DELIA FILIP, ROMEPS:"Investiţiile necesare reabilitării termice a blocurilor - 2 miliarde de euro"

Reporter: Comisia Europeană a solicitat, la finele lunii trecute, Austriei, Croaţiei, Irlandei, Letoniei şi României să asigure transpunerea integrală a Directivei privind eficienţa energetică. Consideraţi că măsura este justă?

Delia Filip: Cred că solicitarea Comisiei Europene este cel puţin justificată şi totodată consider că este important să aflăm de ce am ajuns în această situaţie şi nu cine sunt vinovaţii sau motivele acestora.

Trebuie să analizăm soluţiile legislative care pot fi adoptate urgent. România şi-a asumat obligaţia de a-şi armoniza legislaţia naţională cu reglementările comunitare încă din momentul lansării cererii de aderare la Uniunea Europeană. Fie că vorbim de eficienţa energetică, securitatea socială sau protecţia consumatorului, România s-a angajat să îndeplinească toate criteriile stabilite de Uniunea Europeană, deci să-şi modifice legislaţia astfel încât să corespundă exigenţelor comunitare.

Faptul că a trecut deja un an de la expirarea termenului de transpunere a legislaţiei din domeniul eficienţei energetice ne determină pe cei mai mulţi să luăm în calcul două variante. Prima ar fi cea în care Executivul a uitat în totalitate de acest aspect, prea puţin credibilă însă, întrucât Ministerul Fondurilor Europene monitorizează şi informează trimestrial Guvernul cu privire la stadiul armonizării legislative.

Fără a suspecta vreo urmă de rea-credinţă, a doua variantă ar fi cea în care autorităţile nu vor să-şi asume angajamentul pentru un obiectiv pe care nu îl pot garanta. Dar şi în acest caz cred că putem sesiza lipsa dialogului cu societatea civilă şi cu partenerii sociali, entităţi care ar fi putut avea o contribuţie specifică şi semnificativă în această situaţie.

Reporter: Concret, cum afectează decizia Comisiei piaţa reabilitărilor termice?

Delia Filip: Ştim cu toţii că sumele necesare pentru eventuale penalităţi impuse de Curtea de Justiţie Europeană vin de la bugetul de stat, cel mai probabil că din fondurile alocate pentru investiţii. Evident, acest lucru poate afecta atât programul naţional de reabilitare, cât şi întregul sector al construcţiilor. Problema este că dacă intervin astfel de blocaje, România nu va avea nicio şansă să atingă obiectivul de reducere a consumului de energie cu minim 20% până în 2020, asumat prin Directiva 31/2010 a UE. Acest fapt va avea consecinţe grave la nivel comunitar, dar şi naţional, pentru că în final problema este la beneficiarul care are în continuare costuri mari pentru energie.

În prezent, solicitarea Comisiei Europene a luat forma unui aviz motivat, ceea ce înseamnă că suntem în cea de-a doua etapă a procedurii de infringement. În eventualitatea în care România nu va da un răspuns satisfăcător în termen de două luni, Comisia poate să trimită statul român în faţa Curţii de Justiţie a UE. Dacă se pronunţă Curtea cu o hotărâre împotriva noastră, atunci probabil vom primi o sancţiune financiară, lucru de care spuneam la început.

Atragem însă atenţia şi asupra faptului că termoizolarea trebuie făcută corespunzător. Este deosebit de important să ţinem cont de calitatea materialelor utilizate în acest tip de lucrări. Preţul cel mai mic ascunde, de obicei, o calitate îndoielnică a produsului şi a parametrilor tehnici în care trebuie să se încadreze acesta.

Reporter: România a transpus directiva în legislaţia naţională anul trecut, iar în acest an a adoptat şi planul naţional de acţiune. Cum apreciaţi cadrul normativ şi obligaţiile asumate?

Delia Filip: Cadrul legislativ a fost cu mult îmbunătăţit, însă dincolo de recomandările experţilor europeni, cred că legiuitorul trebuie să acorde mai multă atenţie specialiştilor interni. Deşi nu există oficial un corp al furnizorilor de expertiză în domeniul eficienţei energetice, avem organizaţii dispuse să acorde asistenţă şi să vină cu exemple din practică, menite să pună reglementările tot mai mult în acord cu realitatea de la nivel naţional.

Reporter: Sunt sau nu blocate lucrările de reabilitare a blocurilor finanţate din fonduri europene?

Delia Filip: Există o axă în Programul Operaţional Regional 2014-2020, respectiv 3.1. "Sprijinirea eficienţei energetice, a gestionării inteligente a energiei şi a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice şi în sectorul locuinţelor", prin care vor putea fi finanţate lucrări de eficienţă energetică. AMPOR este însă singura care poate da detalii referitoare la momentul deschiderii acestei axe.

Reporter: Ţara noastră are obligaţii clare asumate până în 2020 privind reducerea emisiilor, economiile de energie şi producţia de energie verde. Ce şanse avem să ne îndeplinim ţintele pe eficienţa energetică?

Delia Filip: Şansele să ne atingem ţinta agreată la nivel european sunt direct proporţionale cu gradul de promovare a măsurilor de reducere a consumului şi de producţie de energie verde. Iar aceste acţiuni trebuie realizate de autorităţi în parteneriat cu societatea civilă.

Raportul ANRE de anul acesta arată că în perioada 2010-2014 au fost realizate economii de energie prin măsurile adoptate în sensul acesta. Obiectivele asumate în domeniul eficienţei energetice reprezintă o provocare puternică pentru România, care trebuie să recupereze şi decalajul de performanţă economică în raport cu statele dezvoltate ale UE.

Reporter: Primăriile şi autorităţile centrale sunt obligate să reabiliteze imobilele din patrimoniul public, ţintele fiind stabilite anual începând din 2014 şi până în 2020. Au fost sau nu alocate fonduri în acest scop până acum?

Delia Filip: Pentru creşterea eficienţei energetice a clădirilor publice, inclusiv măsuri de consilidare a acestora, au fost alocate 300 milioane de euro prin axa Prioritară 3 - Eficienţă energetică în clădiri publice. În ceea ce priveşte fondurile din bugetul naţional alocate în acest scop, cred că singurul în măsură să ofere acest răspunsuri este MDRAP.

Reporter: Ce sancţiuni riscă ţara noastră dacă nu-şi îndeplineşte ţinta pe eficienţă energetică?

Delia Filip: Atunci când statele membre UE sau autorităţile acestora nu respectă termenele limită, conformitatea sau aplicarea corectă a unor directive, Comisia Europeană demarează procedura de încălcare a dreptului comunitar, respectiv infringementul. De la notificare şi până la hotărârea Curţii Europene de Justiţie sunt trei paşi, dar dacă se ajunge acolo este clar că urmează sancţiuni financiare cu scopul de a descuraja nerespectarea dreptului comunitar. Calculul pentru penalităţi are la bază aspecte ce ţin de gravitatea încălcării, dar şi capacitatea de plată a statului membru.

Reporter: Cât la sută din blocurile ce trebuie reabilitate au fost anvelopate până acum?

Delia Filip: Prin Programul naţional multianual privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe au fost reabilitate în perioada 2009-2014 1.518 blocuri de locuinţe. Totalul blocurilor de locuinţe contruite în perioada 1950-1990 şi care pot beneficia de lucrările de intervenţie pentru creşterea performanţei energetice este de 81.000.

În ceea ce priveşte fondurile europene, până în acest moment, prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, Domeniul major de intervenţie 1.2 - Sprijinirea investiţiilor în eficienţa energetică a blocurilor de locuinţe, au fost semnate contracte de finanţare în toate cele 8 regiuni de dezvoltare, contracte ce vizează reabilitarea termică a unui număr total de 711 blocuri, cu o valoare totală de 686.939.818,36 lei, urmând ca anul acesta să fie semnate contracte pentru aproximativ 339 blocuri, cu o valoarea totală de 437.832.600,73 lei.

De asemenea, în cadrul Axei Prioritare 1: "Sprijinirea dezvoltării durabile a polilor urbani de creştere", au fost depuse cereri de finanţare pentru 1226 clădiri rezidenţiale cu 51.714 apartamente şi semnate contracte de finanţare pentru 743 clădiri rezidenţiale cu 33799 apartamente. În luna martie a acestui an erau finalizate 10 clădiri rezidenţiale cu 315 apartamente.

Ca asociaţie, noi încurajăm preşedinţii asociaţiilor de proprietari să solicite intrarea în programul de reabilitare pentru un mai bun confort termic şi mai ales pentru reducerea pierderilor de căldură şi implicit a costurilor de întreţinere pentru încălzire şi apa de consum. Organizăm acţiuni în acest sens, tocmai pentru a pune la dispoziţia beneficiarilor toate informaţiile necesare pentru astfel de demersuri.

Reporter: Care este necesarul investiţional pentru finalizarea reabilitării termice a tuturor blocurilor?

Delia Filip: Investiţiile reale se ridică la aproximativ două miliarde de euro. Suma stabilită de Guvern prin Programul pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuit cu finanţare prin credite bancare cu garanţie neguvernamentală, respectiv 10 milioane de lei, nu acoperă sub nicio formă necesarul pentru reabilitarea fondului locativ. Deci se impune identificarea celor mai bune scheme de finanţare şi promovarea puternică a acestora, întrucât se apropie termenul pentru atingerea obiectivelor de scădere a consumul energetic.

Reporter: La cât estimaţi că se va ridica piaţa materialelor termoizolante în acest an?

Delia Filip: Piaţa materialelor termoizolante este influenţată de mai mulţi factori. Avem legislaţia din domeniul eficienţei energetice, calendarul şi volumul de lucrări asumate de autorităţi. Este însă vorba şi de felul în care se mobilizează beneficiarii finali pentru a solicita intrarea în programele finanţate pentru reabilitarea termică.

Pe 22 mai, a fost publicat ordinul 951/2015 pentru aprobarea Programului naţional multianual privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, cu finanţare în anul 2015. Conform anexelor, sunt 779 imobile cuprinse în centralizatorul creditelor bugetare alocate pe unităţi administrativ-teritoriale. Investiţiile se ridică la 50.000.000 lei.

ROMEPS organizează acţiuni de informare educare pe tema respectării standardelor şi termenelor negociate şi agreate la nivel european. Lucrăm în parteneriat cu Liga Asociaţiilor de Proprietari - Habitat şi facem tot posibilul să diseminăm fiecărui tip de public targetat informaţiile esenţiale.

Reporter: Comisia Europeană permite acordarea de subvenţii pentru măsuri de eficientizare a consumului. Care credeţi că este cauza pentru care România întârzie să ia o astfel de măsură?

Delia Filip: Consider că acordarea de subvenţii nu reprezintă o soluţie pe termen lung, întrucât impactul bugetar este unul negativ. Apoi avem şi categoriile vulnerabile care beneficiază la acest moment de subvenţii bugetare pentru încălzire şi mai multe forme de protecţie socială şi care nu pot şi nu trebuie ignorate. În aceste condiţii cred că este dificil de identificat fondurile pentru subvenţionarea măsurilor de eficientizare a consumului. Cu toate acestea, cred că o mai bună gestionare a banului public ar permite această schemă de sprijin şi în România, cel puţin până în 2020.