursa citată este birocraţia excesivă.

Alternativele propuse de şeful CJS pentru soluţionarea problemelor şi obstacolelor legislative în­tâm­pinate sunt:

- actualizarea legislaţiei şi adaptarea acesteia la cerinţele actuale de dezvoltare;

- stabilitate legislativă care să permită stabilirea de obiective pe termen mediu şi lung;

- analizarea şi simplificarea legis­laţiei astfel încât ea să fie uşor de pus în practică;

- schimbările legislative să fie realizate cu consultarea şi implicarea în special a persoanelor/instituţiilor/companiilor care o aplică foarte des;

- editarea unui ghid de bune practici pentru administraţia publică locală unde să se regăsească formulare tip şi indicaţii la modul de interpretare;

- simplificarea şi modernizarea legislaţiei în domeniul construcţiilor, investiţiilor şi finanţelor publice locale (legea 50 din 29 iulie 1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor, legea 10 din 18 ianuarie 1995 privind calitatea în construcţii, codul fiscal, etc.), pentru a fi adaptată la situaţiile reale ale societăţii;

- avizele pentru investiţii şi proiecte să fie emise într-un termen cât mai scurt;

- analizarea necesităţii obţinerii unui număr foarte mare de avize şi eliminarea celor care nu ar fi strict necesare pentru realizarea investiţiei respective, precum şi depunerea unei documentaţii unice pentru emiterea avizelor acestora în cadrul unei singure instituţii sau în cadrul unui ghişeu unic;

- posibilitatea depunerii documentaţiilor în vederea obţinerii avizelor prin e-mail şi emiterea avizelor în sistem electronic;

- durata de valabilitate a certificatelor de urbanism (CU) şi a avizelor să fie mai lungă, deoarece, de la emiterea CU, a avizelor şi aprobarea efectivă a investiţiei durează de cele mai multe ori unul sau chiar doi ani, timp în care trebuie reluate procedurile de emitere a CU şi a avizelor, deşi condiţiile iniţiale de emitere a acestora nu s-au schimbat;

- preluarea şi adaptarea la particularităţile României a unor modele de bună practică de la ţări care au un standard de calitate peste mediu în domeniul investiţiilor;

- organizarea de dezbateri regionale cu privire la anumite teme de interes, cum ar fi accelerarea şi simplificarea accesării fondurilor europene 2014-2020, pregătirea, depunerea şi implementarea proiectelor POR 2014-2020 concretizate prin editarea unor ghiduri ale beneficiarilor sau propuneri legis­lative;

- discutarea şi actualizarea H.G. nr. 363/2010 cu privire la standardele de cost;

- în vederea excluderii oricăror interpretări ar trebui întocmite de către AM criterii de calificare standard aplicabile achiziţiilor publice din cadrul proiectelor;

- beneficiarii să aibă posibilitatea ca, în procesul de achiziţie, să poată să verifice capacitatea financiară a ofertanţilor, având în vedere că au fost situaţii în care, la scurt timp de la licitaţie, compania câştigătoare a intrat în faliment sau insolvenţă, ceea ce poate duce la pier­derea în totalitate a proiectului.